428 matches
-
de la Universitatea din Kiel — echipa a descoperit tumori care apar "în mod natural" la două specii de hidră, un grup de animale mici, tubulare, cu tentacule. Peretele corpului hidrei este alcătuit din două straturi de celule, separate de o parte gelatinoasă, scrie Agerpres. Foarte vechi pe scara evoluției, hidrele sunt rudele de apă dulce ale coralilor, anemonelor de mare și meduzelor. "Cancerul este la fel de vechi ca viața multicelulară pe Pământ și nu va fi, probabil, niciodată complet eradicat", a declarat Bosch
TRATAMENT CANCER. Cancerul nu va fi, probabil, niciodată eradicat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62020_a_63345]
-
gândit niciodată cu adevărat cum sunt, și totuși, de ani de zile îngrămădesc peste chipul meu adevărat tot ce citesc, tot ce văd în filme. Și-acum nu mai puteam decât să-mi depărtez privirea îngrețoșată de la ființa mea adâncă, gelatinoasă, pulsând de frică. N-aveam nici o formă decât aceea, gelatinoasă, a fricii." (p. 232). Eroina a înțeles treptat că asupra ei apasă, ca sabia lui Damocles, pericolul excluderii. Este, iarăși, o notă bună pentru autoare că nu forțează lucrurile și
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
de zile îngrămădesc peste chipul meu adevărat tot ce citesc, tot ce văd în filme. Și-acum nu mai puteam decât să-mi depărtez privirea îngrețoșată de la ființa mea adâncă, gelatinoasă, pulsând de frică. N-aveam nici o formă decât aceea, gelatinoasă, a fricii." (p. 232). Eroina a înțeles treptat că asupra ei apasă, ca sabia lui Damocles, pericolul excluderii. Este, iarăși, o notă bună pentru autoare că nu forțează lucrurile și semnificațiile în direcția unei omnisciențe improbabile, la pubertate; că nu
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
rozându-se una pe cealaltă, fereastra se-nchide-se-deschide/ până ce geamurile se sparg, cioburile se înfig în pereți,/ pereții vorbesc prin gurile petelor roșii/ NU M| L|SA SINGUR ÎN R|NILE TALE ÎN CER/ TATA AP|R|-NE și o pată gelatinoasă, cu mii de pori, cade/ peste pat și-l înghite imediat./ lumina are toate culorile, se face o sfoară groasă, mu-/ rdară. în baie apa pornită, roșie. oglinda, cu un abur negru/ lipit de sticlă, face o burtă imensă, iese
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu O descoperire istorică poate schimba definiv viața bolnavilor de diabet. Este vorba despre administrarea hormonului insulinei prin intermediul unui suport gelations care elimină treptat medicamentul în sânge, informează Discover Magazine. Odată injectat sub piele, lichidul începe să devină gelatinos, eliminând astfel, treptat, ingredientul activ pe care il conține. Până acum, metoda a fost testată cu succes pe șoareci. Rezultatul: un pacient care suferă de diabet tip 2 ar ar putea fi nevoit să iși injecteze medicamentul doar o dată pe
Viața bolnavilor de diabet ar putea fi schimbată în urma unei descoperiri istorice by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65085_a_66410]
-
de puțin cu vampirii standardizați din producțiile hollywoodiene. Nu e, adică, un bărbat bine, cu părul negru și fără pic de mătreață, cu ochi mari și sângerii, cu doi colți sticlind scurt în gâtul victimelor preponderent feminine. Este o alcătuire gelatinoasă, un "fluture diform și uriaș", o pisică de mare (de văzduh) care plutește halucinatoriu pe deasupra capetelor și pătrunde fulgerător în sângele cald al receptorului. Contactul cu Pampu, prima lui "gazdă", nu-l va uita niciodată, iar moartea tânărului e văzută
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
să iasă din vis sfidându-mă acuzator și care e în stare să-și ia rolul în serios, să graviteze ca o planetă de os prin camera joasă, luminând slab, căutând amintiri, reflectând ca să se-nchege un fel de minte gelatinoasă în care răsturnându-mă goală să mă împingă, alunecoasă, până la capătul percepției. Dacă vrei să-nclini cuvântul către tine, să-i sorbi parfumul, cuvânt crescător din inima care funcționează cu cerneală, dacă vrei să simți elasticitatea versurilor punându-le sub
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
să aibă coaja și membrana normale, curate și intacte, camera de aer să nu depășească șase milimetri înălțime, să fie imobilă, iar la ouăle cu mențiunea „extra“, să nu depășească patru milimetri. Albușul va fi transparent, limpede, de o consistență gelatinoasă și lipsit de corpuri străine de orice natură, în timp ce gălbenușul trebuie să fie vizibil doar sub forma unei umbre, să nu se distanțeze vizibil de poziția centrală în cazul rotirii oului. Embrionul se va afla obligatoriu într-un stadiu de
Agenda2004-29-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282657_a_283986]
-
