480 matches
-
importanță cum, știu că viața mea e pierdută. Literatura franceză e sfârșită, la fel ca și Întreaga literatură În general În lume, ca toată arta și toată creația. Umanitatea e bătrână și se grăbește să-și pregătească sfârșitul Într-un furnicar sau Într-un stup. Pe de altă parte, viața mea individuală e sfârșită. S-a sfârșit cu femeile, cu viața senzuală. Romanul meu (Gilles, n.n.) va apărea În indiferența generală. Mai rămâne reculegerea, ocultarea ultimelor măreții. Dar această meditație, care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
iar mâna pe peneluri, În căutarea perspectivei - liniștitoare? - pe care n-o putuse capta nicicând printr-o lentilă. Poate că, la urma urmelor, acum credea, nu avusese nicicând scena În fața ochilor, În verdele gingaș al unui lan de orez, În furnicarul pestriț al unui bazar, smiorcăiala unui copil ori noroiul unei tranșee, ci În doar sinea lui: În mahmureala propriei memorii și În fantasmele care Îi jalonează țărmurile. În linia desenului și a culorii, molcomă, minuțioasă, reflexivă, care nu-i cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mic (53); insectă (51); harnic (39); mușuroi (33); muncă (14); animal (13); vietate (13); greier (8); gîndac (7); minuscul (7); putere (7); muncitor (6); muncitoare (5); pămînt (5); gîză (4); gospodină (4); greutate (4); milă (4); mîncărime (4); negru (4); furnicar (3); lupă (3); micuță (3); ploaie (3); albină (2); furnică (2); furnicuță (2); greiere (2); înțepătură (2); mărunt (2); ceva mic (2); mica (2); micuț (2); miniatură (2); mișcare (2); muscă (2); neagră (2); om (2); omidă (2); pitic (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Berlin; bine; BOOM; bucurie; Călărași; călătorie; căldură; cămin; cătun; centru administrativ; cenușiu; Cernăuți; cheltuieli; chin; circulație; clădire; comodități; competențe; complexitate; comună; condiție; construcții; copilărie; cult; cumpărături; cunoaștere; dans; depărtare; deschis; distincție; distrus; domiciliu; Dondușeni; emancipare; fain; familie; femei cochete; frică; furnicar; gălăgios; Gheorgheni; haios; haos; ieșire; iluzie; imaș; imens; încîntare; infrastructură; înfricoșător; interes; interesant; intimidare; întreg; înverzit; istorie; junglă de beton; leu; libertate; loc de naștere; locul de naștere; locul tuturor posibilităților; luminație; magazin; mall; mașină; mediu de viață; mediu urban
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
decât el însuși? Paradoxul este că Cioran e cu atât mai mult proiectat în interior cu cât se simte „exterior problemelor omenești” (III, 165), adică un străin. Lumea din jur i se pare o iluzie, iar vânzoleala din preajmă, un „furnicar grotesc și osândit”. „Ceea ce mă izbea era absurdul acestui conglomerat uman”. Sentimentul este de iluzie, de minciună, de stranietate. Oricum, Cioran știe că ipocrizia însăși poate fi sursa demonismului. Citează într-un loc din Psalmul 31 („Ferice de omul ș
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
biologic, ci hibrid simultan electronic, mecanic și biologic. Își mai păstrează el atunci statutul de creier? E o întrebare care mă preocupă de cîțiva ani buni: oare nu putem numi creier decît ceea ce se găsește în cutia craniană? Oare un furnicar nu poate fi considerat o rețea neuronală? Aveam deja această idee în stare embrionară în anii `70-`80. Cît privește lectura cărților importante, am un ritm decenal. Les origines de la vie (Originile vieții) reprezenta pentru mine o etapă fundamentală: să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sînt multe furnici pe jos, cu aripi. Cînd cineva vorbește sara de pui de vrabie sau de altceva, îl mănîncă furnicile. Ouăle de furnici mari sînt cele mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu aripi. Cînd cineva vorbește sara de pui de vrabie sau de altceva, îl mănîncă furnicile. Ouăle de furnici mari sînt cele mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori să iei pumni de furnici și să le zvîrli peste cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori să iei pumni de furnici și să le zvîrli peste cap, că apoi ai noroc. Cînd vezi întîiași dată primăvara furnicar, să iei în mîna dreaptă furnicarul și să azvîrli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori să iei pumni de furnici și să le zvîrli peste cap, că apoi ai noroc. Cînd vezi întîiași dată primăvara furnicar, să iei în mîna dreaptă furnicarul și să azvîrli peste cap, iar din gură să zici: „Să fiu iute ca furnicarul!