661 matches
-
Zama, în Tunisia, în anul 202 î.I.C., este urmată de instalarea Romei în peninsula Iberică, unde au fost create două provincii. Galia sudică constituia pe atunci o regiune esențială pentru relațiile dintre Italia și Spania. În același timp, piața galică se deschide din ce în ce mai mult pentru comercianții italieni, a căror prezență se remarcă în siturile indigene din Languedoc precum Ensérune, important oppidum al regiunii Bézier, situat în apropierea drumului numit *"heraclean", din Italia pînă la coasta spaniolă. Regiunile de la vest de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din axele acestui *cadastru este dată de noul drum creat de Cnaeus Domitius pentru a lega Italia de Peninsula Iberică, numit via Domitia, care va înlocui de acum încolo vechiul drum heraclean. La capătul drumurilor venind dinspre Aquitania și "istmul galic", Narbonne este de acum încolo o intersecție comercială fundamentală pentru economia romană. Acest oraș este într-adevăr "un observator și un meterez al poporului roman", cum scrie Cicero. Galia sudică trece deci sub controlul Romei și devine provincia Galia transalpină
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o nouă dimensiune cuceririi. Cezar și Galia pletoasă Crearea Galiei transalpine a întărit influențele economice ale Romei în Galia celtică. Negustori și produse italiene (ceramică, vin, ulei) pătrund în teritoriul celtic. Acest curent economic folosește de asemenea meșteșugarilor și comercianților galici. Dar situația politică este mai puțin strălucitoare. Divizată în cetăți rivale, Galia este confruntată cu un dublu pericol: amenințarea germanică la nord și ambițiile romane la sud, concretizate în 58 î.I.C. prin numirea lui Cezar ca guvernator al Galiei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
detaliu de Cezar însuși în De bello Gallico, războiul galilor conține trei faze principale. Ofensiva din 58 î.I.C. Această ofensivă este marcată de înfrîngerea helveților în apropiere de Bibracte și întoarcerea acestui popor în țara sa. Atunci delegații cetăților galice vin să-i ceară lui Cezar să-i ajute împotriva lui Ariovist. Cezar acceptă pentru că vede în aceasta ocazia de a intra și mai mult în Galia. El se instalează la Besançon, la secuani. După eșecul negocierilor cu Ariovist, Cezar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
său și să ia conducerea revoltei. Ce reprezintă el în Galia acestei epoci? Membru al unei familii aristocratice, regrupează în jurul lui elementele tradiționale și conservatoare care simt că-și pierd puterea atît prin cucerirea romană, cît și prin mutațiile societății galice. Printre ei, druizii, a căror putere este amenințată de Roma, par a fi jucat un rol important. Cu ajutorul popoarelor din centrul și din vestul Galiei, Vercingetorix lansează ofensiva. Cezar, plecat în Italia, trebuie să revină pentru a pregăti apărarea Provinciei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ofensiva. Cezar, plecat în Italia, trebuie să revină pentru a pregăti apărarea Provinciei și pentru a se alătura trupelor sale în Galia. El reușește să ia Avaricum (Bourges) și îl trimite pe Labienus să se bată cu o altă armată galică la Lutetia. Dar eșuează în fața Gergoviei, în mijlocul regiunii arverne. Acest eșec antrenează aderarea eduenilor la revoltă și, la Bibracte, Vercingetorix este confirmat ca șef al galilor. Cezar preferă să se retragă spre sud pentru a apăra Provincia. Atunci Vercingetorix decide
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pînă la Elba: germanicul Arminius nimicește cele trei legiuni ale legatului Varus în anul 9 d.I.C. și pune capăt în mod definitiv acestui proiect. De acum înainte, regiunile renane constituie în același timp limitele Galiei și ale Imperiului. Revoltele nobilimii galice. Războiul dus de Roma pe Rin costă scump. Tiberius, succesorul lui Augustus, intensifică presiunea fiscală asupra popoarelor galice: cetățile scutite de impozite, ca acelea ale eduenilor și trevirilor, își pierd privilegiile. Exploatarea economică a Galiei cu confiscările de pămînturi, recensămintele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
capăt în mod definitiv acestui proiect. De acum înainte, regiunile renane constituie în același timp limitele Galiei și ale Imperiului. Revoltele nobilimii galice. Războiul dus de Roma pe Rin costă scump. Tiberius, succesorul lui Augustus, intensifică presiunea fiscală asupra popoarelor galice: cetățile scutite de impozite, ca acelea ale eduenilor și trevirilor, își pierd privilegiile. Exploatarea economică a Galiei cu confiscările de pămînturi, recensămintele, conjugată cu creșterea impozitelor, agravează îndatorarea galilor. Atitudinea ostilă a lui Tiberius față de druizi favorizează dezvoltarea unei opoziții
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
