700 matches
-
califilor omeiazi]]. Sursele contemporane musulmane cât și evreiești record că sit-ul era în ruină și a fost acoperit cu gunoi de bizantinii creștini, cele două comunități participând la curățenie. Istoricul arhitectural [[K.A.C. Creswell]], referinduse la mărturia unui călugăr galic, Arculf, care a fost în pelerinaj în [[Palestina]] între [[679]]-[[82]], ia act de faptul că este posibil ca [[Omar ibn al-Khattab|Omar I]] să fi ridicat o construcție primitivă de o capacitate de 3000 de credincioși undeva pe [[Muntele
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
a fost înlocuit în minutul 72. Nu a mai fost titular în meciurile cu Olanda și Italia, intrând doar din postura de rezervă, probabil din cauza prestației slabe pe care a avut-o în meciul cu România. Ultimul gol pentru „cocoșii galici” l-a marcat cu Irlanda, la 14 noiembrie 2009. Anelka este cunoscut pentru sărbătorirea golurilor în stil fluture, deoarece fiicei sale îi plac fluturii. Includes one appearance and one goal from the match against FIFA XI on 16 August 2000
Nicolas Anelka () [Corola-website/Science/317700_a_319029]
-
Franței de astăzi. Însă, pentru a putea realiza o astfel de migrare, helveții ar fi trebuit nu doar să mărșăluiască prin teritorii aflate sub control roman, ci să străbată și teritoriul tribului Aedui, aliat cu romanii. Alți celți de origine galică și alte persoane din provincia Galia Narbonensis se temeau ca helveții să nu vandalizeze totul în calea lor până la destinația finală. Fără a pierde timp, Cezar s-a opus ideii și a recrutat în grabă două noi legiuni. Mai multe
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
lungul Rinului și a folosit pretextul „apărării aliaților Romei” pentru a-și continua cuceririle în nord. În primăvara anului 57 î.Hr., Cezar se afla în Galia Cisalpină, îngrijindu-se de administrația guvernământului său. În ciuda grandioaselor mulțumiri oferite de diverse triburi galice, nemulțumirea creștea. Cezar a auzit un zvon despre formarea unei confederații a triburilor galice sub stăpânire belgică, pentru a se opune prezenței romane în Galia. Cezar s-a întors în grabă la legiunile sale, formând două noi astfel de legiuni
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
în nord. În primăvara anului 57 î.Hr., Cezar se afla în Galia Cisalpină, îngrijindu-se de administrația guvernământului său. În ciuda grandioaselor mulțumiri oferite de diverse triburi galice, nemulțumirea creștea. Cezar a auzit un zvon despre formarea unei confederații a triburilor galice sub stăpânire belgică, pentru a se opune prezenței romane în Galia. Cezar s-a întors în grabă la legiunile sale, formând două noi astfel de legiuni, alcătuite majoritar din „cetățeni” galici, numărul total al acestora ridicându-se acum la opt.
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
auzit un zvon despre formarea unei confederații a triburilor galice sub stăpânire belgică, pentru a se opune prezenței romane în Galia. Cezar s-a întors în grabă la legiunile sale, formând două noi astfel de legiuni, alcătuite majoritar din „cetățeni” galici, numărul total al acestora ridicându-se acum la opt. La sosirea lui Cezar, probabil în iulie 57 î.Hr., zvonurile opoziției galice se adeveriseră. Cezar s-a mișcat cu rapiditate, surprinzând triburile galice înainte ca acestea să se fi alăturat opoziției
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Cezar s-a întors în grabă la legiunile sale, formând două noi astfel de legiuni, alcătuite majoritar din „cetățeni” galici, numărul total al acestora ridicându-se acum la opt. La sosirea lui Cezar, probabil în iulie 57 î.Hr., zvonurile opoziției galice se adeveriseră. Cezar s-a mișcat cu rapiditate, surprinzând triburile galice înainte ca acestea să se fi alăturat opoziției și transformându-le în aliați. Ca represalii, triburile belgice au început atacul. Cu cele opt legiuni, romanii au spulberat atacul printr-
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
noi astfel de legiuni, alcătuite majoritar din „cetățeni” galici, numărul total al acestora ridicându-se acum la opt. La sosirea lui Cezar, probabil în iulie 57 î.Hr., zvonurile opoziției galice se adeveriseră. Cezar s-a mișcat cu rapiditate, surprinzând triburile galice înainte ca acestea să se fi alăturat opoziției și transformându-le în aliați. Ca represalii, triburile belgice au început atacul. Cu cele opt legiuni, romanii au spulberat atacul printr-o bătălie dificilă. Pentru Cezar, victoria avea o dublă conotație: nu
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