“ Și așa să faci încă de două ori, zicînd aceleași vorbe, că apoi ești iute anul acela. Primăvara să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori să iei pumni de furnici și să le zvîrli peste cap, că apoi ai noroc. Cînd vezi întîiași dată primăvara furnicar, să iei în mîna dreaptă furnicarul și să azvîrli peste cap, iar din gură să zici: „Să fiu iute ca furnicarul!“ Și așa să faci încă de două ori, zicînd aceleași vorbe, că apoi ești iute anul acela. Primăvara să iei furnicile cu pumnul și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iei pumni de furnici și să le zvîrli peste cap, că apoi ai noroc. Cînd vezi întîiași dată primăvara furnicar, să iei în mîna dreaptă furnicarul și să azvîrli peste cap, iar din gură să zici: „Să fiu iute ca furnicarul!“ Și așa să faci încă de două ori, zicînd aceleași vorbe, că apoi ești iute anul acela. Primăvara să iei furnicile cu pumnul și să dai peste cap, ca să fii iute și să trăiești ani mulți. Cînd furnicile își fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ea va mirosi urît. Cînd scoate mortul din casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a sugestiilor postmoderne și temeritatea de a reconcilia "fierbințeala" și "răceala" personajului într-o ambiguitate trăită în chip dramatic, deși fără un conflict aparent. Dintr-o puzderie de reconstituiri și dezmembrări, se întrupează enigmaticul, alegoricul Carlo, expresie a metabolismului de furnicar textual, dar și a supremei eliberări de sine a autorului: "Să mor în creația mea; să mor așa cum se moare de-adevăratelea, din facere; să mor, cum se moare de fapt, ejaculând în pântecele matern". Emoționantă este confidența neîncetată pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe membrii familiei de la Chapelle, țesătorii tapiseriei, casa, munca și atelierul lor din Bruxelles, la anul 1490, o veritabilă pânză realistă, dar și de clar-obscur pentru Tracy Chevalier. O provincie și o mentalitate pragmatică și liniară ce contrasta cu grandoarea, furnicarul de oameni și mărfuri, cu amalgamul de lux și calicie din Paris. Georges, meșter lissier, este artizanul ce nu se bizuie prea mult pe proiectele artistului, deși, în chip cu totul excepțional, înțelege frumusețea spirituală a picturilor lui Nicolas, în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
simplu,/ O parte consemnează/ reacția părților// Mii milioane de păianjeni/ veghează / panorama". Aceasta e, fără nici o îndoială, înfățișarea unui univers al îngemănărilor de contrarii; pe orizontala exteriorității (largi) și pe verticala interiorității (profunde) totul îi apare, astfel, poetului ca un furnicar amețitor în care conviețuiesc, aici dizarmonic ori chiar haotic, oameni și câini, obiecte și păsări, sunete și culori; sub ochii de Argus ai păianjenilor, bizari judecători ai Morții neiertătoare, actantul central, un înger pe acoperiș(ul fierbinte?), își dezvăluie pornirile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care tocmai a fugit de acasă după o ceartă cu tatăl ei, pe miliardarul Lan, pe call-girl An, pe Alice, atașatul cultural și pe amantul ei, Shi... Thomas pleacă în căutarea fiicei sale prin labirinturile multiple, suprapuse, întrepătrunse ale acestui furnicar, capitală a simulacrului și a copiei, creuzet efervescent în care milionarii, mafioții, clasa de mijloc și nenumărații săraci își trăiesc fiecare pasiunile, crizele, rătăcirile. Peste toate aceste traficuri, frămîntări sociale și melancolii particulare tronează Lan, misteriosul magnat manipulator și seducător
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
