687 matches
-
el în românește, îl pune tot pe masa de lucru. Aici el asociază, deduce, rescrie, șterge, are probleme de conștiință, fumează trabuc și bea cafele, decupează, desface și lipește texte, poze și caricaturi. Se ceartă. Intrigă. Dărâmă și construiește. Face gazetărie la cataramă ! Acum, în zilele astea, ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și în urmă cu un an, cu doi sau douăzeci și doi, ori douăzeci și patru, el nu face un reportaj sau două. Nu face, să zicem, un ziar
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
ar putea să dea seama de calvarul unui neam care a rezistat de-a lungul veacurilor sub acoperire (suntem aici de două mii de ani - știa el ce iarbă paște eroul între eroi, confecționat, la o adică, și el din talașul gazetăriei pomenit la începutul acestor rânduri), dedublându-se până la pierderea oricărei identități”. Însă, cea mai completă apreciere pare a fi cea făcută de Mircea Dinescu: „Cu biografie de prozator american (boxer, băiat de gălăgie la circ, scriitor de vagoane, electrician, îndrumător
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
care raporta realul, dar nu se oprea la atât ci incerca să micșoreze distanța fată de ideal, una dintre manifestări fiind lupta pentru destinul optim al națiunii sale, componenetă structurală a conștiinței și a faptei sale pentru care întreaga sa gazetărie stă mărturie. Ei bine, e limpede că și acest model a fost preluat, conștient sau doar intuitiv, de către Iorga cel care avea să fie numit „Apostolul Neamului” și să devină omul providențial al Marii Uniri. Unul dintre cei pe care
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
de la Vălenii de Munte, în diferite discursuri, dar fără a monopoliza domeniul, ci fiind bucuros să atragă și alte personalități în această arie, precum Caracostea sau Ion Pillat. O latură consistentă a acestei activități s-a manifestat desigur și în gazetăria lui Iorga, articolele și referirile despre Eminescu fiind frecvente în publicațiile sale „Neamul românesc”, „Semănătorul” ș.a., nu o dată sprijinindu-se pe rostiri și gânduri eminesciene în polemicele sale, o listă a unor asemenea articole putând constitui substanța unei considerabile antologii
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
făcut-o cu demnocrație. Câteva titluri: Pe teren, Very important persons, Agenția, Colegii mei academicieni, Declarație de avere. Jurnalul, eu l-am citit ca fiind un jurnal și parte din noua „literatură de frontieră” a unei promoții nouăzeciste, în specificul gazetăriei văzută din casa ei personală care nu a mai fost Casa Scânteii. Povestea duce 18 ani de fervoare ziaristică în România, în București, în mijlocul evenimentelor politice pe care le știm cu toții, văzute la fața locului și scrise cu fierbere intelectuală
TUDOR CĂLIN ZAROJANU- ZBURĂTĂCIND PRIN PRESĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359831_a_361160]
-
și bun simț, ceea ce avea să se petreacă foarte curând. Însă datorită acelei cărți și pledoariei acelui scriitor și om de mare caracter și curaj am fost reprimită și validată chiar în plenul Consiliului Uniunii Scriitorilor. A urmat apoi vremea gazetăriei în care scrisul cotidian avea a se concura, nu fără efort, cu cel literar iar rezultatul acestei interferențe a fost publicistica literară și culturală susținută în multe reviste pe hârtie sau on-line. Cartea Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
dar, câtă vreme tu îți dai singur explicații, capeți o asemenea putere, un asemenea echilibru și împăcarea cu ceea ce faci e atât de mare, încât ce mai contează ce le spui celorlalți? Chiar ajunsesem la un mult prea plin cu gazetăria politică. Este imposibil ca atunci când în mintea ta sunt prezente cuvinte precum dezbaterea din comisii să scrii literatură. Tot vocabularul ăsta politic este parazitar pentru adevărata limbă română. Îi pierzi nuanțele, minunăția, palierele, tot jocul ăsta al sinonimelor care duce
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume () [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
sale, scrise în „a da curs” propriei „violon d’Ingres”, autorul își propune să informeze despre cele „bune și rele” întâmplate pe tărâmul „aflat între Pacific și Atlantic și cunoscut sub numele de Statele Unite ale Americii”. În acest sens, îmbină gazetăria cu „expertiza critică în domeniul politic” și le adaugă respectul și dragostea pentru carte. Astfel, accede în structura mediatică a puterii și a cărții. Raționamentul istoric este modelat de ideea că „istoria se mișcă mai încet” și este modulat de
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
