310 matches
-
localitate dispărută, Cetatea Geoagiului avea o poziție strategică apărată de zona muntoasă a Munților Trascăului, cu posibilitate de acces direct doar dinspre valea Stremțului, prin Teiuș, sau Cetea sau din N-V pe valea Gârbovelor dinspre loc. Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârbovița, Geomal. Câtă vreme aceste drumuri strategice aparțineau până la hotarul Mureșului și chiar dincolo de acesta pe dealurile de trecere spre zona Târnavelor, nobililor de Geoagiu, cetatea avea șanse sporite de a nu putea fi surprinsă de un atac
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În conscripția generalului Buccow din 1760 - 1762 satul apare cu un preot și 65 de familii unite. Recensământul împăratului Iosif II din 1784 1787 îl arată însumând 499 de persoane. Conscripția din 1820 dă și alte informații. Ascultați sunt
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Cornu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cornu de Jos (reședința), Cornu de Sus și Valea Oprii. Așezată în nord-vestul județului Prahova, pe cursul mijlociu al râului Prahova, în zona dintre masivul Gârbova și Subcarpații Curburii Externe, comuna Cornu se învecinează cu: orașul Breaza, la vest; cu municipiul Câmpina și comuna Poiana Câmpina, la sud; și cu comuna Șotrile, la nord, aflându-se la o depărtare de 90 km nord de București și
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
cca 40 km de fiecare. Această dispunere a satelor a creat, în vechime, o zonă de polarizare în jurul localității Miercurea, zonă formată din satele Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Poiana, Jina, Dobârca, Ludoș, Gusu (județul Sibiu), Doștat, Cunța, Spring, Gârbova (județul Alba). Miercurea s-a impus de-a lungul istoriei ca centru sau subcentru administrativ (scaun sau plasă), datorită poziției mediane față de zona numită Mărginime și satele agricole din Valea Secașului. Ca urmare, în Evul Mediu, localitatea a primit unele
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
est cu comuna Plopșoru, la nord cu comuna Urdari, la vest cu comuna Negomir și Borăscu, la sud cu comuna Ionești, iar la sud-vest cu comuna Grozești din județul Mehedinți. Ca și componență, orașul Turceni cuprinde satele Turceni, Jilțul, Murgești, Gârbov, Strâmba și Valea Viei, forma lor fiind lineară. Din punct de vedere climatic, localitatea se încadrează în zona climatului sud-vestic specifică unităților deluroase, cu o climă de deal continentală, având ierni geroase și veri călduroase și secetoase, cu precipitații suficiente
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
apă din izvoare, știubeie și fântâni, ca din anul 1975 să se amenajeze o rețea de aducțiune și distribuție a apei, unde au fost racordate 45 de gospodării, 1.400 de apartamente și 31 de agenți economici. Inițial, sate precum Gârbov, Murgești, Stolojani erau centre de comună, dar acum ele fac parte din orașul Turceni. Odată cu secolul al XVII-lea, Mânăstirea Tismana și o multitudine de familii boierești primesc confirmarea că pot stăpâni moșiile din Turceni. În 1964 Mânăstirea Tismana pune
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
caracterizează prin poziția lor asimetrică și alternanța pe ambele maluri, cu dezvoltarea nivelelor superioare (t5 - t8) în special pe dreapta râului. Terasele mijlocii și inferioare (t1 - t4) se racordează cu terasele Târnavei, Ampoiului și ale afluenților mai mici (Valea Aiudului, Gârbova, Geoagiu, Galda și Ighiu), marcând evoluția comună (cel puțin în cuaternar) și pledând pentru antecedența Mureșului pe traseul actual“ (M. Buza, 1996). În aval de Alba Iulia, în Culoarul Orăștiei, L. Badea și colab. (1987), în acord cu studiile realizate
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
de ani”, Cluj-Napoca, 1977, p.413-416. · ᗠtefan Zuravul de la Ocnele Mari, în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p.401- 406. · Inscripᘰii medievale româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p.307-318. · Biserică ortodoxă din Gârbova de Sus (jud. Albă). Un vechi monument de arhitectură medievală românească, în Acta Musei Napocensis, XV, 1978, p.307- 315. · Vechi inscripᘰii româneᗰti din jud. Mureᗰ (sec. XV-XVIII), în Marisia, VIII, 1978, p.107-120 (în colaborare cu N. Sabău). Contribuᘰii