favorizează dezvoltarea unei opoziții față de puterea romană. Astfel izbucnesc o serie de revolte în 21 d.I.C. Începută în regiunile de pe Loara, la andecavi (Angers) și la turoni (Tours), mișcarea se întinde la edueni și la treviri. Șefii ei sînt aristocrați galici romanizați, Julius Florus pentru treviri și Julius Sacrovir pentru edueni. Revolta ținuturilor de pe Loara și ale lui Florus este domolită ușor. Dar Sacrovir reușește să ocupe Autun și să ia ostatici pe nobilii tineri care își făceau acolo studiile. El
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un domeniu pe Rin. Moartea lui Vitellius lasă cîmp liber. Gali ca Tutor și Classicus, din cetatea trevirilor și Julius Sabinus, un lingon, profită de acestă situație pentru a proclama, în 70 d.I.C., pe Rin, Imperiul Galilor. Dar delegații cetăților galice, reuniți la Reims, refuză acest imperiu și-și afirmă fidelitatea față de Roma și noul împărat Vespasian: nobilimea galică alege pacea romană. Odată revolta înfrîntă, Galia se angajează, începînd cu Vespasian, într-o integrare profundă în lumea romană, care îi asigură
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Julius Sabinus, un lingon, profită de acestă situație pentru a proclama, în 70 d.I.C., pe Rin, Imperiul Galilor. Dar delegații cetăților galice, reuniți la Reims, refuză acest imperiu și-și afirmă fidelitatea față de Roma și noul împărat Vespasian: nobilimea galică alege pacea romană. Odată revolta înfrîntă, Galia se angajează, începînd cu Vespasian, într-o integrare profundă în lumea romană, care îi asigură pentru un secol o perioadă de pace și de prosperitate. DOCUMENT 1 Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei "(...) Cezar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în cetăți care se adaptează dreptului roman, Galia se transformă sub protecția armatei care apără frontierele și în cadrul unificator al aceluiași sistem administrativ și al aceluiași cult imperial. În anii care urmează cuceririi Galiei de către Cezar, autoritatea Romei asupra teritoriului galic se întărește. Dar riscurile războiului civil nu permit să i se dea un statut definitiv. A fost nevoie de mai mult de 30 de ani pentru a-i preciza conturul provincial. Între timp, Roma stabilește structuri noi și fondează cetăți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
propraetore, *legat al lui Augustus, propretor. Împărțirea lui Augustus nu corespunde întru totul celor trei mari regiuni definite de Cezar. Aquitania înglobează de acum încolo ținuturile cuprinse între Pirinei și Loara. Dacă această mare Aquitanie reia vechiul contur al cetăților galice, ca acelea ale arvernilor, ea comportă și modificări: astfel, cele 30 de popoare aquitane de la sud de Garonne sînt grupate în nouă popoare, iar regiunile Couserans și Comminges sînt integrate Aquitaniei. Guvernatorul își are reședința la Mediolanum (Saintes) în secolul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
provinciale, ele nu au decît cetățenia locală: acești oameni nu pot să se căsătorească decît cu persoane de același statut și nu pot face comerț decît prin intermediul unui cetățean roman sau latin. La început, acesta a fost statutul majorității cetăților galice, dar, începînd din secolul I d.i.C., un mare număr dintre ele au acces la dreptul latin. În cetățile de drept latin, cetățenii au aceleași drepturi civile ca și cetățenii romani, dar nu au aceleași drepturi politice; mai exact, ei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai ales financiară: încasarea impozitelor, supravegherea piețelor, lucrări publice, poliție locală etc. Deasupra acestora, administrarea cetății este asigurată de cei doi duumviri. Toate aceste funcții sînt anuale și colegiale. Într-o primă etapă se mai mențin unele din vechile instituții galice: astfel este atestat un *vergobret la Saintes, la începutul Imperiului. Adesea, în fruntea cetăților se găsesc marile familii galice vechi. Integrarea notabililor. Pentru a exersa puterea, averea este desigur condiția indispensabilă. Dar sistemul propus de Roma oferă și elitelor locale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cei doi duumviri. Toate aceste funcții sînt anuale și colegiale. Într-o primă etapă se mai mențin unele din vechile instituții galice: astfel este atestat un *vergobret la Saintes, la începutul Imperiului. Adesea, în fruntea cetăților se găsesc marile familii galice vechi. Integrarea notabililor. Pentru a exersa puterea, averea este desigur condiția indispensabilă. Dar sistemul propus de Roma oferă și elitelor locale perspective mai bune de reușită și de ascensiune socială. Această voință de progresare în ierarhie pentru notabilii gali este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
