491 matches
-
ideologice sau moralizatoare, condamnă acuzele ce i se aduc lui Eliade doar pentru că vin din partea unui neavenit (“un neom sub raportul existenței artistice sau mai în genere publicistice, dl. N. Georgescu-Cocoș, care în viața sa n-a semnat un articol gazetăresc remarcabil sau o pagină bună de literatură”), în vreme ce campania lui Iorga împotriva lui Arghezi i se pare o reacție justificată doar pentru că vine din partea unui nume mare. Cu toate că este convins de unicitatea criteriului etic în receptarea literaturii. Prigoana împotriva lui
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
iscat în rîndul celor însuflețiți de pudori confesionale, lui Dawkins nu i se poate tăgădui nervul combatant, atracția cărții fiind cu precădere de ordin speculativ, asta însemnînd că Dumnezeu: o amăgire nu e doar un tom polemic scris cu vervă gazetărească, dar pe deasupra e un volum în care polemica e însoțită de o diatribă veritabilă, lucru rarisim azi. Diatriba e acel act de agresiune făcut de pe o poziție care poate fi apărată cu mijloace savante, pe cînd polemica goală e schimb
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
ca și de "respirație", reducîndu-se "la un fel de reportaj", care, oricum, l-a promovat în genere cu mare și binevoitoare atenție (E.Lovinescu, Felix Aderca, Tudor Vianu, G.Călinescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Mihail Sebastian etc.): "Mărturisesc, tam-tam-ul gazetăresc practicat astăzi îl găsesc fără utilitate pentru impunerea unei opere sau unui scriitor. Foiletonul literar, făcut de cine vrea și cînd vrea, nu poate impune clasificări literare". În plus, o stranie respingere a lui E.Lovinescu, în 1932: În casa
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
Arta din ultimile două decenii. Așadar, și aici intervine încă un element foarte important, discuțiile nu sunt purtate nici strict teoretic, din exterior, după cum nu sunt nici lipsite de o perspectivă culturală și istorică mai largă, aceea pe care activitatea gazetărească a lui Mihai Sârbulescu o acoperă și o susține cu multă dezinvoltură. Într-un asemenea cadru, al relației colegiale și al parteneriatului profesional, discuțiile se desfășoară egal, fără crispare, dar și fără acele divagații, absolut inevitabile atunci cînd comunicarea dintre
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
cărți a căror existență ar fi fost imposibilă în lipsa lui, niște cărți despre care astăzi vorbim doar pentru că domnia sa le-a stabilit structura și s-a îngrijit de editarea lor. Și pentru că a străbătut rînd cu rînd opera și producția gazetărească a filozofilor interbelici, Marin Diaconu a devenit totodată un avizat cunoscător al lor. Și cînd spun că Marin Diaconu îi cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
aflată pe unul din pereții dormitorului. Aceasta cuprinde sute de însemne militare, dar și de alt gen, românești sau primite în urma schimburilor de experiență, din partea delegațiilor străine, care nu au fost puține la număr. Jocul vieții și al morții Curiozitatea gazetărească a orientat dialogul spre o perioadă tulbure, încă neelucidată, și despre care cei care au trăit-o din plin vorbesc foarte puțin - evenimentele din Decembrie ’89. Acestea l-au „prins“ pe Florin Mancu în funcția de șef al Biroului Operații
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
vor însemna atingerea maturității artistice de către teatrul românesc și publicul său." (Societatea românească, spiritul public și teatrul între 1849 - 1878). Unde sunt în acest pasaj excelând prin precizie efectele tropice și vocația retenibilului care fac îndeobște fala oricărei încheieri cât-de-cât gazetărești? Iată, ca să zicem așa, la celălalt capăt al puștii, cum intră în antet un eseu dedicat romanelor lui Camil Petrescu: "Cu două luni înainte ca autorul să dea Ťbunul de imprimatť primului său roman, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
Spiritul sau litera ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9700_a_11025]
-
al ideilor din cărțile anterioare, Boia își devine propria pastișă, intrînd într-un ritual al repetiției de rău-augur. De aceea cartea propriuzisă începe la pagina 78 (cu capitolul „Accelerare sau ruptură?“), iar pînă la sfîrșit cititorul e izbit de stilul gazetăresc, cu ritm de tabloid și propoziții simple. „Orice se poate întîmpla, în toate amestecurile imaginabile. Pînă la urmă, e drept, nu se va întîmpla orice, ci ceva anume. Puțină, sau mai multă, răbdare, și vom afla.“ (p. 106) Accesibilă pînă
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
