491 matches
-
vieții moderne, explorate brut, neliteraturizat, va evolua spre condiția „super-reporterului” invocat de manifestele mișcării. Atracția spre jurnalism îl conduce în redacția marilor ziare de stânga, găsind la „Adevărul” un mentor în C. Mille. Vocația fiind descoperită, se dedică unei cariere gazetărești prodigioase. Strălucirea profesională o dobândește ca redactor la „Dimineața” (1925-1937) și „Adevărul” (1932-1937; revine colaborator între 1946 și 1951), până la suspendarea gazetelor democratice de către guvernarea de dreapta. A colaborat masiv la numeroase periodice: „Absolutio”, „Mântuirea”, „Clopotul”, „Caietele lunare”, „Revista pentru
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
ironică, scene de gen din viața rituală a evreilor săraci din Sighet. A realizat „fiziologii” provinciale despre Iași, Bârlad, Pașcani, Botoșani, despre micile porturi dunărene - Calafat, Turnu Măgurele -, pustiite de stagnare, sau despre Sulina, „portul broaștelor”. A pornit o campanie gazetărească, fără sorți de izbândă, pentru turcii din Ada Kaleh, exploatați de „sultanul” Ali Kadri. A iscodit prin mahalalele turcești din Constanța după „negustorul de lipitori” și a fost singurul reporter care a cunoscut geografia stranie din Insula Șerpilor. Aventuri malteze
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1953), secția limba și literatura rusă. Pasionat de scrisul gazetăresc și beletristic, a debutat timpuriu (1944) în săptămânalul „Foaia noastră” din Timișoara, cu articolul Poporul românesc. Timp de aproape patruzeci de ani (1955-1994) a răspuns de „pagina culturală” a ziarului „România liberă”, menținând-o într-un climat moderat și scriind
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
în revista „Steaua”, cu o schiță. Anii de gazetărie sunt extrem de fructuoși, C. publicând în paginile ziarului, aproape zilnic, reportaje și anchete sociale, fapt ce-i înlesnește o bună cunoaștere și înțelegere a realităților sociale din acei ani. Rodul activității gazetărești este volumul de debut Fata care spune Da! (1970). Cartea, conținând anchete în mediile tinerilor, stârnește reacții nu tocmai favorabile în presa de partid datorită modului tranșant critic de abordare a condițiilor de viață insane și a promiscuității morale în
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași, crescuți la școala gazetărească a Scânteii amintim câțiva: Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Maria Banuș, V. Em. Galan, Ilie Purcaru, Petre Dragoș, Constantin Mitea, Victor Bârlădeanu. Enunțăm și câteva titluri care conturează preocupările și aria de investigare a reporterilor, urmând ca în note77 să le
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acte” Străinul, jucată la Calafat, în 1923. A. a publicat și câteva broșuri - Puncte de întuneric și lumină în trecutul neamului românesc (1919), Amillcar Săndulescu, fiul eroului necunoscut (1924), Cei trei mușchetari (1938) -, care se înscriu în abundenta sa producție gazetărească. SCRIERI: Nyusu, București, 1937; Femeia, eterna poveste..., București, 1945. Repere bibliografice: Geo A. Borzea, „Nyusu”, roman de D. I. Atanasiu, „Mișcarea”, 1937, 1830; Al. Iacobescu, D. I. Atanasiu, „Nyusu”, CTC, 1937, 7-8. C.T.
