364 matches
-
ieri la Biblioteca Județeană, tovarășul maistru. Iar ăla va face ochii cât cepele și Îi va răspunde mah mur: — Unde, mă? — La Biblioteca Județeană. — Bă, puiule, mie nu-mi place cultura, dar oi fi fost, poate va zice, am o gagică acolo - și va râde grotesc, amenințător. Fii cuminte, Vasile Moare, poate că Îl va apostrofa Căreală. Și sigur va ieși din atelier să fumeze și să se Întrebe de unde naiba știa Vasile că Într-adevăr, Înainte să se Îmbete ca
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
obicei, doar fumul ieșea În vălătuci grei pe ușa deschisă a Încăperii unde se țineau lucrările marelui cenaclu. — Bună seara, a zis timid, vă rog să mă iertați pentru Întârziere, dar... — Las-o moartă, știm noi că ai fost cu gagica la cofetărie ca să-ți faci curaj! a strigat vesel avocatul Baculovschi, Încercând să destindă atmosfera. Dar nimeni nu i-a ținut isonul, nici Ionel Manea, nici Spiridon, nici Lorena B., care citea absorbită, nici Ionela, ghemuită pe un scaun, cu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Așa facem! După care și-a tras scaunul lângă Lucian și l-a Întrebat conspirativ: — Spune-mi, tu Îl cunoști pe flăcăul ăsta? E ceva de capul lui? — Nu Îl cunosc, i-a răspuns pe același ton, dar am o gagică de la cenaclu care Îl cunoaște bine și garantează pentru el. — Ce gagică, Luciene? E mișto? — E bună rău, tăticule. — Vezi să n-o lași gravidă, flăcăule. Ți-o spun serios. Nici o grijă, tăticule, e unsă cu toate alifiile, fată deșteaptă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a Întrebat conspirativ: — Spune-mi, tu Îl cunoști pe flăcăul ăsta? E ceva de capul lui? — Nu Îl cunosc, i-a răspuns pe același ton, dar am o gagică de la cenaclu care Îl cunoaște bine și garantează pentru el. — Ce gagică, Luciene? E mișto? — E bună rău, tăticule. — Vezi să n-o lași gravidă, flăcăule. Ți-o spun serios. Nici o grijă, tăticule, e unsă cu toate alifiile, fată deșteaptă, altfel cum?... Să nu te-ncurci cu vreo proastă, că astea pun
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
este glasul! Se dezmeticește, iese din grup și se îndreaptă spre ea. Fericită că Laur se duce lângă ea, îi dă un sărut fugar iar Nicu rostește cu încântare, aproape strigând cu vocea-i puternică de bas: - Te-ai făcut gagică mișto, ia-mă și pe mine la plimbare, măcar să vă țin borcănelul! Râd toți și un puști izbucnește hohotind: - Bătrânilor, v-a suflat-o studentul! Erau tineri, veseli, seara era a lor, copacii abia așteptau să îi protejeze, se auzeau
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mă întrebi ceva, zice, să vad banii mai întâi. Și-și bagă degetele în gură. De partea celaltă a lui Nash stă la bar un tânăr cu favoriți, într-un costum cu dungulițe, de bună calitate. Lângă el stă o gagică, cocoțată pe bara pentru sprijinit picioarele, în așa fel încât s-o poată săruta. El își bagă în gură cireașa din cocktail. Se sărută. Apoi gagica mestecă. Radioul de la bar anunță meniurile pentru elevi. Nash se tot întoarce ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu favoriți, într-un costum cu dungulițe, de bună calitate. Lângă el stă o gagică, cocoțată pe bara pentru sprijinit picioarele, în așa fel încât s-o poată săruta. El își bagă în gură cireașa din cocktail. Se sărută. Apoi gagica mestecă. Radioul de la bar anunță meniurile pentru elevi. Nash se tot întoarce ca să se uite la ei. Cică așa ar fi dragostea. Pun pe bar o bancnotă de zece dolari. Se uită la ea, fără să scoată degetele din gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zic. În clădirea mea sunt o grămadă de drogați. Îl întreb dacă a mai murit cineva pe-acolo. Se-ntâmplă cumva să fi murit mai mulți inși azi-noapte în clădirea Loomis Place? Și tipul cu favoriți o apucă zdravăn pe gagică de păr și o dă mai încolo. Cu mâna cealaltă scoate un telefon din buzunarul interior și-i deschide clapeta, zicând: „Alo!“. Pe toți or să-i găsească fără nici o cauză aparentă a morții, zic. Nash învârte degetul prin sosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Alo!“. Pe toți or să-i găsească fără nici o cauză aparentă a morții, zic. Nash învârte degetul prin sosul de ceapă și zice: — Ăla-i blocu’ tău? Păi da, am mai zis o dată. Ținând-o în continuare de păr pe gagică, tipul cu favoriți zice la telefon: — Nu, iubito, zice, chiar acum sunt la doctor și se pare că situația nu e prea roz. Gagica închide ochii. Își arcuiește gâtul pe spate și-și netezește părul din mâna lui. Și tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
