990 matches
-
robotul R. Daneel Olivaw a fost construit la aproximativ trei mii de ani după fondarea orașului New York. În scena finală din "Fundația și Pământul" se revelează faptul că Daneel a supraviețuit perioadei de Interregnum care a urmat colapsării Primului Imperiu Galactic. Vârsta pe care o prezintă el este de circa 20.000 de ani. Sistemul de datare al Erei Galactice, la care aderă cea mai mare parte din Seria Fundația, plasează "Fundația și Pământul" la aproximativ 12.000 de ani după
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
finală din "Fundația și Pământul" se revelează faptul că Daneel a supraviețuit perioadei de Interregnum care a urmat colapsării Primului Imperiu Galactic. Vârsta pe care o prezintă el este de circa 20.000 de ani. Sistemul de datare al Erei Galactice, la care aderă cea mai mare parte din Seria Fundația, plasează "Fundația și Pământul" la aproximativ 12.000 de ani după evenimentele din "O piatră pe cer". Punând la un loc toate datele rezultă că Joseph Schwartz a fost transportat
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
universul "Fundației" de-a lungul câtorva decenii și nu a unit toate firele istorice disparate decât în ultimii ani ai vieții. Mai mult, personajele sale acționează aproape întotdeauna fără a avea la îndemână toate informațiile, îmbogățindu-și cunoștințele de istorie galactică pe măsură ce se revelează acțiunea. În acest context, asemenea inconsecvențe sunt nu doar de așteptat, dar și - până la un punct - necesare pentru a asigura realismul. În "Fundația", Imperiul Galactic există deja de 12.000 de ani. Se crede că puterea nucleară
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
fără a avea la îndemână toate informațiile, îmbogățindu-și cunoștințele de istorie galactică pe măsură ce se revelează acțiunea. În acest context, asemenea inconsecvențe sunt nu doar de așteptat, dar și - până la un punct - necesare pentru a asigura realismul. În "Fundația", Imperiul Galactic există deja de 12.000 de ani. Se crede că puterea nucleară există de 50.000 de ani, deși asta ar însemna că a fost descoperită mult după evenimentele din romanul "O piatră pe cer". Totuși, în "Fundația și Imperiul
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
o ucronie care prezintă întâlnirea și colaborarea dintre un cavaler al anului 1118 cu un extraterestru naufragiat pe Pământ. Barbet a creat câteva serii memorabile, una dintre ele fiind cea a lui "Setni anchetator temporal", un agent temporal al Federației Galactice condusă de creiere conservate, care a debutat în 1969 cu românul "L'Exilé du temps". "Trilogia Éridan" (1970-84) descrie cucerirea unui imperiu spațial de către un grup de soldați napoleonieni răpiți de extratereștri, tema care amintește de românul "Cruciada în cosmos
Pierre Barbet (scriitor) () [Corola-website/Science/321294_a_322623]
-
Un quasar este un nucleu galactic activ (galaxie activă) îndepărtat, care emite enorme cantități de energie. ii au fost identificați inițial ca surse cvasi-punctiforme de radiație electromagnetică (incluzând unde radio și lumină vizibilă), asemănătoare prin aceasta stelelor, mai curând decât galaxiilor, care sunt surse extinse. Asfel
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
el câștigă alegerile pentru funcția de Primar, devenind conducătorul Terminusului. Ca Primar, Mallow ajută Fundația să treacă cu bine prin cea de-a treia Criză Seldon. De această dată, criza implică un război iminent cu lumea Korell și rămășițele Imperiului Galactic care o susțin. Soluția lui Mallow, reminiscență a ideilor lui Salvor Hardin cu mulți ani înainte, este să facă economia Korelliană dependentă de mărfurile Fundației. Războiul se termină trei ani mai târziu ca unul „care a fost cu siguranță cel
Hober Mallow () [Corola-website/Science/329165_a_330494]
-
Hardin cu mulți ani înainte, este să facă economia Korelliană dependentă de mărfurile Fundației. Războiul se termină trei ani mai târziu ca unul „care a fost cu siguranță cel mai pașnic din câte avem cunoștință”, după cum se precizează în "Encyclopedia Galactica", iar Mallow transferă puterea și influența Fundației de la conducerea religioasă la cea predominant economică, transformând Terminus într-o a plutocrație de succes. Se sugerează că Mallow este puțin un caracter playboy: în nuvelă nu e menționată nicio soție, dar el
Hober Mallow () [Corola-website/Science/329165_a_330494]
-
reprezentantul cel mai luminos al unuia din aceste două subgrupuri, denumit subgrupul Maffei. Deși este comparabilă cu Galaxia Andromeda și situată la o distanță mai mare, dar comparabilă, Maffei 2 este extrem de dificil de observat: situată aproape exact în planul galactic (latitudine galactică de -0,3°), ea este supusă unei extincții considerabile, conferindu-i o magnitudine aparentă foarte ridicată, de ordinul lui 16, ceea ce explică descoperirea sa târzie (1968) pentru o galaxie de această mărime și la aceată distanță.