explică auster atunci când le vine rândul în orar. Îmblânzindu-le pentru public. Nu și pentru el: Desigur că m-am născut vinovat:/ Oasele nu-mi sunt de platină, celulele nu-s de silicon,/ Pielea nu e din poliester.// Mă preling, gelatinos, printre întâmplări, printre priviri,/ Mă scurg printre mese și pe culoare. Pătez/ Coperțile cărților. Înfund țevile de canalizare.// Toți, toți aveți dreptate: când vorbesc par de platină, de silicon,/ par de poliester, de email. Când tac par de piatră./ Doar
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
rășchirate, table îndoite, tălpi încă lucioase de fiare de călcat, întoarse către cer ca potcoavele cailor morți. Altele absorbeau lumina, țigle sparte, mormane de cenușă care mai păstrau urmele găleților în care se întăriseră, petice și cârpe în neorânduială, pete gelatinoase ca niște meduze aruncate de valuri la întâmplare pe nisip, pulberi din temeliile caselor, frunze uscate rămase de-astă toamnă și mucezite, cărți cu cotoarele răsucite, cauciucuri cu burțile sparte. Pe măsură ce mormanul acela uriaș să lățea la poale, limbile excavatoarelor
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
fac decât să sublinieze și mai pregnant extraordinara forță a romancierului de a crea o lume bolnavă și o umanitate coruptă. O lume și o umanitate - iar nu imaginea lor. Aici cred că a fost miza scriitorului: să depășească suprafața gelatinoasă a lozincilor, a clișeelor din anii democrației populare și să ajungă la miezul oamenilor sufocați de ele. Nu atât să "redea" atmosfera obsedantului deceniu, cât respirația stricată, de bolnav, a individului integrat într-o comunitate rămasă fără repere. Regatul Danemarcei
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
relației dintre ei. Am ajuns, oameni buni, strigă Nikolai, răsucindu-se pe capră cu tot bustul său masiv. Filip se trezi din aduceri aminte, iar Carol dintr-un somn adânc brăzdat de vise. Amândoi priveau uimiți cum aerul dens și gelatinos al ceții dispăruse și cum întunericul lăsase loc luminii felinarelor, a vitrinelor prăvăliilor și a cârciumilor cartierului oriental. "Există deci o destinație a acestei călătorii!?" se putea citi mirarea pe fața lui Carol. "Și dacă da, am ajuns noi acolo
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Tudorel Urian Literatura Norăi Iuga a ajuns un încîntător talmeș-balmeș. Fie că se numesc romane, poeme (în proză) sau, mai nou, ca în cazul cărții Fetița cu o mie de riduri, ?poem-roman?, scrierile sale sînt un soi de pastă gelatinoasă în care s-au topit amintiri, sentimente, lecturi mai vechi sau mai noi, revelații, cugetări, senzații, trăiri, observații directe, gînduri, speranțe, vise, jocuri ale imaginației. Altfel spus, toată viața unui om cu bunele și cu mai puțin bunele. Demarcația dintre
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
jurul lor se alcătui, fantomatic, mama. Întâi scheletul transparent ca pielea puricilor de baltă, ca o radiografie verzuie, catifelată, delicată. Craniul cu petele mari ale ochilor și cele mici ale foselor nazale, cușca toracică, fluturele translucid al oaselor iliace, tuburile gelatinoase ale mâinilor și picioarelor și degetelor. Peste ele, ca o zăpadă ușoară, ca voalurile peștilor exotici, a crescut carnea spectrală a mamei, mare femeie goală cu sâni căzuți, frumoasă ca în fotografiile din tinerețe, cu părul lichid dizolvat în seară
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ridicat și ea, netezindu-și rochița albastră cu degetele. Fiecare cută adăpostea în adâncul ei un reflex mătăsos de ultramarin, mai închis decât azurul rochiei și curgător ca apa, ca și când fata ar fi fost îmbrăcată într-un fel de lichid gelatinos. M-a chemat în altă cameră, mai mică, unde pe perete se afla o oglindă ciobită. Sub oglindă era o masă de lemn de brad, cu sertar, acoperită cu o bucată de etamină cusută grosolan. Ne-am privit o clipă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cânte. Toți își făceau cruci largi din când în când și răspundeau popii cu câte un "Amin". Ciudate ecouri veneau înapoi de pretutindeni, cu minute întîrziere, interferând într-un trandafir sonor, aproape vizibil în văzduhul halei. Pupa umedă de secreții gelatinoase fu așezată în casa de cristal, și capacul, acoperit de o inscripție măruntă și ilizibilă, fu pecetluit deasupra. Dacă n-ar fi fost fulgerele curcubeene ale prismelor de cuarț, ai fi zis că larva plutește deasupra podelei, atât de limpede
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se pomeni în fața unei sculpturi sau unei mașinării colosale, ocupând o grotă osoasă, neregulată, pe măsura monstruoasei construcții. Era alcătuită din trei bucăți care atârnau deasupra creștetului Mariei ca trei nori de vară, încîrligați ciudat pe cer. Articulate prin zgârciuri gelatinoase, piesele de os vibrau într-un urlet continuu, ca al războaielor de țesut, de care femeia își aminti cu oroare. Prima - care amintea ciudat de o scară de șa -, ca și ultima își sprijineau extremitățile de două enorme ferestre rotunjite
