540 matches
-
unităților lexicale, ignorând structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse sunt derivate pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse sunt derivate pe baza unor procedee generative (Pustejovsky 1995: 3). Pustejovsky susține că există un nucleu semantic al cuvintelor pe baza căruia se pot genera sensuri noi atunci când unitățile lexicale sunt combinate în diferite moduri în enunț 54. Autorul (1995: 39) formulează trei principii esențiale de generare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
florile.' În primul exemplu, structura subordonată, propoziția finită, primește o interpretare factivă, în timp ce în al doilea exemplu propoziția non-finită infinitivală are lectură non-factivă. Deși semantica construcțiilor la care participă verbul diferă, sensul rămâne același, "a pierde din memorie". În lexiconul generativ, sensul unui lexem nu poate fi determinat independent, ci printr-o corelație între structura sa argumentală (numărul și natura argumentelor predicatelor) și structura evenimențială. Relevant în acest sens este exemplul verbului build 'a construi' (Pustejovsky 1995), a cărui analiză semantico-sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analiza verbelor de percepție În ansamblul lucrării, vom valorifica cele două modele prezentate astfel: (a) analiza lui Sweetser ne va servi la explicarea transferurilor semantice care se produc în interiorul sau între câmpurile lexico-semantice ale verbelor de percepție; (b) modelul lexiconului generativ ne va servi, în sens larg, la descrierea structurii sintactico-semantice a verbelor (vezi infra, Capitolul 4). Prin urmare, considerăm că cele două tipuri de analize prezentate sunt complementare în analiza clasei verbelor de percepție. 3. Polisemia verbelor Verbul se află
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele de percepție atât în interiorul domeniului semantic al percepției (intracategorial), cât și dinspre domeniul percepției către alte zone conceptuale (intercategorial), alegem două modele complementare de explicare a mecanismelor polisemiei, a lărgirilor de sens/extinderilor semantice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ. Modelul cognitiv se bazează pe o definire mai laxă a conceptului categorie, arătând că unele categorii sunt mai difuze, nu sunt definite pe baza unui set bine stabilit de atribute necesare și suficiente și permit interferențe și suprapuneri ale membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
membrilor care le constituie. În acest sens, categoria percepțiilor poate fi concepută ca permițând acelorași termeni să fie folosiți pentru a desemna procese fiziologice, circumscrise domeniului perceptual, și procese exterioare domeniului percepțiilor, aparținând domeniului cognitiv/afectiv/predictiv etc. Modelul Lexiconului Generativ arată că unitățile limbii nu pot fi descrise și caracterizate printr-o listă de sensuri independente, ci trebuie interpretate în contextul mai larg al dependenței dintre context și sens. Pustejovsky, autorul acestui model, arată că semantica cuvintelor se caracterizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Grammar and meaning, Cambridge, Cambridge University Press, p. 175-220. Dixon, Aikhenvald 2006 = R. M. W. Dixon, Alexandra Y. Aikhenvald, Complementation, Oxford, Oxford University Press. Dowty 1979 = David Dowty, Word meaning and Montague grammar: the semantics of verbs and time in generative semantics and in Montague's PTQ, Dordrecht, Reidel. Dupas 1997 = Chantal Dupas, Perception et langage. Étude linguistique du fonctionnement des verbesde perception auditive et visuelle en anglais et en français, Louvain/Paris, Peeters. Edelstein 1972 = Frieda Edelstein, Sintaxa gerunziului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
București, Editura Academiei Române. Picoche 1986 = Jacqueline Picoche, Structures sémantiques du lexique français, Paris, Nathan. Popușoi 2002 = Carolina Popușoi, Structuri sintactice ale limbii române cu element predicativ suplimentar, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. Pustejovsky 1995 = James Pustejovsky, The Generative Lexicon, Cambridge, Massachussets, MIT Press. Rizzi 2003 = Luigi Rizzi, Comparative Syntax and Language Acquisition, London, Routledge. Rosch 1973 = Eleanor Rosch, "Natural categories", în Cognitive Psychology, 4, p. 328-350. Rogers 1974 = Andrew Daylon Rogers Jr., Physical Perception Verbs in English: A
