705,845 matches
-
un ochi de cer sau cîte o umbră de arhitectură, poartă în sine o irepresibilă energie panteistă. Pentru că Niculiu celebrează viața lăuntrică a pădurilor și a stufărișurilor sale, caută cu înfrigurare sufletul lor ascuns și nu se risipește în presupoziții generale și în invocații fără obiect. Cu un instinct de primitiv și cu o devoțiune în care se simt și fiorii unei anumite disperări, el face și un simultan exercițiu de autoidentificare, de contopire cu propriile sale viziuni.
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
ar striga în sala de teatru arhiplină de lume: Noch ein mal!... Encore une fois! ori Bis! Sau pe românește: Încă o dată! În acest caz, învierea creștină, în sinea ei, devine un mit doar, izolat, o simplă legendă, sustrasă devenirii generale, un crez al religiei oficiale a Europei, în situația noastră... Cel mult, acel cu moartea pre moarte călcând a lui Isus Cristos poate să devină, la insistența raționalistă a secolelor viitoare, un simbol, uman, numai, antropoformizat, ca atâtea altele ale
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
din București. Regionalizarea, noțiune importantă în terminologia și strategia Uniunii Europene, va fi analizată în conferința Poli de excelență regionali, un concept pentru viitor, ca tendință favorabilă în promovarea eficace a francofoniei. Tema va fi susținută de Roger Manière, director general ECO în cadrul AUF, Jean Beneteau, Director al Institutului Francofoniei pentru administrare și gestiune din Sofia și Olivier Gillet, reprezentant al delegației Valonia-Bruxelles la București. A doua temă abordată în cadrul forumului vizează Întreprinderea și Universitatea și urmărește punerea în valoare a
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
este în măsură să rupă gura tîrgului, fapt ce explică, poate, lunga istorie lipsită de glorie a comunismului românesc. Asemenea fratelui său, eseistul Lucian Raicu, Virgil Duda este un autor care acordă o atenție cu totul specială stilului. La modul general vocea narativă este aceea a unui povestitor omniscient ("la voix de Dieu"), dar focalizarea coboară ori de cîte ori este cazul la nivelul personajelor, impresia de autenticitate fiind, de aceea, una foarte mare. Mai mult decît atît, în deja buna
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
și a gîndirii artistice, aducînd în același plan atît o austeritate de fond, o reală nevoie de rigoare și de interiorizare, cît și gestul liber și tonul fovist. Mult mai restrînse ca număr, doar două, uleiurile păstrează și ele carecteristicile generale, deși, la o primă privire, par mai apropiate de spiritul acelor artiști care au impus în peisagistica noastră de astăzi o componentă mai curînd panteistă și o atitudine jubilatorie, de celebrare pură, cum ar fi Horia Bernea, Florin Niculiu, Horia
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
greu accesibile, de a participa la evenimente muzicale de referință. Trebuie să recunoaștem că Staatsoper din Viena este o instituție care se respectă și-și permite să invite în mod curent mari artiști, oaspeți de renume internațional. Ioan Holender, directorul general al Operei din Viena, este un manager cu experiență și exigență, care asigură un repertoriu variat, cuprinzând cele mai diverse titluri clasice și moderne. Spectacolele se desfășoară în fiecare zi a săptămânii, cu casa închisă, iar turiștii și vienezii împătimiți
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
să apară în patru volume, dintre care primul (A-C) a fost tipărit în 2001, încearcă să condenseze o parte din informația marelui dicționar, dar - renunțînd la citate și la explicațiile detaliate - rămîne doar un fel de bază de date generale, decontextualizate. Nu substituie deci în nici un fel "ediția mare": îi poate servi, cel mult, drept indice. Apariția unui nou volum nu e doar un fapt de rutină culturală: dicționarul pune în circulație un material (inventar, atestări, citate, organizare a sensurilor
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
la nesfârșit cu reciclarea scârnei politice secretată de mintea pitică a lui Ceaușescu. El vrea noi intelectuali în partid. Dar să nu ne facem iluzii; nu orice fel de intelectuali. Până una-alta, a început să-i caute prin școlile generale, unde se vorbește de organizații ale elevilor-pesediști. Nimic nou. Pe vremea Răposatului, Securitatea nu ezita să racoleze pentru uzina "Timpanul și Urechea" chiar copii din clasele gimnaziale. Multă vreme am crezut că e o bazaconie ca oricare alta. Când văd
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
