1,318 matches
-
care vorbește sapiențial în fața unor tablouri: domnul e filolog, vorbește frumos, te ia așa o aromeală, dar atât. De altfel, la noi e suficient să zici că te pricepi la ceva și, pac, te-ai priceput. Caracudă să te creadă, gârlă! Te-ai plictisit și de cultură, aspiri mai sus. Și afli de la un post specializat, că X ierarh, om cu patalama de colaborator al Securității, nu numai că nu se căiește, ca să plece, în sac și cenușă, la mănăstire, dar
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv. Se interzice folosirea năvoadelor și când cota Dunării în dreptul localității Tulcea este sub 50 cm, cu excepția Complexului Razim-Sinoe. (5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 7 iunie-30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm. (6) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă
ORDIN nr. 23/297/2025 () [Corola-llms4eu/Law/294196]
-
pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 7 iunie-30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm. (6) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 7 iunie-30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de minimum a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm. (7) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip
ORDIN nr. 23/297/2025 () [Corola-llms4eu/Law/294196]
-
condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate. (13) Pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" se interzice folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de câte 500 m de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, în perioada 1 martie-9 aprilie. (14) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate
ORDIN nr. 23/297/2025 () [Corola-llms4eu/Law/294196]
-
digurile insubmersibile se pot executa pe suprafețe restrânse, pentru a nu provoca supraînălțarea apelor Dunării și inundarea porturilor, orașelor și satelor; ... – bălțile mari, pășunile, pădurile de bălți, care pot restrânge locurile de reproducție a peștilor, sunt excluse de la îndiguiri; gârlele de alimentare a bălților vor rămâne în legătură cu Dunărea; ... – bălțile Insulei Brăilei vor fi amenajate pentru pescuit, pășuni și păduri, eventual culturi; ... – în proiectele de lucrări se vor avea în vedere interesele apărării naționale; ... – pădurile din incinte vor fi
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
Chilia între brațul Chilia și canalul Rădăcinoasele; brațul Tătaru, Ghiol în Ostrovul Tătaru; brațul Chilia, cuprins între km 50 (canton Botaș) și km 42 ………………… 13 Sulina canal Centură cordon litoral de la Sulina până la cherhana Roșuleț, canalele Busurca, Roșu-Împuțita, gârla Împuțita, lacul Roșuleț, lacurile Lumina și Bijan, golful Musura, brațul Sulina, între Mm 7 și Hm 33 (doar pentru pescuitul la scrumbie în perioada aprobată prin ordinul anual de prohibiție) ... Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
ORDIN nr. 15/30/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278943]
-
cm. Prin excepție, se permite folosirea setcilor cu mărimea ochiului plasei A = 70 mm pe fluviul Dunărea, brațele sale, Dunărea Veche, golful Musura și meleaua Sfântu Gheorghe. (6) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, în perioada 7 iunie-30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm. (7) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate. (13) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ se interzice folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de câte 500 m de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, în perioada 1 martie-9 aprilie. (14) Exemplarele din orice specie de pești, crustacee, moluște
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
fără de frică, Clipă de-a pleca la masă. Și zburdând pe șesul verde Ce la cer mă aburca, Printre palmele-i de iarbă, De nimic nu îmi pasă. De pe șes fugeam pe dealuri Ocolind în goană poartă, Ascunzându-mă în gârla Să nu mă găsească tata. Inventăm frumoase jocuri, Cu ecoul mă strigam Și-n rostogoliri din deal, Amețita mă lăsăm . Și-afundată-n iarbă crudă, Ațipind, visăm că zbor Și că sunt zână cea bună, Adormita la izvor. Și prin visul meu