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de cristal, în centrul podelei cadrilate care se-ntindea cât vedeai cu ochii, ca un câmp deschis, îngrămădindu-și tot mai mult, spre margine, pătratele albe și roșii, până când se confundau într-o singură linie de ceață. Aerul era înăuntru gelatinos și-nghețat, străbătut de coloane oblice de lumină, căci luminatoare rotunde perforau din loc în loc semisfera gigantesca a bolții. Stătea poate de zile-ntregi acolo, urmărind înfiorat deplasarea pe podeaua dulce, lustruită ca oglinda, a petelor de lumină, întunecarea lor până la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cele din urmă în scoica răsucită a urechii interne. Se desfăcea în mii de pârâiașe sclipitoare, irigând fiecare, la capăt, cîte-o străvezie celulă cu perișori, adăpostite de-a lungul spiralei, între membrana tectorială și cea basilară, într-o limfă gălbuie, gelatinoasă. Urletul inuman, de fiert în ulei, de jupuit de viu, de canceros cu metastază generalizată devenea aici o vibrație a endolimfei ce umple membrana lui Reissner, transmisă apoi peri-limfei tălăzuită brusc în fereastra ovală. Ca niște organe de mașini, scărița
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
florii de oțel și creier de pe marginea abisului. "Tikitan!", murmurară mulțimile, și m-am pomenit șoptind și eu, cu ele, cuvântul barbar. Fecioarele se prăbușiseră pe pardoseală și zăceau acolo ca moarte. Doar câte un fior le mai agita carnea gelatinoasă. Zeci de fluturi, plini pe aripi de ochi de păun sau de crenguțe de coral, mișunau acum pe creierul dezgolit al lui Fra Armando, ca un polen gros, de plușuri și catifele. Cu luni de zile în urmă, în nenumărate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
încorporată în fața Lui. Ochi în ochi, pentru că globii ochilor noștri sânt în globii ochilor Lui... Creierul lui Fra Armando pulsa ca un stâlp de foc deasupra neamurilor, scoțând raze poligonale. Coada sa medulară unduia ușor, ca un flagel, în aerul gelatinos al imensei hale boltite. Un tatuaj fin, fluorescent, indica de-a lungul ei traseele complicate ale neuronilor catecolaminergici, noradrenergici și acetilcolinergici: firișoare roșii, negre și violete intersectate și împletite ciudat. Creierul începu să gliseze ușor, prin mișcările spiralate ale cozii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Monsieur Monsii ținea pe palma deschisă a mâinii drepte fluturai de uterin, care lopăta ușor din voalurile de pielițe. În cele din urmă-și luă zborul, nu prin bătăi mecanice ca ale multor lepidoptere, ci prin unduiri într-un mediu gelatinos parcă, așa cum înaintează-n abisuri, ca-n vis, ființele străvezii de pe fundul oceanelor. Fluturând peste gol, mica vietate se-ndreptă către chilia de briliant din centrul lumilor. O atinse după eoni de călătorie hipnotică. Se ghemui acolo, în lacra fulgerătoare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
umane, ca din niște icre străvezii, ieșea cîte-un fluture minunat, încondeiat cu stricnina, chinoroz și șofran. Stolurile lor uriașe înnegreau zarea. Toți lopătau, într-un aer de aur topit, spre la-birintele și labiile tărâmului celuilalt, toți se înșurubau în viforul gelatinos al unor trompe gigantice. Fiecare dorea mântuirea, era doar sete de mîntmre, dar în fiecare clipă piereau cu miile, epuizați sau devorați de monștri diformi. Un noroi gros de fluturi avea să se scurgă apoi, fără glorie, din acea Vulvă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
i se păru că ea nu mai are față, că fața ei a rămas acolo, în lut, și că ar trebui să deschidă acele pleoape ca să vadă cu adevărat, printre degetele-nspăimîntate. Curând, lutul începu să asude. Stropi de o limpezime gelatinoasă, aruncând scânteieri ascuțite ca acele, aburiră adâncul măștii și-ncepură să se scurgă lent pe pereți, adunîndu-se în cele mai adânci scobituri. Nasul, pomeții și pleoapele se umplură primele de lichidul gros și neverosimil de transparent ce-și arunca acum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mărime colosală, cu ochii în vârful a două coarne, cu corpuri ca niște zmee, negre pe spate și sidefii, costelive pe burtă, pe care-i tranșau în grabă, deși încă mai mișcau din vastele opercule, luîndu-și acasă halci de carne gelatinoasă. Scheletele goale, stranii ca de ființe din alte lumi, se albeau acolo, pe pământul negru, ca niște indescifrabile caligrame. Din drumurile mele în spatele blocului mă-ntorceam acasă sleit ca dintr-o țară îndepărtată. Nici nu știam de fapt să mă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]