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Éditeur. Mihai, N., 2006, "Contribuții la cercetarea limbajului politic românesc", în Sala (coord.), p. 293-296. Mihăescu, N., 1961, "Șabloane lingvistice și gramaticale în câteva ziare", în PN VI, 5, p. 39-40. Mihăilă, E., 1995, Textul poetic. Perspectiva teoretică și modele generative, București, Editura Eminescu. Milica, I., 2007, " Matrice semantice în argoul tinerilor", în: Până Dindelegan (coord.), p. 399-405. Milner, J.-C., 1978, De la syntaxe à l'interprétation, Paris, Editions du Seuil. Miron-Fulea, M., 2005, Numele proprii: interfață semantică-sintaxă, București, Editura Universității
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
devin asemeni adulților prin pretențiile și atențiile care li se acordă, adulții se poartă neserios, copilărește. În calitate de bulver- sare a proporțiilor își face loc aici gesticulația enormă și monstruozitatea ca manieră, pentru că vorbind de mon- struozitate există și alte mecanisme generative care fac apel la dereglarea sistematică a simțurilor. Alteori însă, apele acestor oglinzi se tulbură, deformarea se transformă în anamneză acolo unde oglinda a devenit un spațiu me - diumnic în care spectrele se ivesc, nu atât cele trecute, cât mai
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Sursa esențială a forței femeiești se află chiar în putința de a da viață. Nu sarcina și nașterea duc la inferiorizarea femeilor, ci producția ideologică despre inferiorizare prin „biologie”, producție care a fost generată de bărbați din cauza invidiei pe capacitatea generativă a femeilor și pe faptul că au depins de ele pentru a se naște și depind de ele pentru a avea ei înșiși urmași. Întregul arsenal tehnologic în privința reproducerii exprimă voința bărbătească de a lua sub control putereaxe "„putere" femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
viața de grup și, implicit, viața școlară în clasă ar fi imposibilă. Ea asigură funcționarea eficientă și coezivă a grupurilor sociale. 3.6. Dimensiunea inovatoaretc "3.6. Dimensiunea inovatoare" Profesorul Aculin Cazacu afirmă: „cucerirea viitorului presupune o demontare a schemelor generative ale inerției” (Cazacu, Aculin, Sociologia educației, Editura Hyperion XXI, București, 1992). Pregătirea viitorului însemna deschiderea perspectivelor și formarea pentru inovare și schimbare. Definirea conceptului de inovație educațională este un concept polivalent, fiind definit în mod diferit de mai mulți teoreticieni
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
numeroase și mai puternice. În postmodernism, știinta cea mai căutată pentru achiziționarea puterii relaționale și a celei decizionale este tehnologia. Adoptarea principiilor etice, în acest caz, constă nu în prescrierea politicilor și acțiunilor corective științei, ci în construirea unor proiecte generative de valoare adăugată pentru ameliorarea problemelor lumii. Este, de altminteri, și singura cale de coevoluție: știință-tehnologie-societate. Capitolul 6 Procese de guvernare 6.1. Guvernarea politică internațională Cel mai puternic instrument de guvernare mondială nu este guvernul. Nici corporațiile globale. Este
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ale rememorării, recitirii etc. marchează scenografia și retorica poeziei soresciene: „O iau pe lume înapoi,/ Ca firul tricotat din nou pe ghem,/ Și mai la vale spre oaie.// De la cei vechi în sus, te simți nemuritor”. Regulă a unei gramatici generative universale, valabilă în creație ca și în ființare, „vibrarea pe loc” apare în piesa Vărul Shakespeare, ca și în versurile din Apă vie, apă moartă: „Un punct ce se uită-n oglindă,/ Oglinda în punct dispărând,/ Îți ești și drum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
d at the horrible thing Not born for the sport and amusement of Man, but born to drink up all hîș powers. They wept to see their shadows; they said to one another: "This is Sîn: 625 "This is the Generative world;" they remember'd the days of old. And One of the Eternals spoke. All was silent at the feast. "Man is a Worm; wearied with joy, he seeks the caves of sleep "Among the Flowers of Beulah, în hîș
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
perne și spătar pentru femei, fotoliu; kathédra subst. scaun de domnie, tron; cathedral(is) subst. catedrală, biserica principala a unei dioceze, care conține tronul episcopului; on (part. prez. al vb. einai a fi) fiind, ființa Enion: Emanația lui Tharmas, Instinctul generativ, Pofta (cf. Damon); Eni-on [einai-on: a fi fiind] [einai] GREACĂ ARAMAICA on (part. prez. al vb. einai a fi) fiind, ființa; AIN subst. Neantul (numele Ființei Supreme în Kabbala și Zohar) ETIMOLOGIE ALTERNATIVĂ: Enion și Tharmas ar fi nume derivate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Stele Terra Rîuri din Eden301 Eufrat Hidechel/ Tigru Ghihon/ Gihon Pison Zone locale Scoția Anglia Țară Galilor Irlanda Orașe Edinburgh Londra Verulam York Emanații Enitharmon Vala Ahania Enion Senificațiile emanațiilor Frumusețe spirituală; Insipație Frumusețe naturală; Natură Ziua; Plăcerea, Păcatul Instinctul generativ, Glia, Mama Pămînt Cei 4 Fii ai lui Los Rintrah Theotormon Bromion Palamabron Semnificații ale acestora Mînie Dorința Rațiune Milă Emanațiile celor 4 Fii ai lui Los Ocalythron Oothoon Leutha Elynittria Semnificații ale lor Gelozie Iubire liberă Condamnare Tolerare Corp