COPILARIA-MI VERDE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382115_a_383444]
-
să mânuim săniile, pregătite și nerăbdătoare ca niște cai sălbatici. Ne rostogoleam pe toboganele albe, pe bucăți de celofan, sau pe câte un lighean vechi de plastic, din capul derdelușului și până la vale, unde se auzea pe sub pojghița de gheață, gârla curgând în șoaptă. Gârla pe care ne avântam, cu încălțările noi, să patinăm sau să facem concursuri cu săniile focoase. Îmi amintesc că în goana mea cu sania pe gheața lucie, am nimerit în apa rece, rece, sub o copcă
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
și nerăbdătoare ca niște cai sălbatici. Ne rostogoleam pe toboganele albe, pe bucăți de celofan, sau pe câte un lighean vechi de plastic, din capul derdelușului și până la vale, unde se auzea pe sub pojghița de gheață, gârla curgând în șoaptă. Gârla pe care ne avântam, cu încălțările noi, să patinăm sau să facem concursuri cu săniile focoase. Îmi amintesc că în goana mea cu sania pe gheața lucie, am nimerit în apa rece, rece, sub o copcă, probabil făcută în grabă
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
dorim în altă parte, la munte de data aceea. - Și voi ne-ați făcut plăcere dragă George. Pleci tocmai când m-am obișnuit să dansez cu tine? - Lasă că vei găsi alt partener, nu vezi cât de aglomerat este hotelul? Gârlă să fie, că rățoi sunt destui, glumi el în stilul său caracteristic. Ano, vino să te țuc că tare dragă-mi ești. Acum să nu se supere Aurel. Dar tot te voi țuca cum zice ardeleanul. - Ardeleni de la Bacău, mai
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
coastele pe cărări ce șerpuia urcând pieptiși pe marginea râpilor săpate în coasta dealului de scurgerea torenților repezi care se formau în urma ploilor și a topirii zăpezilor abundente, în iernile aspre de pe la noi. Urmam sinuozitățile potecii pe sub poalele pădurii până la gârla din vale, pe care o traversam cu piciorul prin vad, atunci când timpul era bun și ploua puțin. Când în schimb timpul era ploios și apele se umflau, mergeam de-a lungul văii până la puntea de scânduri legănătoare, care fusese construită
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
care o traversam cu piciorul prin vad, atunci când timpul era bun și ploua puțin. Când în schimb timpul era ploios și apele se umflau, mergeam de-a lungul văii până la puntea de scânduri legănătoare, care fusese construită de săteni peste gârlă și treceam pe acolo, privind cu teamă vârtejul amețitor, tulbure și înspumat al apei care se zvârcolea sălbatic dedesupt. Fiind copii ai acelor locuri le iubeam și eram fascinați de lumea noastră. Ne imaginam ca descinzând din poveștile fraților Grimm
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
viteji și eroi legendari unde pădurea și cărările sale era aliat și prieten al eroilor buni împotriva dușmanilor de tot felul. Astfel eu și Ionică fratele meu ne simțeam un fel de eroi în devenire ai acelui meleag, pădurile, văile, gârla și necuvântătoarele ce se adăposteau în ele ne erau prieteni, ne cunoșteau și ne deveneau aliați și ocrotitori, considerându-ne de-ai casei. În primăverile însorite când crângurile înverzeau și coastele dealurilor erau smălțuite de florile primăverii, urmăream în treacăt
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
de azi nu știu. Petrece timp cu ai tăi. Ascultă muzică. Citește. Mergi cu cortul. Natură te face să fii fericit într-o clipita. Trebuie doar să-i auzi chemarea și să simți că trăiești. Stai cu picioarele într-o gârla, privește cerul, numără norii, ascultă cântecul păsărilor. Fii fericit! Astăzi. Nu mâine. Mâine nu știi dacă vei mai fi pe-aici. Cristina Pârvu Referință Bibliografica: Fericire / Maria Cristina Pârvu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august
FERICIRE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375415_a_376744]
-