altminteri decât complet? De aici decurge cea de-a treia - așa zicând - indicație de regie căreia, paralel cu textul Necredinciosului, cititorii profesioniști îi intuiesc prezența pe manșeta paginilor semnate de Ion Vianu. Anume aceea de a nu trece, la rezumatul gazetăresc, pe lângă nici un detaliu. Fiecare cuvânt capătă, pe un asemenea fundal intelectual, importanță. Fiecare scenă marginală se încarcă subit de semnificații centrale. Fiecare confesiune banală e suspectată de travestirea unei spovedanii. Teama de eventuale refulări ulterioare pândește, s-ar părea, atât
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
carte în sine, și - așa-zicând -pentru imagine: o excelentă teză de doctorat nu implică numaidecât o carte - măcar - lizibilă. Și totuși, atunci când o asemenea lucrare are în spate și autoritatea, paradoxală în felul ei, oferită de un îndelungat exercițiu gazetăresc, lectura și discutarea conceptuală devin absolut necesare. Și totuși, ce vină ascunsă poartă Avangarda românească și complexul periferiei? De ce intimidează și de ce ține comentatorii la distanță? Un prim răspuns vine din evidenta supraspecializare. Cine altcineva decât adevărații cercetători și pasionații
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
ele farmecul poeziei lui Mihail Gălățanu persistă, ca un parfum greu de scos din haine. Poetul mobilizează ca nimeni altul limba română, îi activează toate resursele de expresivitate simultan. El nu scrie într-un stil, ci în mai multe: și gazetăresc, și argotic, și cronicăresc, și SF, și prozaic, și poetic: " Pedofil discret, ador fetișcanele/ cărora de la șaptesprezece ani le susură sânii/ umflându-se și dând peste maluri bulboanele./ Ador bulanele lor/ depilate lasciv cu ceară de parchet. Pe care/ te
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
cheie universală. Până și-un Păunescu, mare poftitor de doctorate, n-ar ezita să ți-o trântească între ochi dac-ai avea proasta inspirație să-i spui că un doctorat e o lucrare științifică, adică altceva decât însăilarea de palavre gazetărești pe care-a avut nesimțirea s-o prezinte Catedrei de Literatură română a Universității din București. Iar dacă n-o să-l scoată din teacă pe „Care e problema?”, o să-ți spună, așa cum o face avocatul său din oficiu, că el
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
în mod deliberat, vreme îndelungată, a ocolit această meserie, a fugit de propria sa vocație: „Oricum, între 18 și 35 de ani mi-am câștigat existența din îndeletniciri care nu numai că nu aveau nicio legătură cu scrisul literar sau gazetăresc, dar nu presupuneau în niciun fel ținerea în mână a unui pix sau creion.” Evident, prozatorul a sfârșit prin a cădea, de bunăvoie, în capcana scrisului, de care se ferise „mai bine de o jumătate de viață”. Ceea ce, am spune
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
Încît și-a reluat obiceiul de a murdări, cu nădejdea că va fi din nou băgat în seamă. De aici încolo, nici dacă face frumos, nu-și mai vede numele decît la personaje secundare, menționate din simple motive de exactitate gazetărească. Cu cîțiva ani în urmă, un critic literar îmi reproșa că prea scriu des despre un fitecine literar care a devenit personaj politic important. Ideea criticului era că personajul trebuia ignorat. Să-l ignori cînd avea putere și, în această
Diverși nebăgați în seamă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10974_a_12299]
-
întotdeauna atrăgătoare, fiindcă rutina rubricii săptămînale sau lunare nu-i minează deloc interesul pentru tot ce se întîmplă și se scrie, la noi și aiurea, de la literatură la politică și de la fapt divers la disputa de idei, iar stilul lui gazetăresc e limpede și eficient. în rubrica sa "Interstiții" din DILEMA VECHE nr. 35, Al. Călinescu ne atrage atenția asupra unor întîmplări suspecte legate de masacrul de la Beslan și care n-au fost menționate decît în "Le Figaro". Despre ce e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
revelată chiar de Manolescu într-un studiu din volumul Despre poezie. Oricum, simptomatică rămâne, pentru deficiența de receptare de care aminteam, trimiterea nu la un critic pursânge, ci la unul, ca să zic așa, ŕ outrance. Adevărul interpretativ, precar în textele gazetărești ale vremii, e extras din date psihanalitic obiective. Aici abia, și nu în chestiunea canonului, se face simțit Harold Bloom. (Am în minte extraordinarul capitol al acestuia despre Freud, în care e sondată complicata relație de paternitate culturală resimțită, cu privire la
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
literară la volumul Întîmplări dintre amurg și noapte al Soranei Gurian, ce-și propunea să pună în lumină "înfiorătoarea platitudine a acestor nuvele" și să ajute în același timp "eminențele noastre critice să se convingă că au confundat o virtuozitate gazetărească și cîteva conversații spirituale prinse prin ușa întredeschisă a anticamerei literaturii cu romanul, să zicem, de tip anglo-saxon și proza intelectualistă a lui Huxley cu școala abilului și mondenului Maurice Dekobra". Se sublinia astfel, "convenționalismul" prozatoarei, care ar fi departe