a trimis generalii în fiecare colț al Galiei, pentru a înăbuși orice rezistență în calea lor. Publius Crassus, fiul lui Marcus Crassus, a fost trimis în Aquitania cu douăsprezece cohorte legionare, pentru a subjuga triburile de acolo. Cu ajutorul trupelor auxiliare galice, Crassus a adus cu rapiditate controlul roman până în cea mai vestică porțiune a Galiei. Decimus Brutus, tânărul viitor asasin al lui Cezar, a fost trimis în nord, către Britania de astăzi, pentru a construi o flotă printre veneți. Veneții controlau
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Brutus, tânărul viitor asasin al lui Cezar, a fost trimis în nord, către Britania de astăzi, pentru a construi o flotă printre veneți. Veneții controlau căile navigabile cu o formidabilă flotă proprie, sprijiniți însă și de celții britanici. Inițial vasele galice le-au depășit pe cele romane, Brutus neputând împiedica operațiunile veneților. Dar ingeniozitatea romană a intrat în acțiune, și aceștia au început să folosească cârlige lansate de arcași pentru a cuceri vasele veneților. În scurt timp, veneții au fost complet
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
învinși, și ca multe triburi înaintea lor, vânduți ca sclavi. În total, zeci de triburi au fost forțate să capituleze în fața dominației romane și sute de mii de prizonieri au fost trimiși înapoi la Roma, ca sclavi. Odată cu înfrângerea rezistenței galice, Cezar și-a îndreptat atenția dincolo Canalul Mânecii. Totuși, cucerirea nu era atât de completă pe cât părea. Cezar a fost nevoit să se confrunte mai întâi cu alte incursiuni germanice, înainte de a putea traversa către insulă. Și, în ciuda încrederii sale, triburile
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Cezar și-a îndreptat atenția dincolo Canalul Mânecii. Totuși, cucerirea nu era atât de completă pe cât părea. Cezar a fost nevoit să se confrunte mai întâi cu alte incursiuni germanice, înainte de a putea traversa către insulă. Și, în ciuda încrederii sale, triburile galice nu erau nici pe departe atât de subjugate pe cât credea el. Pentru moment, însă, Cezar s-a reîntors în Galia Cisalpină pentru a se ocupa de problemele politice din Roma. Până în anul 56 î.Hr., pe măsură ce Cezar împingea controlul roman în
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
nici pe departe atât de subjugate pe cât credea el. Pentru moment, însă, Cezar s-a reîntors în Galia Cisalpină pentru a se ocupa de problemele politice din Roma. Până în anul 56 î.Hr., pe măsură ce Cezar împingea controlul roman în întreaga provincie galică, situația politică din Roma era pe cale de a se destrăma. Aflat în mijlocul planificării următoarelor acțiuni în Galia, Britania și Germania, Cezar s-a reîntors în Galia Cisalpină, știind că trebuie să se afirme din nou sprijinul întru Senatul Roman. Pompei
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Scipio (care moare în bătălie) și lui Cato cel Tânăr (care se sinucide). Totuși, fii lui Pompei, Gnaeus Pompeius și Sextus Pompeius, alături de Titus Labienus, fostul nunțiu propraetorian al lui Cezar ("legatus propraetore") și al doilea în comandă în Războiul Galic, supraviețuiesc bătăliilor din Spania. Cezar a pus sub urmărire și a înfrânt ultimele rămășițe ale opozanților în Bătălia de la Munda în martie 45 î.Hr.. În tot acest timp, Cezar a fost ales pentru al treilea și al patrulea său mandat
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
care includea nordul Italiei moderne, Franța, Belgia, Elveția occidentală și părți ale Olandei și ale Germaniei pe partea vestică a fluviului Rin. În antichitate, galii, un popor celtic, locuiau pe acest teritoriu, precum și în alte părți a Europei, vorbind limba galică. În afară de gali, existau și alte popoare pe teritoriul nordului Italiei moderne, ca lepontii care locuiau la poalele sudice ale Alpilor italieni, în Raetia. Galii sub comanda lui Brennus au ocupat Roma în anul 390 î.Hr. În lumea egeeană, o migrațiune
Galia () [Corola-website/Science/297135_a_298464]
-
Apollo din Delfi doar în ultimul minut, văzând, conform legendei, o amenințare în formă de fulger. În același timp o bandă migratorie de celți, circa 10.000 de luptători, împreună cu femeile, copiii, și sclavii lor treceau prin Tracia. Trei triburi galice au trecut dinTracia în Anatolia la invitația regelui bitinian Nicomedes I, care a cerut ajutor pentru lupta sa contra fratelui său. Ulterior ei s-au stabilit în Frigia și Cappadocia în Anatolia centrală, o regiune care de atunci înainte s-
Galia () [Corola-website/Science/297135_a_298464]
-
cu stuf. Galii purtau pantaloni făcuți din diverse materiale. Obișnuiau să se împodobească cu brățări și fibule. Realizau lucrări artistice, cum ar fi minunate bijuterii, sculpturi etc. Erau războinici faimoși; în anii 400 î.Hr., ei cuceriseră Roma. Sunt principalele triburi galice întâmpinate de Iulius Cezar în timpul războaielor galice (58 î.Hr.- 51 î.Hr.): Îndeobște, numele popoarelor din Galia nu sunt traduse în limba română. Numele în latină și în franceză sunt aici pentru a determina traducerile posibile.