ai dori să le adresezi cititorilor noștri? - Să fie optimiști și bine informați! Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Dacă ar fi să poată da timpul înapoi, Lucretia Berzintu ar alege să își facă din jurnalism o profesie. A practicat toată viața gazetăria că pe încă o pasiune, alături de fotografie și călătorii. Nu ii displace nimic în ziaristica și dacă ar fi să spună ce o atrage cel mai mult, ar fi interviurile. Poartă întotdeauna cu ea aparatul de fotografiat și reportofonul... Pentru că
UN FOST PICTOR AL CASEI REGALE DIN ROMANIA MI-A ACORDAT CANDVA, UN INTERVIU. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344250_a_345579]
-
de el în românește, îl pune tot pe masa de lucru. Aici el asociază, deduce, rescrie, șterge, are probleme de conștiință, fumează trabuc și bea cafele, decupează, desface și lipește texte, poze, caricaturi. Se ceartă. Intrigă. Dărâmă și construiește. Face gazetărie „la cataramă”. În câteva pagini, autorul realizează un portret foarte viu al acestui „om-orchestră” care nu lăsa nimic la întâmplare în paginile revistei „Minimum”. Nu mai puțin fermecătoare sunt paginile în care-l prezintă pe un alt mare gazetar al
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
de bătrâni”, „prea devreme uitat”. Este un portret antologic, de mare finețe a observației psihologice, unul ce pune în valoare calitățile de excepție ale unuia din cei mai mari ziariști din literatura română, Marius Mircu figurând alături de uriașele personalități ale gazetăriei noastre, ca maestru al reportajului („O tristă strângere de mână”). Nu mai puțin subtile sunt rândurile dedicate lui Leonard Cohen, dar și magiei unui loc care se numește Ein Hod, unde Marcel Iancu a creat acel fabulos sat al artiștilor
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
introdus la noi în țară tonul violent și trivialitățile presei-revolver, prin care înjosesc orice discuție și batjocoresc instituțiile și demnitarii țării,. În frunte, stă, firește, organul jidovesc Adevărul, al cărui comitet de redacție se alcătuiește din următoarele ilustrații cușer ale gazetăriei române , ale căror nume le reproducem după actele unui proces de calomnie, în care numiții figurează - se înțelege - ca inculpați (Curtea cu Jurați de Ilfov, Octombrie 1905): B. Braunstein - zis B.Brănișteanu; Albert Honigman - zis A. Fagure; A. Rosen - zis
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
și activitatea domnului Dumitru Chican, „sacerdot în două grădini sacre”, fost diplomat de carieră, scriitor, memorialist, gazetar, care a „coborât din lumea sfincșilor” pentru a ne aduce adevăruri despre lumea mare pe care nu o cunoaștem decât din pagini de gazetărie mincinoasă. Aici am avut și eu (TĂUNUL) o mare satisfacție: mi se dovedește că am avut dreptate să încerc a convinge o parte din cititorii de la „România liberă” sau „Jurnalul Național” (ediții online) că generalul Pacepa a fost un trădător
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
Biografiile noastre seamănă, tot mai mult, cu un regulament de ordine interioară. Și dacă poporului îi place așa, nu înseamnă că asta e țara bunului plac? Este vremea veștilor rele, sesizată atât de bine de OMUL de la care am învățat gazetărie pe pâine, Adrian Păunescu, sintetizată în două versuri: ''De ce ne tot luăm la revedere/ Când la adio este mai corect?'' Hotărât lucru: românilor le plac iluziile. Din societatea românească au dispărut bărbații adevărați. Cei mai mulți sunt plângăcioși, meschini, fricoși, lasă toate
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
sărbători tradiții specifice. Vă dați seama: toți dizidenții șitoți fugiții de mai târziu, se luptut să apară, unde nume ca N. Balotă, bunăoară, publicau în mod curent. Ce vreau să subliniez este faptul că eu am făcut, în toate cazurile gazetărie culturală, dar nu am speculat din păcate, și latura practică, a cunoașterii celor mai importanți oameni de cultură ai vremii... Așa a fost și așa a rămas cu acest “minus” intolerabil caracterul meu, cu modestia lui imposibilă, sau poate derivând
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
măsline și câteva felii de salam bun. Pentru felul de bază, fiind aproape de ora prânzului, alegem rață cu găluște, asortată cu varză călită. Desert nu cerem, ne păstrăm pentru o cofetărie anume, să luăm niște „zmârzlina” (= inghețată). - Ți-a plăcut gazetăria... - După debut, am mai trimis corespondențe la „Contemporanul”, la „Scînteia”, la „Informația Bucureștiului”... La „Steagul roșu” din Bacău am avut câteva rubrici permanente: „Micro-agenda sportivă” - în fiecare luni, „Pe teme de educație”, „Din sălile Tribunalului”, „5 minute după meci”... Mi-
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
corespondențe la „Contemporanul”, la „Scînteia”, la „Informația Bucureștiului”... La „Steagul roșu” din Bacău am avut câteva rubrici permanente: „Micro-agenda sportivă” - în fiecare luni, „Pe teme de educație”, „Din sălile Tribunalului”, „5 minute după meci”... Mi-a plăcut și-mi place gazetăria, dar nu trebuie să-i explic eu unui eschimos, cum e ghiața și ce rol are frigul pentru căldura din iglu! - „Măi Ioane, dragi ți-s fetele? -Dragi! -Dar tu lor? -Și ele mie!”... - De când mă știu mi-a plăcut