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
Z. Ornea Constantin Bacalbașa (frate cu Anton, celebrul în epocă Toni, și cu Ion) a fost un longeviv, cu o activitate gazetărească remarcabilă. S-a născut în 1856 și a murit, tocmai, în 1935. A scris la numeroase gazete, fiind, în 1879, unul dintre întemeietorii ziarului socialist Drepturile Omului, fiind socialist, ca și fratele său Anton. Apoi a fost redactor respectat la
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
străine să paraziteze trupul politicii americane. Războiul împotriva anarhismului semăna cu actualul război împotriva terorismului - ciudat de greu mor vechile obiceiuri." Ciudată mi se pare mai curând paralela forțată. Ziariștii ar merita, oricum, o mai bună apreciere, odată ce tot demers gazetăresc este, la urma urmei și munca la care s-a înhămat pentru a restabili adevărul în privința lui Lazarus. Și tot ziariști au fost cei care au pus Chișinăul (despre a cărui existență nu se prea auzise până la pogrom) pe harta
Sarajevo-Chișinău-București via Chicago by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6317_a_7642]
-
în rest o independență politică absolută în scrisul meu. Fără să mă preocup nici o clipă dacă ceea ce scriu pentru sertar va lua cândva drumul tipografiei." Ce păcat că, între timp, el îi servise direct pe noii stăpâni cu întristătoare produse gazetărești (printre care cel puțin două veritabile agresiuni, în 1947-1948, apărute în Scânteia, contra încolțitului Tudor Arghezi - nu-l scuză nici măcar faptul că, personal, el îl detesta pe acesta încă din tinerețe...). El servise regimul chiar și în creația sa poetică
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
Ioan Lăcustă În urmă cu peste trei decenii, într-un sfârșit de Cuptor, făceam un fel de ucenicie gazetărească cutreierând satele țării, în vederea unei eventuale oploșiri pe lângă un ziar al vremii. În miezul unei duminici, autobuzul de la Galați m-a adus la Oancea, un sat alb de pe malul înalt al Prutului. Dincolo, în valea râului despărțitor, se desenau casele
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
inima Bucureștilor, stacane de vin, în fum de grătare, cu zumzet și alai de muzici naționale. Se trecuse, până acolo, desigur, tot un pod... În urmă cu peste trei decenii, într-un sfârșit de Cuptor, făceam un fel de ucenicie gazetărească cutreierând satele țării, în vederea unei eventuale oploșiri pe lângă un ziar al vremii. În miezul unei duminici, autobuzul de la Galați m-a adus la Oancea, un sat alb de pe malul înalt al Prutului. Dincolo, în valea râului despărțitor, se desenau casele
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
specială") la Centenarul Mihail Sebastian. Texte și evocări ale scriitorului cu final tragic, fotografii și portrete, afișe, manuscrise scanate, crochiuri: paginile sunt realizate nu numai cu căldură umană, cum e și firesc la un centenar, dar și cu bun gust gazetăresc pe care, neîndoielnic, însuși remarcabilul jurnalist care a fost Mihail Sebastian l-ar fi apreciat ca atare. Paginile de mijloc ale revistei sunt în schimb unele aniversare. Sărbătoritul este B. Elvin, cunoscutul teatrolog și arhitect al revistei Lettre Internationale, prezență
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9221_a_10546]
-
mijloace speciale, adică o scriitură deosebită, al cărei "operator" era relativ ușor de identificat. și el, atunci, a fost identificat rapid în persoana lui C. Stere. Același lucru, astăzi, îl va face oricine e cît de cît familiarizat cu începuturile gazetărești ale viitorului ctitor al "Vieții românești". Parcurgînd chiar în grabă secțiunea corespunzătoare din volumul Scrieri 2, editat de Z. Ornea, se remarcă o suită întreagă de preferințe ale publicistului C. Stere: pentru introduceri în care se conturează problematica generală, cadru
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
două numere ale lunii aprilie. Dar cum e vorba, totuși, de o excepție, cronicarul o pune în seama unei scăpări a colectivului redacțional: unui apucat ca Laszlo n-ar fi fost cazul să i se pună la îndemînă atîta spațiu gazetăresc pentru a-și revărsa repulsiile ideologice. De aceea, trecem mai departe și semnalăm cronica lui Grațian Cormoș ("Dare de seamă despre Pitești") la cartea lui Alin Mureșan (Pitești. Cronica unei sinucideri asistate, Polirom, 2007): "Monografia consacrată de Alin Mureșan Ťfenomenului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]