7,151 matches
-
pretutindeni, le transmit presei și cetitorilor săi. Adunarea generală a acestui an 1869 avusese loc la Șomcuta, cu discursul de o lirică elevație, "Poporul român în poezia sa", al lui Iosif Vulcan, cu donația lui Iacob Mureșan, directorul gerant al "Gazetei de Transilvania" pentru fundarea unei Academii de drepturi, la Sibiu sau Oradea, cu dezbateri premergătoare întemeierii Fondului de teatru român în Ardeal, dezbatere din cele mai fructuoase, și la care participă exponenți ai intelectualității transilvănene și din țară, de toate
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
să-și facă auzite drepturile și doleanțele. Nicolae Cristea, ca și maestrul său mitropolitul Șaguna, era activist neînfricat, articolele sale din Telegraful Român militînd pentru această directivă politică, mereu polemic și neînduplecat. Să adaug că, datorită strădaniilor lui N. Cristea, gazeta sibiană s-a putut (record neîntrecut) rentabiliza, reapelînd la stipendii din afară. Ziarul era citit și mult stimat, avînd grijă, printre altele, să îndrume tineretul românesc spre practicarea meseriilor. Cele două direcții în viața politică românească transilvană vor găsi calea
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În iunie 1895, cînd "m-a amărît rău" un inutil articol al lui Bogdan-Duică i-a comunicat - prin intermediar - lui Rusu-Șirianu (conducătorul ziarului) că, prin astfel de articole, gazeta "numai discredita se poate. I-am spus să convoace pe redactori pe mîine la 5 ore la conferință. A promis că-i cheamă". De unde reiese că avea anumite prerogative în coordonarea activității gazetei. Pînă la urmă, va sfîrși prin a
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
conducătorul ziarului) că, prin astfel de articole, gazeta "numai discredita se poate. I-am spus să convoace pe redactori pe mîine la 5 ore la conferință. A promis că-i cheamă". De unde reiese că avea anumite prerogative în coordonarea activității gazetei. Pînă la urmă, va sfîrși prin a-i nega însușirile de gazetar și conducător de publicație lui Rusu-Șirianu, delăsător cum era și, după aprecierile lui N. Cristea, gafeur politic. În iulie e decis să-l îndepărteze de la conducerea gazetei, demnitate
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
activității gazetei. Pînă la urmă, va sfîrși prin a-i nega însușirile de gazetar și conducător de publicație lui Rusu-Șirianu, delăsător cum era și, după aprecierile lui N. Cristea, gafeur politic. În iulie e decis să-l îndepărteze de la conducerea gazetei, demnitate pe care să și-o asume el. Cuvinte de dezaprobare are, în jurnalul său, și pentru atitudinea adoptată de fosta lui gazetă Telegraful Român, ("Telegraful Român din 27 iunie șvechiț e consecvent în fariseism") și nu e singura observație
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
și, după aprecierile lui N. Cristea, gafeur politic. În iulie e decis să-l îndepărteze de la conducerea gazetei, demnitate pe care să și-o asume el. Cuvinte de dezaprobare are, în jurnalul său, și pentru atitudinea adoptată de fosta lui gazetă Telegraful Român, ("Telegraful Român din 27 iunie șvechiț e consecvent în fariseism") și nu e singura observație critică vehementă față de Telegraful Român, la conducerea căruia, cum spuneam, trudise 18 ani. În august 1895 nota răzbit; "Eu, venit de opt luni
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
unui tabel alcătuit de Ministerul de Externe al Austro-Ungariei) pe Jeszenski Sandor (procuror în procesul memorandiștilor) cu Coroana României în timpul vizitei regelui Carol la Viena. La 23 noiembrie se împărtășește tot amărît jurnalului, după ce a citit un articol într-o gazetă maghiară din Cluj: "Articolul susține că în România politica națională este numai o mască pentru scopuri de partid. Sturdza a fost naționalist mare pînă a ajuns la guvern; după aceea însă s-a rugat de iertare de unguri, s-a
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
și pe nou înscăunatul. Își păstrase convingerile activiste și, în septembrie 1899, condamnînd, în jurnal, îndîrjit, pasivismul de ieri și de astăzi ("maghiarii sprijinesc pasivitatea și a radicalilor și a moderaților"). Jurnalul e aglomerat de note de lectură pe marginea gazetelor citite (și maghiare și nemțești), aspru în aprecieri, neînduplecat în opțiunile sale mai vechi, deși, acum, nu mai ocupa roluri în conducerea luptelor politice. Dna Anca Sârghie nu va putea fi nicicînd îndeajuns elogiată pentru fapta de a fi editat
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
