1,186 matches
-
strânge pe mosor Și nu îți lasă vreme s-o mai întinzi odată, Ajungi pe negândite condus de un sobor, La locul tău cel veșnic, în cripta-ntunecată. De-aceea om pribeag, nu amâna unirea Cu Dumnezeu căci iată, de furi vei fi răpit, Cu umilință rogă-L să-ți dea din fericirea De-a fi de-a dreapta Lui curat și mântuit. Referință Bibliografică: Omule pribeag / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2155, Anul VI, 24 noiembrie 2016. Drepturi de
OMULE PRIBEAG de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378729_a_380058]
-
avertizări și semne Ce lumea o anunță de veșnicul pustiu, Dar nebunia ei, o-ntunecă pesemne Se va trezi năucă, când va fi prea târziu. Războaiele și moartea acaparează viața, Albastrul din oceane se-amestecă cu sânge, Va domina un fur care-și ascunde fața Ce nu îi va păsa dacă pământul plânge. În ceasul de pe urmă să ne trezim din vrajă Unindu-ne iubirea și devenind o torță, Noi suntem una cu El, ce stă de strajă, Căci ne-a
ULTIMA RĂSCRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378734_a_380063]
-
OM SIMPLU... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului 13 Iunie 2016 Sunt un om simplu, nu am școli înalte, Oricine ajunge la mine atât de ușor! Nu am averi pentru furi și nici alte Bogății ascunse de ochii lor; Nu mă simt robul niciunei erezii, Nu-s complicate nici gândurile mele, Toate cuvintele îmi sunt străvezii Încât se vede veșnicia prin ele! Mi-e martor în ceruri Dumnezeu Și-aici pe
SUNT UN OM SIMPLU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378799_a_380128]
-
cei mari iubitori de Iași acolo, în serenissima cetate de pe Lagună. Cînd mă voi afla în fața Sosirii ambasadorilor, capodopera lui Carpaccio, de la Academie, mă voi socoti, cu voia dumneavoastră, și eu printre ei. Grazie a tutti! 8 iunie Anonimul venețian Fur, pentru o clipă, faimosul titlu, pentru că nici un altul n-ar putea numi mai nimerit condiția în care se află cel ce calcă Veneția, fie el "persoană însemnată" a lumii, fie fitecine. Pentru că a intra în Veneția și a te supune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se-Alătură: tremurînd, zbătîndu-se, înfioratul lut răsúflă: Fiece fir de praf se cuibărește învîrtindu-se mereu în jurul centrului Pămîntului 315 În chinurile unei Nașteri Veșnice: în suferință și-adorație și teama, 235 Toate spiritele moarte, eliberate din temnițe-reptile, sosesc în cîrduri: Furii sălbatice din creierul de tigru și din ochii leului, Și din măgar și bour posomorite groaze vin, din acvila Și corb: multe că frunzele de toamnă, toate soiurile La trîmbița se-adună, si mormăie peste marginile mormîntului și strigă-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
l'acte de création "917, est le dernier recueil anthume du poète : " Îl [Blaga] a maintenant la révélation d'une dialectique : la connaissance en tânt que processus supposant des "marches", des "degrés", qu'il faut gravir un à un, au fur et à mesure qu'on parcourt leș étapes de l'âge biologique et spirituel. "918 3. 3. 8. Leș recueils posthumes : Corăbii de cenușă (Navires à cendres), Cântecul focului (La chanson du feu), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
208 Marianne Lederer, La traduction aujourd'hui le modèle interprétatif, op. cît., p. 216. 209 Marianne Lederer, en collaboration avec Danica Seleskovitch, Interpréter pour traduire, op. cît., p. 256. 210 V. Idem, p. 19 : " îl [le sens] se construit au fur et à mesure que se déroule la chaîne parlée ; și on fige brusquement le tout pour en découper un segment au hasard, on peut certes extraire un passage et en analyser la correction ; îl seră impossible d'en extraire en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