Maffei 2 () [Corola-website/Science/337616_a_338945]
-
mai luminos al unuia din aceste două subgrupuri, denumit subgrupul Maffei. Deși este comparabilă cu Galaxia Andromeda și situată la o distanță mai mare, dar comparabilă, Maffei 2 este extrem de dificil de observat: situată aproape exact în planul galactic (latitudine galactică de -0,3°), ea este supusă unei extincții considerabile, conferindu-i o magnitudine aparentă foarte ridicată, de ordinul lui 16, ceea ce explică descoperirea sa târzie (1968) pentru o galaxie de această mărime și la aceată distanță.
Maffei 2 () [Corola-website/Science/337616_a_338945]
-
În serialele de televiziune Star Trek și în alte produse derivate, un cuadrant galactic (sau cadran galactic) se referă la o zonă a galaxiei Calea Lactee. În , se referea la o zonă interschimbabilă cu un sector. Cu toate acestea, în următoarele seriale și filme care încep cu , se referă la un sistem de patru cadrane
Cuadrant galactic (Star Trek) () [Corola-website/Science/326571_a_327900]
-
În serialele de televiziune Star Trek și în alte produse derivate, un cuadrant galactic (sau cadran galactic) se referă la o zonă a galaxiei Calea Lactee. În , se referea la o zonă interschimbabilă cu un sector. Cu toate acestea, în următoarele seriale și filme care încep cu , se referă la un sistem de patru cadrane galactice, desemnate prin
Cuadrant galactic (Star Trek) () [Corola-website/Science/326571_a_327900]
-
sau cadran galactic) se referă la o zonă a galaxiei Calea Lactee. În , se referea la o zonă interschimbabilă cu un sector. Cu toate acestea, în următoarele seriale și filme care încep cu , se referă la un sistem de patru cadrane galactice, desemnate prin literele grecești Alpha, Beta, Gamma și Delta. Fiecare cuadrant este echivalentul unui pătrat cu latura de 50.000 de ani-lumină. Utilizarea inițială a "cuadrantului" apare în episoade ca de exemplu "The Deadly Years" și "The Squire of Gothos
Cuadrant galactic (Star Trek) () [Corola-website/Science/326571_a_327900]
-
lui Hills. este una dintre teoriile astronomice cele mai verosimile, întrucât au fost reperate deja corpuri într-un număr mare. Este mult mai dens, dar mai puțin vast decât Norul lui Oort. Interacțiunile gravitaționale ale stelelor apropiate și efectele mareei galactice au dat cometelor din Norul lui Oort orbite circulare, ceea ce nu e cazul pentru cometele din Norul lui Hills. Între 1932 și 1981, astronomii credeau că nu ar exista decât un singur nor, Norul lui Oort, teoretizat de Ernst Öpik
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
masa totală a cometelor din nor ar avea o orbită cu o semiaxă majoră de 10 ua, deci mult mai aproape de Soare decât distanța minimă a Norului lui Oort. În plus, influența stelelor din vecinătate cât și aceea a „Mareei galactice” ar fi trebuit să golească Norul lui Oort, expulzând cometele în afara sau înăuntrul Sistemului Solar. Și-a axat atunci studiile asupra posibilității prezenței unui alt nor, mai mic, mai masiv și mai aproape de Soare, care ar reaproviziona norul exterior cu
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
Opriță considera în 2015 că romanul "Uezen" este una dintre cărțile prin care se deschide calea către o posibilă schimbare de generații în lumea SF-ului românesc contemporan. Referindu-se la conținutul romanului, același critic afirma în 2014 că fresca galactică descrisă în romanul pus sub emblema Uezen este tributară operelor spațiale comune..., soluția de rafinament încercată de Ionuț Caragea presupunând o simbioză a motivelor SF „de consum” cu speculația metafizică în descendență biblică. Criticul mai considera că erudiția în materie
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
, cunoscut și sub numele de Curentul Unicornului, Supradensitatea Unicornului (') și Structura Stelară a Anticentrului Galactic ('), este un lung și complex filament de stele care înconjoară Calea Lactee. Descoperit în 2002, "" are circa (a.l.) lungime și conține circa 100 de milioane de mase solare (formula 1). Înconjoară Centrul Galactic la o distanță de circa 16,5 ± 1
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]
-