-ți vină să crezi. La Steinhaus am avut surpriza ca Diego Lucerna, un spectator din sală să-mi ceară volumul Autobuzul cu cocoșați în varianta originală și să traducă pe loc în italiană orice vers îi cădea sub ochi. Stupoare generală. Asta da, gintă latină! Nu cumva poezia e cămila care intră în urechea acului?! Apoi periplul nostru a continuat, au urmat Bolzano, intrarea în Austria, cu clănțănit de dinți și multă zăpadă, Blaudenz, alte limbi, alte hoteluri, alte vinuri. Vedeta
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
cădea să știm), și nu găsește mai nimic în ele, cu excepția unor colaborări externe pe ici, pe colo, inclusiv (cum altfel?) în Convorbiri literare unde îi apare textul. Toate, dezorganizate, improvizate, fără rubrici fixe de cronici specializate. Cît privește cultura generală a recenzenților, dl B. e și mai net: "e rușinos că același student să fi citit Jurnalul mediocru, destul de jalnic al lui Sebastian [...], dar să nu aibă habar de Pelerinul rus, de Plinius, de Artemidor." Dl B. mai e supărat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
citit și pe cel recent din LUCEAFĂRUL, ne dăm seama că eseistul de la Iași se află, de la o vreme, în bătaia Codului Penal. Regretabilă involuție a unui om cultivat și talentat! Corupt în NATO, bun pentru România Consilier al secretarului general al NATO, olandez serios și militar de carieră cu grad de maior. Acesta e omul cu care Alianța Nord Atlantică a dat de pămînt descoperindu-i implicarea într-o afacere de spălare de bani din Columbia spre România. Spălătorul purta
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
istorice. În momentul de față, numele folosit cel mai frecvent ca antonomază cu funcție etnico-socială e Gheorghe ("nea Gheorghe", despre care am scris în această rubrică cu doi ani în urmă). Nu își pierde total relevanța Ion, sprijinit de răspîndirea generală a echivalentelor sale în spațiul creștin și de analogia cu valoarea lor de nume generice în alte limbi europene. La funcția de reprezentare ar mai putea candida, dintre prenume, Vasile sau Ilie; în plus, anumite proverbe și expresii populare, examinate
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
din București. Regionalizarea, noțiune importantă în terminologia și strategia Uniunii Europene, va fi analizată în conferința Poli de excelență regionali, un concept pentru viitor, ca tendință favorabilă în promovarea eficace a francofoniei. Tema va fi susținută de Roger Manière, director general ECO în cadrul AUF, Jean Béneteau, Director al Institutului Francofoniei pentru administrare și gestiune din Sofia și Olivier Gillet, reprezentant al delegației Valonia-Bruxelles la București. A doua temă abordată în cadrul forumului vizează Întreprinderea și Universitatea și urmărește punerea în valoare a
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
dintre cele două maluri ale Prutului într-o perspectivă echivocă și ineficientă. Cele două state (folosesc deliberat termenul "state", căci țara e una: România) formează două realități paralele, distincte, care interferează doar la nivel de persoane, nu și al modelelor generale sau al proiectelor îmbrățișate mutual. Azi, la Chișinău, avem un regim comunist, obedient sută la sută Moscovei, care și-a făcut din dinamitarea relațiilor cu România principalul său obiectiv. Această atitudine a noilor guvernanți își are logica sa. Victoria partidului
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
și cine știe ce alte accesorii menite să le ușureze viața. Dacă suntem serioși, observăm că de astfel de avantaje beneficiază mai ales categorii, alese pe sprânceană, de bugetari. Lăsând de-o parte cohorta de parlamentari, miniștri, consilieri, secretari de stat, directori generali, șefi și sub-șefi de regii, există ramuri întregi de români care trăiesc pe seama restului populației. Cu ce-or fi mai "cetățeni" polițiștii și militarii, să zicem, ca să se bucure de rețele paralele de spitale, case de odihnă, terenuri de sport
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Cronicar În ROMÂNIA LIBERĂ din 14 februarie, dl Nicolae Prelipceanu scrie un articol teribil despre una din figurile marcante ale restaurației noastre morale și intelectuale. E vorba de directorul general al Teatrului Național din București. Între altele, autorul articolului ne reamintește (ce repede ne lasă memoria!) că fostul secretar general de redacție al Luceafărului lui E. Barbu (și el, figură luminoasă a trecutului ce se continuă deseori în prezent) a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Prelipceanu scrie un articol teribil despre una din figurile marcante ale restaurației noastre morale și intelectuale. E vorba de directorul general al Teatrului Național din București. Între altele, autorul articolului ne reamintește (ce repede ne lasă memoria!) că fostul secretar general de redacție al Luceafărului lui E. Barbu (și el, figură luminoasă a trecutului ce se continuă deseori în prezent) a publicat pe vremuri un interviu (comandat de PCR, desigur) cu mama dlui Virgil Ierunca, pusă să-și acuze fiul aflat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