document excepțional, Codul claudian, text gravat descoperit la Lyon și conținînd un discurs al împăratului Claudiu, pronunțat în 47-48 d.I.C. în fața Senatului Romei și cunoscut și prin intermediul unui pasaj din Annales al istoricului Tacitus. În urma unui demers al unor notabili galici, Claudiu anunță Senatului dorința sa de a permite accesul la magistraturile romane, ius honorum, tuturor cetățenilor romani din Galia, inclusiv celor care aparțin unei cetăți latine. Senatul acceptă cu reticență pentru edueni (document 1, p.57), dar această concesionare a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Galia, inclusiv celor care aparțin unei cetăți latine. Senatul acceptă cu reticență pentru edueni (document 1, p.57), dar această concesionare a trebuit să fie apoi extinsă și la alte cetăți. În acest fel, în cursul secolului I, nobilimea galică se integrează din ce în ce mai mult puterii romane. Unii nobili obțin la începutul Imperiului dreptul de cetate și numele lor păstrează mărturia acestui lucru, căci reiau pe cel de Cezar și de Augustus: Caius Iulius. Această generație de "Iulius" este ilustrată de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
santonul Caius Iulius Rufus, care pune să i se graveze genealogia pe arcul pe care-l oferă orașului Saintes, mergînd în urmă pînă la străbunicul său, Epotsorovidus, care va fi trăit în epoca Galiei imdependente și care poartă un nume galic. Textul mai precizează și că el a fost flamen, preot al cultului imperial, la Saintes (document 2, p.58). Îl regăsim la Lyon, preot al celor trei Galii. Prin intermediul cultului imperial se pune atunci problema relațiilor și elementelor de coeziune
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
erau foarte vechi și a trebuit să sfîrșească prin a-și da acordul pentru celelalte popoare, ceea ce explică afișarea documentului la Lyon. Aceste două extrase oferă o mărturie prețioasă despre politica dusă de Roma în provincii și despre integrarea nobilimii galice după un secol de ocupație romană. DOCUMENT 2 Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.) 1.Inscripția de pe arcul de la Saintes: "Caius Iulius Rufus, fiul lui Caius Iulius Otuaneunus, nepot al lui Caius Iulius Gedemon, strănepot al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și joacă un rol esențial pentru cultul imperial. Averea lor este considerabilă pentru a pune să se construiască un arc la Saintes și un amfiteatru la Lyon, în prima jumătate a secolului I d.I.C. Genealogia acestei familii: EPOTSOROVIDUS (numele este galic) C. IULIUS GEDEMON C. IULIUS OTUANEUNUS C. IULIUS RUFUS I C. IULIUS RUFUS II 5. Civilizația galo-romană (secolele I-II d.I.C.) Cu amplul său decor monumental și cu multiplele sale activități, orașul este centrul noii lumi galo-romane. Dar el nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
IULIUS RUFUS II 5. Civilizația galo-romană (secolele I-II d.I.C.) Cu amplul său decor monumental și cu multiplele sale activități, orașul este centrul noii lumi galo-romane. Dar el nu există decît datorită unei intense vieți rurale unde fuzionează vechile tradiții galice și organizarea romană. Viața religioasă, unde se învecinează divinități galice, romane și orientale și unde apar primele forme ale creștinismului, ilustrează dinamismul acestei civilizații galo-romane. În ciuda preponderenței vieții rurale asupra tuturor celorlalte forme de activitate, noțiunea de civilizație galo-romană este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cu amplul său decor monumental și cu multiplele sale activități, orașul este centrul noii lumi galo-romane. Dar el nu există decît datorită unei intense vieți rurale unde fuzionează vechile tradiții galice și organizarea romană. Viața religioasă, unde se învecinează divinități galice, romane și orientale și unde apar primele forme ale creștinismului, ilustrează dinamismul acestei civilizații galo-romane. În ciuda preponderenței vieții rurale asupra tuturor celorlalte forme de activitate, noțiunea de civilizație galo-romană este legată mai întîi de oraș, paradox al Galiei dar și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al Galiei dar și al altor provincii ale Imperiului roman. În lumea greco-romană, formele dominante ale puterii și ale vieții sociale și economice se afirmă în modul cel mai clar în orașe. Totuși, confruntarea sau întîlnrea între cele două culturi, galică și romană, își găsesc domeniul de predilecție în mutațiile din peisajul rural și în evoluția mentalităților religioase. O civilizație urbană Urmaș al unei ocupații vechi precum Lutetia (Paris) și Alesia (Alise-Sainte-Reine) sau creație romană recentă precum Augustodunum (Autun) și Mediolanum
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încă din neolitic, dar ei aduc aici tipuri noi de organizare a solului și a proprietății. Forța tradițiilor. Satul rămîne prin excelență sectorul unde s-au păstrat tradițiile indigene. Țăranul gal continuă să-și vorbească limba, așa cum o atestă calendarul galic de la Coligny (Ain); el se îmbracă precum strămoșii săi, cu pantaloni, bracae, nădragi, pe deasupra cărora poartă o tunică și o capă, sagum, manta de război, sau un mantou fără mîneci, caracalla, adoptat de fiul împăratului Severus, care și-a tras
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]