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Banská Štiavnica (Șemniț). În anul 1892 este profesor de desen la liceul de stat din Elisabetopol (azi Dumbrăveni, Sibiu), fiind prezent în Sibiu și făcând numeroase schițe ca-n vremurile studenției prin localitățile din jur: Racovița, Câlnic, Tălmăcel, Sibiu și Gârbova. Multe din aceste schițe, fiind datate în 1886, sunt păstrate în prezent la muzeul Astra. În perioada 1898-1899 studiază la Veneția, Ravenna și Florența pentru ca în anul 1904 să studieze picturile bisericești din: Începând din anul 1890, Octavian Smigelschi a
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
pricina? TERMENI REGENȚI: - verb : N-a venit 1/ (pentru că) a fost reținut.2/ - locuțiune verbală: N-a băgat de seamă nimic 1/ (că) a fost neatent. 2 / - interjecție: Geamul tronc 1/ (din cauza că) s-a făcut curent. 2/ - adjectiv: Este gârbova 1/ (din cauza că) este bătrână .2/ - locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, ca. Nu stie 1/ (fiindcă) n-a învățat. 2/ Lipsește
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
Lupșei, precum și cea mai înaltă cotă a regiunii, Măgura Codlei. În funcție de vîrstă și de gradul de cimentare, conglomeratele, mai extinse în Perșanii centrali, dau versante relativ domoale, dar și cele mai înalte culmi cu relief ruiniform: Vîrful Cetății, Creasta Crizbav, Gîrbova, Vîrful Negru, Runcul Bogatei, Harhamul Unguresc. Ele apar, de asemenea, și în Defileul Oltului. Marnele, argilele și gresiile sînt răspîndite pe flancul vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o duritate mai
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
conuri de dejecție. Înălțimile scad treptat cu 100-200 m spre nord și vest, cote ce depășesc frecvent 900 m întîlnindu-se în nord doar la muntele Negru (967 m), piscul Înalt (941 m), Runcu Bogatei (902 m), iar în vest pe Gârbova (933 m) și Fețeica (931 m). Grupa vestică a munților Bogatei are altitudini mai reduse, adesea cu aproape 500 m comparativ cu cea estică, excepție făcînd doar Măgura Pleașa (873 m). Ea este formată din culmi și măguri despărțite de
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
și Doamnelor) de Muntele Gurguiatu. Defileul tăiat în mamo-calcare are versanți abrupți (diferență de nivel 300-400 m) și bine împăduriți. Munții dintre Prahova și Doftana (în limitele amintite) sunt cunoscuți în literatura geografică și turistică prin două nume: Baiului și Gîrbova. Prima denumire este justificată prin frecvența ei ca oronim (Baiul Mare, Baiul Mic, Băiuțu etc.) și hidronim (pîraiele care își au obârșia sub aceste vârfuri), prin poziția relativ centrală în cadrul regiunii a vârfurilor cu aceste nume, cît și prin înălțimea
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
Suhardul ocupă locul al 5-lea, valorile maxime fiind de 2 305 m în Munții Rodnei, 2102 m în Munții Călimani, 1962 m în Munții Maramureș, 1 956 m în Ciucaș, 1 932 m în Suhard, 1923 m în Munții Gîrbova, 1907 m în Ceahlău. Suhardul are înălțimi ce descresc de la 1932 m pînă la 800 m. În partea centrală se desfășoară o culme sinuoasă, în lungul căreia se înregistrează cotele cele mai mari. Urmărind harta hipsometrică constatăm cu ușurință conturarea
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
2014, Sibiu) a fost un cercetător sas transilvănean, de profesie chimist, membru în consiliul științific al Muzeului ASTRA din Sibiu. În timp ce funcționa ca profesor la Reciu, județul Alba, a fost impresionat de ceramica pictată colecționată de pastorul Ludwig Klaster din Gârbova. Acest fapt i-a dat un imbold să se reorienteze profesional spre ceramică. Din inițiativa lui au fost înființate muzeele din Cisnădie, Cisnădioara și Cristian. Pentru meritele sale, a fost ales în Consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
(n. 19 octombrie 1950, satul Gîrbova, raionul Ocnița) este un economist din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al privatizării (iunie 1997 - martie 1998). A absolvit facultatea de fizică și matematică a Institutului Pedagogic din Bălți, Facultatea de economie a Universității de Stat din Chișinău
Iurie Badâr () [Corola-website/Science/318464_a_319793]
-
mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la Mediaș, Gîrbova, Sebeș, Viscri și Drăușeni, au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