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
și ora; JAN = luna și anul (vezi M. Voirol, 1992, pp. 42-44). Să mai precizăm faptul că autorul depeșei nu trebuie să respecte piramida inversată, că poate plasa informația de bază la sfârșit, iar textul nu are titlu. Forma finală, gazetărească, se decide în birou, de către un redactor specializat. Fileul (filet). Este un termen luat din franceză, care s-ar traduce aproximativ prin „știre dezvoltată”. Evităm însă această traducere, pentru că există mai multe tipuri de știri dezvoltate. Fileul este o informație
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pumnale înfipte în pieptul maghiarimii”. Lucrați într-adevăr la cucerirea acestui teritoriu prin „turlele în formă de ceapă” ale bisericilor ortodoxe, părinte episcop? (Formula AS, nr. 699, p. 3). 6.6. Ancheta Mitul ziaristului de investigație nu este o invenție gazetărească. Fiecare debutant în ale presei visează să treacă cât mai repede la reportaj și anchetă. Să treacă, deci, la genurile care aduc notorietate și cât mai multă adrenalină. Din păcate, lucrurile nu sunt atât de simple. Pe lângă o bogată experiență
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tulburător din toate pare a fi cazul prințesei Diana, care, urmărită pe străzile Parisului de paparazzi, a sfârșit într-un cumplit accident de mașină. Emoția mondială stârnită de accident a dus la o lungă și nedreaptă culpabilizare a întregii bresle gazetărești. Nu este locul aici să dezbatem implicațiile acestui caz, dar o concluzie măcar se impune: ziaristul de investigație trebuie să fie precaut față de subiectele supermediatizate. Cum remarca Jaques Mouriquand (1973): „Cu cât se vorbește mai mult, cu atât se știe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la editura și revista „Ramuri” (1940-1948), iar, în cele din urmă, secretar al Teatrului Național craiovean (1952- 1954). Între 1949 și 1960, B. a condus filiala din Craiova a Uniunii Scriitorilor. În toți acești ani, el desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice, versuri și proză, articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
Dreptății”, de apărător al lui Gavril Trifon și de acuzat, pentru 72 de articole considerate subversive de autoritățile austro-ungare. Este condamant la doi ani de închisoare și execută cincisprezece luni de detenție în temnița de la Vác. Practică activități didactice și gazetărești la Brașov, Cernăuți și Sibiu, iar din 1901 se stabilește la Lugoj, unde înființează și conduce gazetele „Drapelul” (1901-1920) și „Banatul” (1905), semnând un mare număr de articole socio-politice, dar și de limbă, literatură și folclor. Conferențiar apreciat și orator
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete” cu poezii. Publicistul B. are o bună intuiție portretistică a scriitorilor (G. M. Zamfirescu, Panait Istrati, socotit un mentor spiritual la „Cruciada românismului”, sau Constantin Barcaroiu), tratați uneori cu partizanat gazetăresc sau sentimental. Scriind despre Virgil Treboniu, Vladimir Cavarnali, Matei Alexandrescu, Cristian Sârbu, Emil Vora, pledează pentru poezia modernă, amenințată, afirmă el, de atrofierea sensibilității. B., unul dintre poeții minori afirmați de colecția „Adonis”, și-a publicat majoritatea poeziilor în caietele
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească, concretizată în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare, afirmându-se astfel ca unul dintre bunii condeieri din prima generație de ziariști profesioniști de la noi, animat fiind de idei sincer democratice și
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
1885, la „Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde semnează „Cronica glumeață” cu pseudonimul, reluat și în anii următori, Radu Țandără), la „Lupta” lui George Panu, mutată de la Iași la București în 1886, unde B. își desăvârșește formația gazetărească, ajungând redactor-șef, apoi director și, în sfârșit, la „Adevărul”, unde Constantin Mille îl cheamă la începutul anului 1895, oferindu-i postul de prim-redactor și pe acela de coordonator, pentru puțină vreme, din ianuarie până în mai 1897, al suplimentului
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
oprește C. în cartea sa, închizând metodic între paranteze restul operei -, își are ereditatea formală în notițele, pseudoreportajele, faptele diverse, nimicurile, cronicile fanteziste, publicate în gazetele vremii și reunite sub genericul Mofturi. Criticul urmărește manevrele prin care Caragiale convertește enunțul gazetăresc în proză canonică (un proces pe care, după formaliștii ruși, se întemeiază istoria formală a oricărei literaturi). Caragiale vede în discursul jurnalistic o practică a scrisului funcțional, în contrast cu literatura dominată de convenții, unde cuvântul are un simplu rol decorativ. Axioma
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
sa, actrița Dida Solomon. Considerând că publicistul trebuie să fie, cu deosebire, „un om de cultură și un om de curaj”, își alege ca modele pe confrații T. Teodorescu-Braniște, N.D. Cocea, T. Arghezi. Treptat, C. își mută preferințele și preocupările gazetărești spre ideologia de stânga și, după ce colaborează la revistele „Facla” și „Chemarea”, conduse de N. D. Cocea, pledând pentru drepturile muncitorimii, pentru libertatea opiniei și a cuvântului, asigură, la Botoșani, apariția ziarelor „Glasul nostru” și „Clopotul” (1933-1934), ambele de orientare