interviu (comandat de PCR, desigur) cu mama dlui Virgil Ierunca, pusă să-și acuze fiul aflat în Franța de tot felul de orori (între care și aceea de a o fi dat uitării!). Servind odinioară astfel de cauze murdare, directorul general al TNB nu poate să le servească acum pe cele curate. * Absolut sclipitoare, de idei și de imagini, articolele pe teme sportive ale dlui Traian Ungureanu. Orb ca Gazza din revista 22 (18-24 februarie), despre fotbalistul englez, cîndva celebru, Paul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
împins pe culmile ei, primarii de sector se luptă cu Traian Băsescu și noul șef al RADET, Radu Opaina, dezminte azi ceea ce afirma ritos pînă mai ieri. Cum pe primarii de sector Traian Băsescu i-a scăpat de sub control, primarul general a închis robinetul finanțării bugetare către RADET. Sau cum anunță ZIUA: "Băsescu a debranșat RADET-ul". De ce a luat primarul general această măsură fără precedent? Ziua îl citează pe Traian Băsescu: "Am pus capăt scurgerilor masive de bani de la RADET
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
ceea ce afirma ritos pînă mai ieri. Cum pe primarii de sector Traian Băsescu i-a scăpat de sub control, primarul general a închis robinetul finanțării bugetare către RADET. Sau cum anunță ZIUA: "Băsescu a debranșat RADET-ul". De ce a luat primarul general această măsură fără precedent? Ziua îl citează pe Traian Băsescu: "Am pus capăt scurgerilor masive de bani de la RADET în buzunarele clienților politici." Sună promițător, dar întrebarea pe care și-o pune orice bucureștean care plătește milioane acestei regii e
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Nicolae Manolescu Înainte de 1989, au lipsit aproape cu totul istoriile consacrate literaturii din perioada comunistă. Era destul de greu, în absența unei istorii generale care să nu fie viciată ideologic, să scrii istorie literară. În plus, o generație întreagă de comentatori se formase în spiritul lui G. Călinescu și era predispusă mai degrabă spre critică decît spre istorie literară. Puținele sinteze s-au intitulat
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
forță a uitării, orașul - orice oraș - este, dimpotrivă, memorie cristalizată, pietrificată. Astfel, există o strânsă legătură între roman, al cărui material este, în general, trecutul, și orașul, care nu-i altceva decât trecut sedimentat, stratificat, suprapus. Acesta este un adevăr general. În cazul particular al acestui roman, Tigru de hârtie, și al acestui oraș, Parisul, raportul general este dublat de unul istoric, deosebit: poveștile narate în carte au legătură cu acea perioadă de la sfârșitul anilor ’60 când imaginarul „Revoluției" a înflorit
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
între roman, al cărui material este, în general, trecutul, și orașul, care nu-i altceva decât trecut sedimentat, stratificat, suprapus. Acesta este un adevăr general. În cazul particular al acestui roman, Tigru de hârtie, și al acestui oraș, Parisul, raportul general este dublat de unul istoric, deosebit: poveștile narate în carte au legătură cu acea perioadă de la sfârșitul anilor ’60 când imaginarul „Revoluției" a înflorit pentru ultima dată; or, după cum știți, Parisul a avut un loc important, un loc central, cel
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Cronicar Iașii și sepiile T.Tihan relatează (în STEAUA nr. 10 din 2002) cum au decurs cele două directorate ale lui Perpessicius din perioada comunistă. A fost numit, în 1957, Director General al Bibliotecii Academiei Române și Director, în definitiv, fondator, al Muzeului Literaturii Române. Prima funcție l-a pus într-o imensă dificultate. BAR n-avea de niciunele: nici spații de depozitare, nici condiții de lectură. Doar bani, care pe vremea aceea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
asemenea, îmbogățirea colecției departamentului de pictură al Luvrului cu un număr impresionant de capodopere într-un timp record, după cum și reorganizarea expunerii de pictură franceză în cadrul proiectului "Marele Luvru", la îndeplinirea căruia a participat și a contribuit atît în calitate de conservator general al Patrimoniului, de șef al departamentului de pictură, cît și de Președinte-Director al marelui muzeu. Pentru această prestigioasă activitate, Academia franceză l-a ales în 1966 printre membrii săi, iar Pierre Rosenberg a considerat această alegere nu atît un omagiu
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]