său, Kurfürstendamm, se simțea mirosul greu al descompunerii. Prostituatele făceau trotuarul, lămpile de neon agățate de ruine semnalau prezența cîrciumilor și cabaretelor. Vedeam în toate acestea dovada corupției capitalismului, a neputinței sale de a rezolva problemele de după război, în vreme ce primele furnicare de truditori din Est ofereau dovada tangibilă a capacității socialismului de a clădi o lume nouă. Vestul a început să se reconstruiască abia mult mai tîrziu. Însă cu ce viteză! Asta în vreme ce în partea opusă, în est, totul încetinea, se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Se simțea fortificat și ușor. Coborî spre faleză, pe digurile de piatră care avansau în mare. Pietre reci și umede, timpul înghețat în ele ; se așeză. Orele pline ale fiecărei zile îi dăruiseră peisajul marin. Spor de rezistență pentru tranșeele furnicarului, care îl rechemau. Scurtă absență de la datorie, început de cădere. Contribuim, da, slujim dezastrul, organizăm funcționarea. Tânăr condotier ? Se gândea la colegii săi conștiincioși, eficienți. „Am crezut că meseria mă va blinda : voi fi propriul meu stăpân, nu voi fi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ieșiți în afară, nu reușește. Întinde palma sub palma cumpărătorului, trage lent bancnota. Primise biletul, reintra în sală. Alte două ore în cușca unei povești care rulează oricât. A venit seara violetă, dospită. Pietonii nu mai îndrăznesc decât mișcări restrânse. Furnicarul se leagănă, năucit de dorinți obscure. Oboseala, plictisul, neputințele. Ceasul oprit, ca și inima... — Dați-mi un bilet, repetă pentru a treia oară cinefilul. Mopsul e la datorie, cu ochii lipiți de somn. Umeri fragili, bust delicat, mâinile voinicești și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
zoologic, răsfoiește însemnările sale de cititor rătăcit. Bibliotecara Cornelia Matei n-a mai revenit ! Tocmai pentru după- amiaza sălcie de duminică îi lăsase numărul de telefon. L-ar fi salvat, orice chemare l-ar salva, l-ar ridica din forfota furnicarului și din singurătatea mocirloasă. Iată, gărgărița ghindei, fluturele ochi-de-păun, greierul-italian, cicada, călugărița, gărgărița fasolei, cărăbușul pinilor, albinele, carabul auriu, gărgărița mazării. „Neliniștea ultimului ceas, zbuciumul și măreția noastră, îi e cruțată animalului, a cărui soartă e mai umilă. Se bucură
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și greierul și șarpele și porumbelul. Furnica și fazanul, furnica și pisica și musca, furnica și câinele și vulturul, furnica și măgarul și șarpele și șarpele. În toate apare, până la urmă, chipul celui care caută, până la istovire, drumul spre inima furnicarului. Oamenii îl simpatizează pe caraghios, amuzați precum copiii în jurul lui August Prostul. Glumesc pe seama lui, îl ridiculizează pe acest pasionat al jocurilor, dedat inutilului, îl suspectează, încearcă să-l convingă, să nu mai dezlege enigme.“ Azvârle caietul, trage mânerul ferestrei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ochii pe ziar : „Unanimă adeziune, Magistrală Expunere, Înfăptuire neabătută“... Dimineață după-amiază, venise repede altă dimineață după-amiază de miercuri. Ziarul, în același loc : „întregul popor... realizări fără precedent... unitate de nezdruncinat... omul nou... disciplina, întărirea disciplinei... omul nou“... Aer ars, învelind furnicarul, rostogolindu-l... asediul verii abrazive, amare și ațâțătoare. Miercurea mijlocie, destinată muncii modeste metodice mutuale, minut cu minut, grad lângă grad așa se și întâmpla : se calcula, se scria, se desena, se corecta, se ștergea, se verifica, se confrunta, se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu m-a ascultat. Avea încredere. Zicea că suntem acasă... Acuma poftim, acasă!... Chiar aseară mi-au adus jandarmii doisprezece bandiți, adunați de prin păduri, din spatele frontului... Doisprezece! Ce zici?... Frumos număr!... Tocmai spuneam primarului cât sunt de revoltat... Un furnicar de trădători... Apostol Bologa îl întrerupse cu imputare și plictiseală: ― De ce nu mă lăsați pe mine în pace, căpitane? Ce aveți cu mine? Primarul aprobă din cap, înviorat puțin. Pretorul însă se supără și răspunse indignat: ― Apoi, firește, așa vorbiți
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]