Unicornului, Supradensitatea Unicornului (') și Structura Stelară a Anticentrului Galactic ('), este un lung și complex filament de stele care înconjoară Calea Lactee. Descoperit în 2002, "" are circa (a.l.) lungime și conține circa 100 de milioane de mase solare (formula 1). Înconjoară Centrul Galactic la o distanță de circa 16,5 ± 1,5 kpc (∼53 800 a.l.) Inelul Unicornului a fost descoperit în 2002 prin observațiile făcute în programul "Sloan Digital Sky Survey". Diverse ipoteze încearcă să stabilească originea Inelului Unicornului. Potrivit acestor
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]
-
Una dintre ele afirmă că inelul ar fi un component al unui curent stelar izvorât din fuziunea unei galaxii cu Calea Lactee. O altă ipoteză pretinde că inelul nu este unul, ci mai degrabă un component al formei ondulate a discului galactic. Brațele spirale și curenții stelari din Calea Lactee ar putea fi rezultatul unui impact cu o galaxie mai mică. Inelul Unicornului ar putea fi rezultatul fuziunii Galaxiei Pitice din Câinele Mare sau a Galaxiei Pitice din Săgetătorul cu "Galaxia Noastră" (Calea Lactee
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]
-
o nouă triere și o examinare a datelor oferite de "Sloan Digital Sky Survey", sugera că Galaxia Noastră este în momentul de față cu 50% mai mare decât este admis în mod general. Forma galaxiei este și ea revăzută. Discul galactic ar fi mai degrabă ondulat decât plat. Astfel, ar fi cel puțin patru ondulații în discul Căii Lactee. După aceste noi dimensiuni, Inelul Unicornului traversează discul. Un mod de a înțelege acest lucru este să-ți imaginezi că te afli pe
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]
-
-ți imaginezi că te afli pe ocean când valurile sunt foarte înalte, sau la capătul unui teren vălurit. Creșterea următoare a valurilor sau celelalte dealuri ar bloca vederea a ceea ce se află dincolo. În aceeași optică, creșterea următoare în structura galactică blochează vederea a ceea ce se află dincolo. Este, se pare, o parte importantă a discului galactic. Bazat pe distanța "Inelului Unicornului", diametrul Căii Lactee ar crește astfel de la - până la - Inelele galactice ar fi astfel ondulări care aparțin discului galactic, iar nu
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]
-
teren vălurit. Creșterea următoare a valurilor sau celelalte dealuri ar bloca vederea a ceea ce se află dincolo. În aceeași optică, creșterea următoare în structura galactică blochează vederea a ceea ce se află dincolo. Este, se pare, o parte importantă a discului galactic. Bazat pe distanța "Inelului Unicornului", diametrul Căii Lactee ar crește astfel de la - până la - Inelele galactice ar fi astfel ondulări care aparțin discului galactic, iar nu unor structuri independente de acesta din urmă. Totuși, observațiile care provin de la Telescopul Anglo-Australian, publicate în
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]
-
se află dincolo. În aceeași optică, creșterea următoare în structura galactică blochează vederea a ceea ce se află dincolo. Este, se pare, o parte importantă a discului galactic. Bazat pe distanța "Inelului Unicornului", diametrul Căii Lactee ar crește astfel de la - până la - Inelele galactice ar fi astfel ondulări care aparțin discului galactic, iar nu unor structuri independente de acesta din urmă. Totuși, observațiile care provin de la Telescopul Anglo-Australian, publicate în 2007, sugerează că un disc deformat nu poate crea structura observată. Ea ar fi
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]
-
în structura galactică blochează vederea a ceea ce se află dincolo. Este, se pare, o parte importantă a discului galactic. Bazat pe distanța "Inelului Unicornului", diametrul Căii Lactee ar crește astfel de la - până la - Inelele galactice ar fi astfel ondulări care aparțin discului galactic, iar nu unor structuri independente de acesta din urmă. Totuși, observațiile care provin de la Telescopul Anglo-Australian, publicate în 2007, sugerează că un disc deformat nu poate crea structura observată. Ea ar fi mai degrabă creată fie de o erupție a
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]
-
nu unor structuri independente de acesta din urmă. Totuși, observațiile care provin de la Telescopul Anglo-Australian, publicate în 2007, sugerează că un disc deformat nu poate crea structura observată. Ea ar fi mai degrabă creată fie de o erupție a discului galactic, fie ar avea o origine extragalactică.
Inelul Unicornului () [Corola-website/Science/337370_a_338699]