curte, m-am hotărât să vizitez o fetiță mai mare decât mine, ce locuia la vreo două case depărtare. Zis și făcut. Mama ei m-a primit cu căldură, așa că ne-am pus pe joacă. În spatele grădinii sale, curgea o gârlă nu foarte adâncă, iar noi ne jucam chiar pe podul ce trecea pe deasupra ei. Bineînțeles, ce să primesc când am ajuns acasă? Aplauze? Nu! O palmă binemeritată de la mama, în semn de răsplată pentru teama ce i-o provocasem, plecând
SURASUL PAULEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372955_a_374284]
-
și în altă parte, la munte de data aceea. - Și voi ne-ați făcut plăcere, dragă George. Pleci tocmai când m-am obișnuit să dansez cu tine? - Lasă că vei găsi alt partener, nu vezi cât de aglomerat este hotelul? Gârlă să fie, că rățoi sunt destui, glumi el, în stilul său caracteristic. Ano, vino să te țuc, că tare dragă-mi ești. Acum să nu se supere Emilian. Dar tot te voi țuca, cum zice ardeleanul. - Ardeleni de la Bacău, mai
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
piftie! Doar noi, în pantaloni scurți, adunați la un grătar, o bere rece... și taclale. Povestiri și amintiri din copilărie... de alde „Mai ții minte ce bine mirosea pomul de Crăciun? Îți mai aduci aminte când mergeam la patinaj pe gârlă?” Sau „Ce colinde frumoase cântau copilașii din cartier...”. Apoi „O brad... frumos, o brad frumos...” Cer fără pic de nor, soare arzător și ochi înlăcrimați de amintiri și dor... Dar haideți să nu fim prea sentimentali! Veronica IVANOV: Cât de
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
la fel. Îmi plăcea să intru în vorbă cu țărani de oriunde, retrăind o copilărie frustrată, închipuindu-mă plecând cu tata de mână la cosit, cu mama după lemne în pădure, sau cu Joiana la păscut, fugind pe ascuns la gârlă unde era să mă înec de câteva ori sau dând o mână de ajutor pe arie la treierat sau la cazan când se făcea țuica. Câteodată prindeam frânturi din dialogurile lor și chiar îmi făceam de lucru pe la tarabele vecine
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
o agitație fără seamăn în studiourile televiziunii și urmăream cu sufletul la gură tot ce se spunea. Unii anunțau că se trage zdravăn în clădirea televiziunii, alții aduceau vești despre armată, că nu trage în populație, în fine, anunțurile curgeau gârlă și s-a ajuns să se spună și minciuni pe post, cu apa otrăvită, sau teroriștii uciși la aeroport. Eram complet zăpăcit și nu mai înțelegeam mare lucru, dar realizasem că Ceaușescu nu mai este la conducere și noii veniți
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > LOCAȚII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului Supraviețuire Zăpor pe gârlă Pe-o bucată de gheață Câine încolțit... Pastel Din Vârful Crucii Soarele tremură pe Fruntea lui Iisus Locație Tufă de măceș Pe grinduri și zăvoaie Miroase raiul Leac Ultimul cioclu: Ofer orice rețetar Pe bază de colb... Afrodisiac Dejun de
LOCAŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346407_a_347736]
-
mă lași să-nvăț, nebun; N-am să-nvăț, tată, ți-o spun! Să muncesc ca un tâmpit, Numai să fii mulțumit? Hai, poți găsi pe cineva, Să-mi cumperi patalama, Că pe bani cumperi ce vrei, Pe dracu’ din gârlă-l ei; Dar o diplomă de-a mea, Nu poți face rost de ea? - Mă-nvoiesc, nu am cu cine Ca să pot spune la lume, Că tot ce-am agonisit... Pot să-l las la un tâmpit. Te-am pe
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
fără lege, cu flori albe, ale căror fructe negre erau atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut din lut galben care, după trei zile, trebuia dezgropat și aruncat în gârlă să tulbure apele și norii, așa cum se întâmpla înainte să plouă.” Volumul este continuarea, dar și urmarea altor volume în care personajul Crisoroceanu, exponent al unei familii ce își începe afirmarea, pe scena marelui timp al istoriei evoluției unor oameni
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
la Cujmir, în plasa Câmpul, unde existau 5 mori, se produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]