revista "22" - articolele sale alcătuiesc, de ani buni, coloana vertebrală "ideologică" a publicației din Calea Victoriei 120 -, aflu uluit că, recent, Gabriel Andreescu a fost cenzurat în propria revistă! Sunt de acord că întreaga responsabilitate pentru ce se publică într-o gazetă revine conducerii acesteia. Numai că revista "22" are - și a avut de la bun început - un statut special. Ea s-a născut ca un "buletin" al unui grup de intelectuali bucureșteni adunați sub sigla Grupului pentru Dialog Social. în această situație
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
urmat să fie finanțate. Nu pot fi, așadar, bănuit de adversitate nici față de revistă, nici față de Grup. N-am nici un fel de frustrare, pentru simplul motiv că nu putem fi toți în toate echipele și nici publica toți în aceleași gazete! De altfel, conducerile succesive ale lui "22" m-au invitat să colaborez la revistă, însă n-a fost (încă!) să fie! Tocmai de pe poziția de prieten și admirator al celor de la "22" scriu aceste rânduri mâhnite. Personal, nu mă deranjează
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
studențești s-a remarcat o fată frumoasă, într-un costum național minunat. Toți se întrebau cine este, de unde vine. Era româncă. N-am uitat imaginea ei pînă azi. Despre zbuciumata istorie a României am auzit multe și am citit în gazete. După ce te-am cunoscut pe tine mă interesează foarte mult această țară, citesc totul cu alți ochi, cu altă curiozitate. Mă interesează mult și istoria cuvintelor latinești în română, de exemplu, veteranus, miles, salutare. Știam de relațiile poetului nostru Alfons
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
prin 1948-1949). Și, tot pe atunci, devine speaker la Radio-France, emisiunea în Vrea să spună că se pornesc atacurile din țară, în unele publicații. Iar, apoi, cînd, din 1964, îndeplinește cunoscutele funcțiuni la postul "Europa liberă" primește injurii imunde prin gazetele naționalismului ceaușist Săptămîna și Luceafărul. Dar, pînă atunci, cînd îi mai trăia mama, milita sprijinind militantismul lui Gafencu, Mihail Fărcășanu, Vișoianu împotriva ocupației țării de către sovietici, fiind solidară și participantă în lupta politică dusă cu curaj, deși, de la o vreme
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
martie 1959, cu ultimul lot de redactori, am fost dat afară de la E.S.P.L.A. Paul Georgescu s-a făcut luntre și punte pentru a ne salva de la înec pe mine și bunul meu coleg Al. Săndulescu. Cum era redactor șef la Gazeta literară, s-a înțeles cu Mihai Gafița, atunci secretar al Uniunii Scriitorilor, să ne angajeze pe un singur post de corector, adică fiecare cu o jumătate de normă. Diferența de bani - ne-a prevenit - o scoateți din recenzii pe care
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Zalis. Dar, lucru ciudat, noi doi, noii angajați, nu primeam salariu. Cînd am întrebat, ni s-a spus că formele de angajare s-au încurcat. Așa a mers treaba pînă în august 1959, cînd Mihail Petroveanu, redactor șef adjunct al gazetei, ne-a mărturisit că nu vom fi angajați. Aurel Mihale, ocupînd, atunci, și funcțiunea de director general al editurilor, și aceea de secretar al Uniunii Scriitorilor, responsabil cu Cadrele, se încăpățîna în argumentul că el nu-și poate pune semnătura
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
opera sa. Dificultatea de aici începe. Pentru că Nae Ionescu n-are operă filosofică scrisă, dacă exceptăm articolele pe teme filosofice din Cuvîntul și Predania și teza de doctorat, și ea postum publicată. Dar pot fi considerate operă filosofică foiletoane de gazetă? Eventual, alături de cîteva cărți. Dar, repet, acestea din urmă nu există. Mircea Eliade, alt student al său strălucit, cîțiva ani chiar asistent pe lîngă conferința lui Nae Ionescu de la universitatea bucureșteană, povestește, în Memorii, că în lagărul de la Miercurea Ciuc, unde
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
dacă Platon spune, într-adevăr, ceea ce afirmă Nae Ionescu că "zice" Platon". Acuzația de plagiat sau numai de împrumut nemărturisit, rostită de patru autori în care se poate pune temei, planează asupra întregii opere a cugetătorului nostru, de la articolul de gazetă la prelegerea (cursul) universitar(ă). Aceasta e un fapt în afara controversei. Rămîne faptul, tulburător, al metodologiei (maieuticei) utilizată de profesor la cursurile sale, venind cu însemnări pe o fișă format carte de vizită sau fără nici o însemnare, fermecîndu-și auditoriul care
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