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a individului; de la 15 la 25 de ani este perioada de continuare a creșterii după instalarea capacității de reproducere a individului; de la 25 la 45 de ani este perioada de stabilizare, în cursul căreia se realizează un echilibru între creșterea generativă și cea retrogresivă, continuând a se menține capacitatea de reproducere a individului; de la 45 la 65 de ani începe creșterea retrogresivă, iar pentru femei și sfârșitul capacității de reproducere; după vârsta de 65 de ani continuă creșterea retrogresivă și se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al textului pentru albumul de artă plastică Paul Neagu (Londra, 2001), va fi prezent cu un text și în albumul A Derridean Tornado. Paul Neagu (1965-2000) (Londra, 2002). Este membru al grupului de inițiativă al Fundației pentru Promovarea Ideilor Artei Generative „Lumi Diverse”, constituit la Timișoara în 2001. Cu un destin mai puțin obișnuit, S. oferă cazul unui excelent poet puțin cunoscut de contemporani, prețuit și susținut de un cerc relativ restrâns de „cunoscători”, în fine, recunoscut tardiv în dimensiunile aportului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
ca și difuzarea structuralismului însuși, accelerându-se necontenit, este firesc ca, după 1949, anul primei ediții a Teoriei literaturii, o serie de orientări în poetică să se fi precizat, ori chiar să fi apărut altele cu totul noi. Statistica, gramaticile generative, teoria informației, semiotica, semantica, amplu tratate 26 în cercetarea lingvistică a ultimilor ani, influențează evident poetica (și teoria literară) în sensul ca măresc ori rafinează "modelul fonologie" oferit de praghezi, ori intuițiile extraordinare, dar încă imprecise, ale formaliștilor ruși, sau
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
a acțiunilor umane. Societatea, ca întreg, este apreciată în funcție de felul cum știe să-și gestioneze adevărurile, câștigurile de ordin cognitiv, părerile, ideile. Cunoașterea nu rămâne doar o trăsătură a economiei actuale (știința aduce profit, se spune), ci devine și principiu generativ, cu caracter autoorganizator al societății, al mersului ei înainte. Raționalizarea puterii (pe registre democratice sau autoritare) se bazează pe subordonarea cunoașterii în factor de acțiune foarte concretă. Este un lucru știut că puterea utilizează cunoașterea - și bine, și rău, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
el însuși un termen compus, derivat din collective și terminația -cielle), forumurile electronice, mesageria, tutoratul electronic și universitățile virtuale sunt tot atâtea ocazii de rafinare a interacțiunilor, de ocazionare a unei construcții permanente a cunoașterii, de mobilizare și antrenament cognitiv generativ și autodeterminativ. Spațiul de informare se dilată la scara întregului Glob, componenta interculturală devine un marcator de noutate, cetățenia nu mai constituie un obstacol, iar beneficiile se disipează tuturor. Dar apelul la aceste suporturi tehnice nu se exercită fără unele
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dificultate sau al creșterii caracterului provocator/stimulativ în raport cu diferite scopuri ale învățării. Conținutul este suficient de deschis și flexibil ca să permită unui anumit elev să aprofundeze în mod special o temă sau sarcina particulară ce îl interesează. 6. Caracterul deschis/generativ Se referă la caracteristica suportului curricular de a facilita dezvoltarea cognitivă și transferul a ceea ce s-a învățat la alte contexte și la sarcini mai generale. Principiul caracterului deschis și generativ conține următoarele subprincipii: Transferabilitatea Suportul curricular încurajează transferul strategiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau sarcina particulară ce îl interesează. 6. Caracterul deschis/generativ Se referă la caracteristica suportului curricular de a facilita dezvoltarea cognitivă și transferul a ceea ce s-a învățat la alte contexte și la sarcini mai generale. Principiul caracterului deschis și generativ conține următoarele subprincipii: Transferabilitatea Suportul curricular încurajează transferul strategiilor de lucru, abilităților și conținuturilor informaționale de la activități controlate către activități ghidate și, mai departe, către activități libere, de la un context la altul, în interiorul clasei și în afara ei. Integrarea Conținuturile suportului
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]