-i blocu’ tău? Păi da, am mai zis o dată. Ținând-o în continuare de păr pe gagică, tipul cu favoriți zice la telefon: — Nu, iubito, zice, chiar acum sunt la doctor și se pare că situația nu e prea roz. Gagica închide ochii. Își arcuiește gâtul pe spate și-și netezește părul din mâna lui. Și tipul cu favoriți zice: — Nu, se pare că e deja metastază. Nu, mă simt bine, zice. Gagica deschide ochii. El îi face cu ochiul. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
se pare că situația nu e prea roz. Gagica închide ochii. Își arcuiește gâtul pe spate și-și netezește părul din mâna lui. Și tipul cu favoriți zice: — Nu, se pare că e deja metastază. Nu, mă simt bine, zice. Gagica deschide ochii. El îi face cu ochiul. Ea zâmbește. Și tipul cu favoriți zice: — Da, înseamnă foarte mult pentru mine în momentul ăsta. Și eu te iubesc. Închide și se lipește iar de fața gagicii. Nash ia bancnota de zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
înseamnă foarte mult pentru mine în momentul ăsta. Și eu te iubesc. Închide și se lipește iar de fața gagicii. Nash ia bancnota de zece dolari de pe bar și și-o vâră în buzunar. Nu, n-am auzit nimic, zice. Gagica alunecă de pe bară și râde. Se urcă la loc și zice: — Ea era? Și tipul cu favoriți zice: — Nu. Și, fără să mă străduiesc câtuși de puțin, iată că se întâmplă. Nu fac decât să mă uit la tipul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
descântecului răsună înăuntrul meu. Cu iuțeala unui reflex. Și se întâmplă, iute cât ai clipi. Nash, trăsnind a ceapă, zice: — E cam ciudat ce mă-ntrebi tu. Își bagă în gură degetul pe care l-a învârtit prin mâncare. Și gagica de la bar zice: — Marty? Și tipul cu favoriți care stătea într-o rână pe bar alunecă pe podea. Nash se întoarce să se uite. Gagica a îngenunchiat lângă tipul de pe podea, cu mâinile larg deschise deasupra reverelor în dungi, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
-ntrebi tu. Își bagă în gură degetul pe care l-a învârtit prin mâncare. Și gagica de la bar zice: — Marty? Și tipul cu favoriți care stătea într-o rână pe bar alunecă pe podea. Nash se întoarce să se uite. Gagica a îngenunchiat lângă tipul de pe podea, cu mâinile larg deschise deasupra reverelor în dungi, însă fără să le atingă, și zice: „Marty?“. Are unghiile vopsite cu ojă mov cu sclipici. Rujul ei mov este întins peste tot în jurul gurii tipului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vopsite cu ojă mov cu sclipici. Rujul ei mov este întins peste tot în jurul gurii tipului. Și poate că tipul e într-adevăr bolnav. Poate că s-a înecat cu o cireașă. Poate că nu am mai ucis încă o dată. Gagica se uită în sus, la Nash și la mine, cu fața lucindu-i de lacrimi, și zice: — Știe cineva să facă masaj cardiac? Nash își bagă din nou degetele în sosul de ceapă, iar eu pășesc peste cadavru, pe lângă gagică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Gagica se uită în sus, la Nash și la mine, cu fața lucindu-i de lacrimi, și zice: — Știe cineva să facă masaj cardiac? Nash își bagă din nou degetele în sosul de ceapă, iar eu pășesc peste cadavru, pe lângă gagică, îmi pun haina și mă îndrept spre ușă. Capitolul 13 În redacția de știri, Wilson, de la departamentul internațional, vrea să știe dacă l-am văzut azi pe Henderson. Baker, de la cărți, zice că Henderson n-a sunat să anunțe că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dragoste adevărată, măi! comentă într-o zi poetul cu rubașcă neagră, aflând de idila celor doi. Adică ce vrei tu să spui, poetule?... replică cineva. Că dragostea mea e mai puțin dragoste, fiindcă nu mi-am găsit și eu o gagică de la matematică?... Păi atunci ce să mai zic de tine, că tu, care ești poet, te ții tot cu o poetă ca tine! Dragostea, măi, este o chestie cu schepsis, răspunse poetul. E atracția contrariilor, măi! Și când zic asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