picioare a făcut deliciul românilor luni în șir!): el intenționase crearea unui ziar "bulevardier" (cuvântul e al d-lui Cristoiu). Din nefericire, amprenta decisivă a vulgarității lăsate de "epoca Cristoiu" asupra ziarului n-a dispărut cu totul nici azi, când gazeta e condusă de un editorialist și scriitor, Cornel Nistorescu, infinit superior d-lui Cristoiu ca talent și capacitate de analiză a evenimentelor "la zi". Aș fi uitat, poate, toate acestea dacă nu mi-ar fi venit în urechi zvonul că
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
Cladova, Gloria Constantini și Bisericuța din răzoare (care va da și titlul volumului din 1914). Un alt volum, din 1916, (La țărmul mării) nu a mai avut pregnanța celui dintîi. Au urmat alte cărți și o efectiv debordantă publicistică prin gazetele democratice ale vremii. În 1930, supunîndu-se obiceiului timpului care cultiva, cu deosebire, romanul, se consacră și el genului, publicînd, pînă în 1935, patru romane (Roxana, Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun și ). Romanele au fost palide și moralizator religioase, despre care
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
copilăria? După opt decenii? I.P.:Bineînțeles... atît de clar... frații mei, ambianța, parcă îmi suflă din spate în pînzele întinse și tot mă duc... Aveam 10, 11 ani cînd a venit o mătușă de-a mea din regat... a desfăcut gazeta... văd urmele de grăsime, untura scoverzilor împachetate... hîrtia impregnată... Ce uimitor, nu? Știți ce sînt scoverzile... O.G.: ...puterea de evocare a mirosurilor... I.P.:Ca la Proust... Pînă la 9 ani eu am făcut școală ungurească... apoi a venit România
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
teatrelor) și, apoi, director al ziarului Viața, oficios al regimului antonescian, participînd, ca om de cultură, la turnee de conferințe în străinătate, inclusiv în Germania hitlerista. La Viață aproape că n-a scris deloc, el închiriindu-si doar numele, de gazeta ocupîndu-se, mai ales, mereu infatigabila Fanny. Dar, incontestabil, a girat-o, așa explicîndu-se gestul reprobabil că, la moartea prozatorului (1 septembrie 1944), condeie mature și tinere ale unor nume democrate deloc oarecari (Vladimir Streinu, N. Carandino - chiar în Dreptatea -, Ion
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
Uneori apar momente de crispare livresca, de un artificiu scontat: "O, Chromios, Timodemos, Aristokleidis, Thimasarhos,/ Alkimidas, Sogenes, Deinis, Theaios, Aristagoras/ Melissos, Fylakidas, Kleandros/ nu am nici mitra și nici lină rituala/ nici pentru voi nici pentru-al vostru-aliptes/ dar în gazete vitejia celor că voi e/ mult cîntată și răsplătita mult/ iar oamenii vă fac serbări cu artificii și claxoane" (Zi). Alteori poeta se lasă-n voia valului oniric, ondina ce se interoghează melancolic în transparență acvatică a somnului, în confuzia
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
poetul nu murea în 1961, cine știe cîte articole propagandistice (și de ce fel!) nu ar fi scris Blaga. De altfel, Negoitescu și chiar N. Balotă avuseseră prilejul, prin 1954, să rîdă amar de articolele lui Blaga înserate în - oroare! - chiar gazeta de perete a Bibliotecii universitare din Cluj. Tentația poetului de a colabora cu regimul comunist se manifestase, deci, de timpuriu. Impresionant e portretul lui Vianu, realizat în urma unor vizite sau peripatetice discuții pe străzile din preajma casei cărturarului. Era mereu prudent
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Constantin Țoiu Articolul următor a fost scris în 1954, si a apărut în același an, în Gazeta literară, acceptat și tipărit imediat de Paul Georgescu. Atunci îl cunoscusem întîia oară pe reputatul critic. Textul i-a plăcut și a stîrnit vîlvă în epoca. Astăzi îl consider cea dinții încercare a mea de proza. Era vorba de un
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
cu capul, ordinea universală este turburata, astrele, intimidate, se opresc pe orbitele lor... și iată-l, acum, în sfîrșit, iată-l gravitînd, orbitor, prin spații... Oamenii , jos, au încremenit. Oh! c'est incoyable, mă paole d'honneu', c'est incoyable. (Gazeta literară, 1954)
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
procedeelor naratologice, ci constă în faptul că acestea sînt investite cu alte funcții decît pînă atunci. Inserturile paratextuale, varierea registrului stilistic sînt procedee întîlnite și în proza pașoptista. Dar daca apelul la document, fragmentele eseistice cu iz de polemică de gazeta ce se întîlnesc, de exemplu, în opera lui Filimon sau a lui Negruzzi aveau rolul de a conferi seriozitate întreprinderii literare, de a legitimă ficțiunea, la Caragiale "textul alotopic", realizat prin relaționarea a două tipuri de text eterogene, jurnalistic și
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]