été considéré un cercle "vicieux". [...] le récepteur doit être conscient [...] que să vision du texte seră toujours conditionnée par son vécu personnel. [...] Ainsi compris, le cercle herméneutique devient une "spirale herméneutique", assurant une compréhension de pluș en plus adéquate, au fur et à mesure que le récepteur progresse dans la lecture du texte [...]. " 213 Selon Marianne Lederer, îl arrive souvent à un apprenant d'une langue étrangère de confondre le sens et la signification, car îl " ne se rend pas compte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poeme, apărut în plină perioadă de instalare a proletcultismului și împiedicat să ajungă la cititori, este marcat de amprenta timpului: războiul, seceta, confruntarea cu forme ale dușmăniei față de cultură. Atmosfera e dată de amenințarea tulbure venind din partea unor „străini”, a „furilor”, a intrușilor, cu o voită confuzie între spațiul ogrăzii și cel al țării. Imaginile declinului sunt amplificate simbolic. Cronica anului de secetă capătă, prin acumulări hiperbolice, o coloratură fantastică. Viziuni opresive, goyești, trădează angoasa deposedării de existență: „golul pătrat, numărul
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri, Venin e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri, Venin e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
toată viața - căci într-adevăr nu fusese altceva decât un vis frumos. . {EminescuOpVIII 191} [ACTUL V] 2262 [ȘTEFAN] Și, chiar din mâna moartă mi l-ai răpi, ți-o jur, Eu treaz m-aș uita strașnic în ochii cei de fur. * [MIRA] Cum leu-nfige gheara-i în spumegândul taur, Cum moartea tronă palid pe-un cap încins cu aur, Astfel pe Ștefan Vodă, pe sufletu-ți mă-ntron. Privește-n mine-o spaimă, o umbră, un demon. De ai visat vrodată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se cocea apoi (precum „zapisul” dintre Adam și Diavol, în tradiția populară ; cf. 180), fie pe fruntea bolnavului, fie în aluat, din care se cocea pâine (ca în această arhaică recomandare de descoperire a unui hoț : „De vrei să cunoști furul, să scrii pe pâine dospită : eța, stra, fa, ariga, eriafa - și să dai aceluia pă cine te vei căi, că să va vădi” ; cf. 120, p. 359), fie pe un vas de lut (ca în această „rețetă” populară din 1744
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dintre beția profană și cea rituală (furor bacchicus). Dar mai trebuie remarcată și diferența dintre acțiunea psihotropă a vinului și cea, mai puternică, a iederei. Vorbind despre „orgiile din timpul Bacchanalelor”, Plutarh notează faptul că „femeile care sunt cuprinse de furii bahice se reped la iederă, o apucă cu mâinile, o rup și o mestecă în dinți”. Acest lucru - continuă Plutarh - face destul de credibil ceea ce se spune despre iederă : potrivit unora, ea conține spirite violente care trezesc, excită și provoacă stări
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noi. Pact între țară și dinastie, Constituția e un instrument de pace internă, întărit prin jurământul regelui, e proprietatea țării. Numai reprezentanții țării, nu reprezentanții lui Pelin și Țepeluș, au dreptul de-a o schimba. Nu avem a discuta cu furi și gazde de furi prețul și calitatea unor lucruri cari nu sunt ale lor. Nu cei amenințați cu pușcăria și carantina de propriul lor șef pot modifica o iotă măcar din ceea ce constituie legământul între țară și Coroană. Nu apetiturile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și dinastie, Constituția e un instrument de pace internă, întărit prin jurământul regelui, e proprietatea țării. Numai reprezentanții țării, nu reprezentanții lui Pelin și Țepeluș, au dreptul de-a o schimba. Nu avem a discuta cu furi și gazde de furi prețul și calitatea unor lucruri cari nu sunt ale lor. Nu cei amenințați cu pușcăria și carantina de propriul lor șef pot modifica o iotă măcar din ceea ce constituie legământul între țară și Coroană. Nu apetiturile gaștei, pe care d.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
36 Thomas Mann, Der Erwählte, r. Alesul, trad. de Corneliu Papadopol, Editura de Vest, Timișoara, 1991, 28-29. 37 Reinhard Klesczewski, "Erzähler und "Geist der Erzählung". Diskussion einer Theorie Wolfgang Kaysers und Bemerkungen zu Formen der Ironie bei Th. Mann", Archiv fur das Studium der Neueren Sprachen und Literaturen 210 (1973), 126-131. 38 Vezi K. Hamburger, Logik, 144 și 267; și W. Kayser, "Wer erzählt den Roman?", în: Zur Poetik des Romans, 171. 39 Kayser, în Zur Poetik des Romans, 213 ș
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sau cine știe ce încercare de asasinat îde care, dacă e să-l credem, a scăpat de două ori, în pădure, unde i-au ieșit brigarzii în cale, apoi chiar la el acasă, unde curajul și hotărârea sa i-a descurajat pe furi zice el...). Nu. El moare știind că i-a sosit ceasul: i-a mai rămas doar timpul s-o vadă cum se apropie, s-o privească drept în ochi. Eroul lui a fost Epaminonda? Iată-l alăturându-i-se într-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