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
1919, la București, unde se înscrie la Liceul „Matei Basarab”. E. Lovinescu, profesorul său de latină, îi oferă un post la revista „Sburătorul”, propunându-i totodată pseudonimul care îl va face cunoscut în literatură. Probabil în 1920 se produce debutul gazetăresc, în cotidianul „Mântuirea”, unde semnează B. Croitoru. Este redactor sau colaborator la „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „unu”, „Integral”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Vremea”, „Azi”, „Contimporanul”, „Contemporanul” ș.a. În 1929 editează propria revistă, „Opinia publică”, din care apar doar câteva numere
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
el vom intra la trap în Europa. Asa sa ne ajute Cel de Sus !” Ce mai ?! în numai câteva ore de la eveniment, Marele Eveniment, pereții grajdului se dilatară enorm, firava făptură, sprijinită în penițele și pixurile, în telexurile și veveurile gazetărești traversând canale și mâneci, mări, pârâuri și oceane, profilul său cabalin făcând să sughițe de necaz breasla universală a ciorditorilor de cai. Fenomenul, mai mult ca oricine, a reușit să facă respirație bouche-en-bouche leului de pe moneda națională, euroleul devenind de la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
oprește un cetățean așa, tam-nesam, într-o zonă de centru dreapta a orașului și mă întreabă: Cum stai, domnule, cu...acțiunile ? Evident, prima reacție a fost o febrilă căutare a microfonului, știut fiind că asemenea impertinență nu poate fi decât gazetărească. Spre norocul meu și al altor câtorva cetățeni pașnici, am descoperit că individul, în afara unei sirene tatuate sub omoplat, a cinci bancnote de câte zece mii lei și a unor tremurături dubioase, nu avea nimic cu presa. Revenit din leșin a
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
crimă, localitatea sa va deveni tot mai cunoscută, tot mai apreciată de turiștii dornici de suspance și mai ales de către ceilalți corespondenți din localitățile unde primăriile, consiliile locale și asociațiile de locatari nu sunt în stare să răspundă concurențial provocării gazetărești. Ori aici, în acest segment temporal, orizontul corespondentului campion se lărgește, acesta devenind noul patron al gazetei care, la rândul ei, va iniția un alt concurs de corepondenți locali... Din nefericire, tocmai în momentul acestei creșteri de intensitate a vocii
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Mureșul, pe Furnica 73, la dom’ profesor Mircea Ivan. Un oraș monarhic, dezvoltat împrejurul fascinației exercitate de Carol I, cu tot ce ține de epicureismul highlife-ului, unde era lege nescrisă ca toate VIP urile politice, financiare, judiciare, artistice, religioase, militare, gazetărești etc. ale Valahiei să-și construiască, ori să închirieze, vile cât mai arătoase, pentru a se arăta cât mai dichisite înaintea Măriei Sale. Citești zeci de volume de memorii și dai la tot pasul de relatări sinaiote despre a căror localizare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că vom reuși să temperăm în timp această deviație generată, bineînțeles, de presiunea privată. Nu e cazul să demonizăm nici privatul, nici clădirea înaltă, dar există niște limite“. Păi tocmai aceste limite sunt, pe bună dreptate, exaltate de acel limbaj gazetăresc taxat drept „incultură“ și „neînțelegere“ de dl Negoescu. Dacă se mai lasă câțiva ani liber tatea PUZ-urilor, care, într-un haos bine organizat, calcă-n picioare tradiția Locului în numele Nimicului transnațional, n-o să mai avem ce dărâma. Poate-o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de la Iris pentru a excita până la demență tineretul, dus pe culmi cu acorduri ACDC, pentru ca la miez de noapte să fie aruncat direct în gura osanalelor pentru „Marele Cârmaci“. Când a făcut revista și cenaclul Flacăra, s-a cutremurat lumea gazetărească și piața artistică, s au zguduit structurile Partidului, Miliției și Securității, pentru ca apoi, an de an, revista să decadă hilar, cu vraci paranormali, min ciună paranoică, fotbal politic, șantaje profitabile buzu narelor Bossului, ca să nu mai spun de mulțimea scrisorilor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
au siderat pe novicele care eram: mus inconștient pe o corabie în derivă. Fie că vorbeam cu seniorii forjați la flacăra călinesciană, sau cu mai tinerii mâncători de jăratec istorico-literar, concluzia era invariabil aceeeași: noi nu ne amestecăm în troaca gazetărească! Noi suntem specialiști, cunoaștem adevărul, am studiat direct la surse esența faptului, dar nu ne vom lăsa niciodată contaminați de superficialitatea și frivolitatea mass-mediei! Cu alte cuvinte: ei pot vorbi oricât degeaba, noi ne facem datoria tăcând !!! Astfel încât, cum să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Mariana Marin, la Ștefan Iordache și Gheorghe Dinică) și nici la înmormântarea unor prieteni sau rude nu am fost în stare să-mi acopăr nuditatea durerii mute în straiele bine croite ale retoricii funebre. Știu că am contrariat multă lume gazetărească refuzând să particip activ la comemorări de acest gen, ziariștii fiind numaidecât dispuși să echivaleze simpla suferință incapa bilă să se pronunțe cu nerecunoștința, trufia, indiferența, frigiditatea afectivă. Ei bine, cu vârsta, am observat că încep să ezit în fața refuzului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]