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
a cărei denumire mi-a atras atenția :SHADOKS. Reîntoarcerea, cu o mare vîlvă, mi-au gonit pașii spre scările care duceau la SHADUKO. Marea creație a ORTF-ului este o expoziție bogată în stilul dadaist. Un episod cunoscut din istoria gazetăriei , a ziarelor a început în 15 martie 1968 cînd Pierre Vianoson-Pante își intitulează articolul,,Franța neliniștităț==Evenimentele din acea perioadă cînd studenții au ieșit în stradă demonstrînd au sguduit arena politică. Dar în aceeași seară Televizia franceză ORTF -a prezentat
SHADUCO de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371736_a_373065]
-
visul meu de licean și de student a fost să fiu ziarist, mai bine spus gazetar (e o diferență între aceste două noțiuni) acum în perioada postcomunistă chiar am devenit gazetar... E.Ț.: Sunteți autorul unei cărți de articole de gazetărie de mare valoare: Experimentul Mihai Eminescu, în care mergeți pe urmele marelui gazetar Eminescu, dezvăluind marile și dureroasele adevăruri ale acestei epoci cumplite, crâncene. De ce ați părăsit presa? Șt. D.:După terminarea Facultății de Filosofie, nu am putut să lucrez
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
legată de... de... listele de bucate, scrise înfiorător, total ilizibil, avînd nevoie găseam eu găselnița de un Champollion pentru a le descifra. Ce putea să-l amuze mai mult pe Mărgărit, stîlpul restaurantului, decît poanta mea, cultă foc într-o gazetărie atît de...! Am fost, pentru prima dată, invitat la masa lui și stimat pururea. Doi. (reluat, reluat...) În același restaurant la aceeași masă, Mărgărit și... societatea. Printre comeseni, un notoriu al plasticii ieșene de-atunci, cu școală veche de belle-arte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scoate în 1895 revista școlară „Freamătul”. Absolvind liceul în 1896, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care nu o termină. Continuă să se instruiască, formându-și o cultură enciclopedică, chiar dacă, din 1898, este înrobit de gazetărie; până la sfârșitul vieții va lucra la mai multe periodice concomitent. Este secretar de redacție la „Foaia populară”, „Apărarea națională”, „Tribuna familiei”, „Patriotul”, „Țara”, „Vremea”, apoi redactor la „Adevărul” și „Dimineața”, la „Minerva”, „Universul” și „Universul literar”, la „Tribuna”, „Veselia” și
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
artei, A. a avut și preocupări pur literare. Cronicar la reviste populare sau la cotidiene de prestigiu, cum erau „Vremea” ori „Adevărul”, el recenzează cărțile noi, dând în genere aprecieri juste, iar în disputele vremii exprimă opinii de bun-simț. Servituțile gazetăriei apasă vădit asupra scrierilor sale literare. Mai toate cronicile rimate din „Țara” și din „Patriotul” sunt facile, însă A. dispunea de unele resurse poetice. Balada Don Zaneto și poemul Balul stelelor relevă un umor de calitate, iar Sonet, o sensibilitate
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
al cărui cerc l-a frecventat, el propunea în 1926 un Bloc al scriitorilor tineri, iar în 1933 lansa inițiativa unei Asociații a Scriitorilor Independenți, inițiativă care, după un succes de moment, fiind îmbrățișată mai ales în Transilvania, eșuează. Servituțile gazetăriei își pun amprenta și asupra creației lui literare. Neîndoielnic, ca poet, nu era lipsit de talent. Versurile publicate între 1924 și 1927 sunt în nota producției colegilor de generație, ce-și căutau drumul propriu, dar tânărul le părăsește, fascinat de
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
folosind anagrama Roelet) publică și proză umoristică, iar Spartali traduce din P. Zaccone, V. Hugo și Nathaniel Hawthorne (Semnul din naștere). N. Bălcescu, D. Bolintineanu, I. D. Negulici și C. Bolliac erau pios comemorați în articole ce depășesc nivelul obișnuit al gazetăriei cotidiene. Remarcabil este și faptul că, la 21 decembrie 1883, articolul Un poet, îi este dedicat lui Mihai Eminescu, cu prilejul apariției volumului îngrijit de Titu Maiorescu. R.Z.
CURIERUL CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286594_a_287923]
-
Uniunii Scriitorilor pentru debut). Volumul nu iese în afara traforului de grup, menținându-se pe linia polemică a sfidării canonului oficial de proză, a procesului intentat în paralel literaturii, dar și vieții, de un profesionist cu mâna formată, evident, la școala gazetăriei. Tușeul original al prozatorului - pregnant și în scrierile următoare - rezultă din capacitatea sa, puțin obișnuită, de a stăpâni cu mână fermă registre eterogene ca apartenență, într-o structură de orientare centrifugă, care funcțional rămâne coerentă, fiindcă servește o teoremă unică
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]