H. 54, 57, 61. Frunză, Axinte 394, 395. Frunze, M. V. 401. Frydenryk, Andreas 146. Fuad Pașa 295. Fufa, Ștefan 443. Fulvii 477. Funderburk, David Britton 331, 333, 335, 338. Furet, François 19, 121, 123, 498, 502, 508, 509, 510, 513. Furii 477. Gafencu, Grigore 340, 344. Gafencu, Vasile 405. Gafton, Iosif 229. Gagiu, I. 239. Gaidys, Vladas 404. Gaiță, Alexandru 403. Gaiță, Stan 403. Galețchi (Galițki), Simeon 405. Galițki, v. Galețchi. Galliou, P. 479. Galsterer, H. 475. Gamburd, Moisei 400. Gane
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un anume fler psihologic, manifestat în sugerarea efectelor chinuitoare ale geloziei. Patima crescândă a unui tânăr, Aurel Chiru, pentru o „drăcoaică”, Getta, soția plină de frustrări a unui bărbat obtuz, e minată de o suită absurdă de îndoieli torturante, de furii iscate din năzăreli, de disperări răvășitoare, rarele clipe de fericire fiind întunecate de umbrele unei suspiciuni ce nu provoacă decât suferință. Tot acest zbucium duce, într-un final melodramatic, la suicidul protagonistei, abia acum iubitul mefient convingându-se de adevărul
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
în der DDR und danach, Akademie, Berlin. Solga, Heike (1995a), Auf dem Weg în eine klassenlose Gesellschaft? Klassenlagen und Mobilität zwischen Generationen în der DDR, Akademie, Berlin. Speigner, Wulfram (1993), „Nochmals: Sozialwissenschaften în Ostdeutschland. Die Sicht eines Betroffenen”, Kölner Zeitschrift fur Soziologie und Sozialpsychologie, 45, 2, pp. 338-349. Spurk, Jan (1995), „La sociologie et șes métiers. Le développement de la sociologie extra-universitaire en Allemagne”, În M. Legrand, J.F. Guillaume și D. Vrancken (coord.), La sociologie et șes métiers, L’Harmattan, Paris, pp.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ΞΦϑ06γ<). Expresia greacă (LXX) ≡ ≡:ΞΔ∀ ϑ≅¬ 6ΛΔ∴≅Λ este un calc al expresiei ebraice yôm YHWH („ziua lui YHWH”). În Noul Testament, ea se referă strict la parusie. Această „zi de slavă a Domnului” nu va veni pe neașteptate, „ca un fur noaptea” (așa cum spusese apostolul Pavel, reluând cuvintele Mântuitorului; 1Tes. 5,2), ci va fi anunțată prin semne speciale, instaurarea sa reprezentând ultimul act al unei drame care se va consuma în preajma sfârșitului lumii. Semnele premergătoare sunt, în principal, două: apostazia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
PG 83, 525B‑532B Se cuvine să adăugăm celor spuse mai devreme că înainte de venirea Domnului va veni ucigașul oamenilor, diavolul‑vrăjmaș al lui Dumnezeu, uzurpatorul numelui dumnezeiesc, care va îmbrăca haina firii omenești. Și, așa cum odinioară s‑a făcut fur al numelui de „Dumnezeu”, pretinzând că este al lui și al complicilor lui în rău, și cum i‑a convins pe oameni, prin idolii cei făcuți de mână, să îi aducă un cult divin, tot astfel, în zilele acelea, va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
oameni politici, economiști, publiciști, scriitori și diplomați care au fost, toți, profesori sau studenți ai acestor instituții. În același fel a procedat și Germania, care, după înfrângerea catastrofală din primul război mondial, a înființat o universitate pentru științele politice - Hochschule fur Politik. Ce a reținut Dimitrie Gusti din aceste exemple? El a sesizat că preocuparea principală a popoarelor ce trec prin perioade de crize adânci constă în „răspândirea culturii politice serioase și formarea de conducători”. Sunt vizate aici două categorii de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pusio lângă el. Să fi venit deja timpul pentru probarea armelor? Tare aș vrea să văd și eu cum se face, rostește rugător. Rufus nu e atent la el. Nerăbdător, tânărul îl împinge cu umărul și se ridică pe vâr furi să vadă ce se petrece afară. — Au ieșit din arenă cei cu trompetele? vrea să știe Rufus. Că nu-i mai aud. Un vuiet prelung îl contrazice. Germanul își bagă și mai mult gâtul lung prin deschizătură: — Au apărut doi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]