înconjurată de medalioane în care sunt reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe semicalota altarului este zugrăvită Sfânta Treime în redactare occidentală, cu Dumnezeu-Tatăl și Fecioara încoronată, stând pe nori. Biserica de lemn din Rădășeni este menționată în romanul "Nada Florilor" (1950) de Mihail Sadoveanu, fiind considerată un „monument religios, unic
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
care se afla lângă dispensarul din localitate, s-a ”hulit” după cum spun localnicii (adică s-a dărâmat) în urmă cu câțiva ani. Din vechea biserică de lemn, care data din 1707, nu a mai rămas nimic. Avându-și originea în Gârbova de Sus, Alba, biserica este adusă la 1900 în Berghin, cumpărată fiind pentru suma de 360 de coroane. Folosită de comunitatea greco-catolică, biserica din Berghin avea și o „soră” ortodoxă, tot din lemn care a fost demolată spre anul 1960
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
Primii care au plecat s-au îndreptat spre nord-est și s-au așezat în lunca râului Sărata într-un loc gloduros, formând satul Glodeanu Sărat; în anul următor, un alt grup s-a îndreptat spre sud și a înființat satul Gârbovi. Ultimul grup care a plecat a fost format din 160 de oameni, membri ai unui număr de 40 de familii (între care învățătorul Teodor Zaharescu în monografia sa amintește de familia Cristeștilor, familia Cocioc, Popa, Săuleștii, Pătuleștii, Sănduleștii, Stoiceștii); aceștia
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
plină desfășurare, Th.Nägler consideră că „Siebenbürgen” este mai veche decât organizarea administrativă a provinciei Sibiului. Kurt Horedt în cercetările sale arheologice a constatat existența a zece cetăți de graniță în sudul Transilvaniei: Cisnădie, Avrig, Rășinari, Sibiel, Tilișca, Orlat, Săsciori, Gârbova, Tălmaciu și Lauterburg(Boita, lângă Turnu Roșu). K. Horedt este de părere că șapte dintre ele au reprezentat baza pentru formarea numelui „Siebenbürgen”. Cum numele de „Siebenbürgen” era deja omniprezent la începutul secolului al XIII-lea, dovezile arheologice ale lui
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
susținută la acei ani și de către arheologul sighișorean J.M.Ackner. K.Horedt se oprește asupra anului 1200, deci contemporană cu cetatea de la Breaza, sau cu cele de pe Tâmpa, Măgura Codlei, cea dintre Sadu și Cisnădie ori cele de la Orlat, Tilișca, Gârbova etc. Istoricul de artă V.Vătășianu, consideră datarea ei la anul 1200 prea timpurie, R. Heitel împărtășind la rândul său ipoteza lui Th.Nägler. De asemenea J. M. Ackner o consideră a fi și o veche cetate dacică, afirmație care
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
în prima jumătate a secolului XIII ar corespunde și timpului în care asemenea tribune s-au construit - e drept, în alt chip - în bazilicile din zona Sebeșului, dar aici ne preocupă funcția și nu forma tribunei de vest care, la Gârbova și Miercurea, a servit de asemeni unei familii de greavi sași. Turnul de locuit, construit la 4 m distanță în vest de capelă, amintește donjonul greavilor de la Câlnic și Gârbova, la fel forma ovală a incintei cu care s-a
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
preocupă funcția și nu forma tribunei de vest care, la Gârbova și Miercurea, a servit de asemeni unei familii de greavi sași. Turnul de locuit, construit la 4 m distanță în vest de capelă, amintește donjonul greavilor de la Câlnic și Gârbova, la fel forma ovală a incintei cu care s-a înconjurat cetatea cuprinzând vechiul cimitir cu capelă. Deoarece Viscri n-a fost niciodată proprietate nobiliară, numai familia greavului, conducătorul obștii sătești, a ridicat turnul de locuință, în a doua jumătate
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
Timiș și Bihor. Primul concurs din București, organizat în Pădurea Pusnicul în anul 1949, de Ioja Ion, Bucurescu Cristian, ambii muncitori la IOR, urmat de primul concurs de Noapte organizat de bucureșteni la 18 octombrie 1951, la Sinaia în Masivul Gârbova; Anul 1950 - primul concurs de Orientare, organizat la Timișoara (organizator Oscar Kepecs) și concursuri organizate de clujeni, cu schițe de hărți și instrucțiuni de parcurs, sub formă de text, care se dădeau în plic la începutul sau pe parcursul concursului. În
Federația Română de Orientare () [Corola-website/Science/322649_a_323978]