James stă acum bosumflat, pe canapea. — Ne vedem într-o oră, am bolborosit ridicându-mă. Trebuia să recunosc că-și jucase cartea la mare artă. Așa cum știam amândouă, existau șanse foarte mari ca, în secunda aia, James să vrăjească o gagică indie-rock, care i s-a aruncat probabil în brațe în timpul cântării din deschiderea concertului. Slăbiciunea lui pentru genul ăsta de tipe fusese unul dintre factorii care precipitaseră despărțirea noastră. — N-o să-ți pară rău, Claire, a exclamat Bea încântată. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
În somn, frecându-se unii de alții: femei de bărbați, femei Între ele, bărbați Între ei. De toate vârstele. Zorela se descurca binișor, placată acum de un rugbist din linia de trei sferturi de la Remin. Dom' profesor nu dansa. Nici gagica lui. În calitate de gazde aveau niște răspunderi. L-au Întrebat dacă se simte bine, dacă nu-i lipsește ceva. Nu-i lipsea nimic. Tocmai compara piftia Zorelei cu alte piftii. A lor ieșise ca la carte. Mânca și păzea de hoțomani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fruntea poștașului până la rădăcina nasului lăsându-l În beznă. Sunt orb ca un cuier, Își zise Gheretă, incapabil să mai facă vreo mișcare. Și poate că ar fi rămas pe loc nemișcat dacă nu i-ar fi venit În ajutor gagica lu' dom' profesor care Îl scăpă de pălărie. La timp ca să vadă că mirosul de sarmale care Îi ajunsese la nas, venea chiar de la sarmale. De servirea lor se ocupa un domn chelner În persoană. Era Într-adevăr un revelion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
va Împlini Întocmai. Optimist din fire și adept al soluțiilor naturale, spera că lucrurile se vor aranja și că tablourile nu vor avea astfel de suferit, acum când făceau parte din colecția Ignat P. Brândușă, cum atât de frumos scrisese gagica lu' dom' profesor, cu vârful limbii Între dinți, ca și cum altfel mâna nu i-ar fi alunecat pe hârtie cu atâta ușurință și cu o moliciune care lui Îi dădea amețeli. Nu degeaba i se zicea Nemțoaica. Rasă pură. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că atâta timp cât Klaus era printre ei era Încă bine. Îi ceru În gând iertare pentru că a Îndrăznit să-i privească femeia altfel decât de obicei. Pentru el, orice s-ar Întâmpla, Nemțoaica va rămâne În veci femeia lui Klaus și gagica lu' dom profesor. El se mulțumea cu Zorela. El era cu ștoarfele. Femeile de rasă Îl lăsau fără erecție, ca o amputare de organ fără durere, ceea ce era un sacrificiu mult prea mare. Mai urma o tură de poze, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
-mi doresc. Kay clătină din cap. — Ai renunțat la box acum cinci ani. Nu mai e viața ta. Agresivitatea femeii mă enerva. Am răbufnit: — Iar iubitul tău e un ratat, exact ca mine, și tu ai fost un soi de gagică din lumea interlopă până să te scoată el de acolo! Tu... Kay Lake mă opri cu hohotele ei de râs. — Ai citit despre mine prin ziare? — Nu. Tu ai citit despre mine? — Da. La faza asta am rămas fără replică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să asist la un meci pe cinste, care să-mi șteargă gustul amar pe care mi-l lăsase acea zi. H.J. Caruso ne lăsase biletele la intrare, împreună cu un bilețel în care ne spunea că are o întâlnire cu o gagică și că n-o să apară. Biletul lui Lee era încă în plic. L-am luat pe al meu și m-am îndreptat spre separeul lui H.J. Primul meci de la categoria cocoș începuse deja și m-am pus să-l urmăresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lovi sau dea implora. Ea a spus da sau nu tipului nepotrivit la momentul nepotrivit și în locul nepotrivit. Și, întrucât numărul bărbaților care au trecut prin patul ei e mai mare decât cel al mașinilor de pe autostrada San Berdoo, iar gagica nici nu le prea avea cu sinceritatea, părerea mea este că o să fie al naibii de greu să dăm de tipul ăla nepotrivit. Millard se ridică și se întinse. — Istețule, du-te la secția Hollywood și ia-l pe Bill Koenig, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]