Galia () [Corola-website/Science/297135_a_298464]
-
diverse materiale. Obișnuiau să se împodobească cu brățări și fibule. Realizau lucrări artistice, cum ar fi minunate bijuterii, sculpturi etc. Erau războinici faimoși; în anii 400 î.Hr., ei cuceriseră Roma. Sunt principalele triburi galice întâmpinate de Iulius Cezar în timpul războaielor galice (58 î.Hr.- 51 î.Hr.): Îndeobște, numele popoarelor din Galia nu sunt traduse în limba română. Numele în latină și în franceză sunt aici pentru a determina traducerile posibile.
Galia () [Corola-website/Science/297135_a_298464]
-
împărat de către senat. La urcarea sa pe tron, Imperiul Roman era slăbit de unele dezmembrări teritoriale: întregul Orient se afla sub stăpânirea Zenobiei, regina Imperiului de la Palmira, iar în Vestul Europei, provinciile Gallia, Hispania și Britannia erau incluse în regatul galic secesionist. Prin decizia de retragere din Dacia și prin victoriile repurtate asupra iutungilor, sarmaților, carpilor și goților, Aurelian consolidează frontiera Imperiului pe Dunărea de Jos, iar prin respingerea vandalilor - pe Dunărea Mijlocie ( Regiunea panonică, 270-271). Începe înconjurarea Romei cu fortificații
Aurelian () [Corola-website/Science/299881_a_301210]
-
barbare (în general) și a dacilor liberi în zona carpatică, Aurelian a dispus retragerea armatei și a administrației romane din Dacia în anul 271, în vederea consolidării frontierei balcanice pe linia Dunării de Jos. În 274 este lichidată și secesiunea Regatului galic; Aurelian restaurează astfel unitatea statului roman, primind titlu de "restitutor orbis". În politica internă Aurelian s-a comportat ca un suveran absolut. Purta diadema solară, purpură și veșimente bogate ca după obiceiul regilor orientali, s-a autointitulat "Dominus et Deus
Aurelian () [Corola-website/Science/299881_a_301210]
-
Galiei a fost cucerit, încetul cu încetul, de Republica Romană, care a înființat aici orașele Aix-en-Provence, Toulouse și Narbonne. În 58 î.e.n., Iulius Cezar s-a lansat într-o și a înăbușit, în 52 î.e.n.. o revoltă condusă de căpetenia galică Vercingetorix. Noile teritorii au fost împărțite de Augustus în nouă provincii romane, dintre care principalele au fost Gallia Narbonensis în sud, Aquitania în sud-vest, Gallia Lugdunensis în centru și Belgica în nord. În perioada galo-romană au fost înființate numeroase orașe
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și cea acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
din unitățile desființate. Legiunile adesea aveau mai multe denumiri obținute după campanii succesive date de către împărat. A XII-a Fulminata, de exemplu, a avut mai multe denumiri: "paterna" (părintească), "victrix" (victorioasă), "antiqua" (venerabilă), "certa constans" (mereu de încredere) și "galliena" (galică). "Pia Fidelis" (supusă, loială), "fidelis constans" și alte titluri au fost acordate mai multor legiuni, uneori, unei același legiuni. Doar cele mai utilizate titluri ale legiunilor sunt afișate în tabele. Titlul GEMINA înseamnă, probabil, că legiunea este înfrățită cu altă
Listă de legiuni romane () [Corola-website/Science/318164_a_319493]
-
Întrebarea privind care este limba cea mai înrudită cu engleza nu are un răspuns sigur. Aparte de limbile „creole”, cu împrumuturi din engleză, precum tok pisin, scots (vorbită în special în Scoția și părți din Irlanda de Nord), nu este o limbă galică, ci face parte din familia de limbi anglice: atât scots, cât și engleza modernă provin din engleza veche, cunoscută și ca „anglo-saxonă”. Ruda cea mai apropiată a englezei, după scots, este frizona, vorbită în nordul Olandei și nord-vestul Germaniei. Alte
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]
-
Europa centrală, inclusiv în regiunile cu denumiri care păstrează amintirea acestei populații: Bavaria și Boemia (aceasta, în antichitate, Boiohemum „casa, țara boilor”). Istoricii romani și greci din Republica Romană târzie și Imperiul Roman i-au considerat a fi fost trib galic sau celtic. Inscripții din diverse locuri unde au trăit arată că boii au vorbit dialecte celtice, însă limba lor a rămas necunoscută. Tribul a fost localizat în momente diferite de istorici în Galia Transalpină (sud-estul Franței), Pannonia (vestul Ungariei), Boemia
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]