673 matches
-
excluziune socială. Bibliografie Alcoock, Pete; Erkine, Angus; May, Margaret (ed.), Dictionary of Social Policy, 2002. Bădescu, Ilie; Mihăilescu, Ioan; Zamfir, Elena; Sava, Nicu Ionel;, Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, Geopolitica integrării europene, Editura Universității din București, București, 2002. Craig Calhoum, (ed.),Dictionary of the Social Sciences, Oxford University Press, Oxford 2002. Davies, Martin, (ed.), Companion to Social Work (vezi Hugh Barr, „Social Work in collaboration with other professions”; Viviene E.
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
and business strategy”, Management Science, 32 (10), pp. 1231-1241. Barry, F., Gorg, H., McDowell, A. (2002), „Outward FDI and the Investment Development Path of a Late-Industrializing Economy: Evidence from Ireland”, lucrare - grant UE. Bădescu, I., Dungaciu, D. (1995), Sociologia și geopolitica frontierei, Editura Floare Albastră, București. Behrman, J. (2003), „Transformation of Society: Implications of Globalization”, în J.H. Dunning (ed.), Making Globalization Good: The Moral Challenges of Global Capitalism, Oxford University Press, New York. Benito, G. (1997), „Why Are Foreign Subsidiaries Divested?”, în
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
2000), volumele de versuri Versantul despietrit (2003) și Bestiarul însemnatelor și neînsemnatelor (1997), precum și articole în reviste culturale ca Arca, Interval sau Contemporanul. O altă serie de eseuri în limba engleză apărute în publicații de specialitate concretizează interesul său pentru geopolitica educației, dialogul intercultural și arte. Două traduceri din limba franceză, împreună cu participarea la diverse conferințe internaționale, completează tabloul activității sale profesionale. Alin Cristian, Țara cea mai de jos (c) 2016, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str.
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
viitor. Probleme militare ale războiului modern, Editura Militară, București; Beres, Louis Rene, Conceptul de terorism pentru comandamentul militar, Comparative Strategy, vol. 14, 1995; Chalmers, J., Terrorism reader, Editura Meridian; Clausewiz, von C., Despre război, Editura Militară, București, 1982; Claval, Paul, Geopolitica și Geostrategie, Gândirea politică, spațiul și teritoriul în secolul al XX lea, Editura Corint, București, 2001; Faligot Roger, Kauffer Remi, Istoria mondială a serviciilor secrete, vol. 1-2, Editura Nemira, București, 2000; Falconi F., Sette A., Osama Bin Laden, Teroarea în
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
p. 293-294. 9 Mesa Selimovic, Dervișul și moartea, Univers, București, p. 295. 10 Idem, p. 301. 11 Omul bizantin, ed. cit., p. 257. 12 Cf. Virgil Cândea, op. cit, p. 279 și 280. 13 în temeiul adevărului că "geografia și geopolitica nu prezintă arii și formații eterne" Alexandru Duțu specifica faptul că "în epoca medievală, Balcanii fuseseră o unitate clară, în timp ce în epoca modernă apare net o tendință centrifugă" (Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, AII, București, 1999, p. 56
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
poziția geografică, dimensiunile teritoriale, dimensiunile componentei demografice, potențialul economic, gradul de stabilitate, potențialul financiar destinat apărării), ale căror efecte însumate cuantifică cantitativ și justifică în același timp, segregarea spațiului arabofon pe paliere de centralitate (spații pivotale) și periferice. 3.1. Geopolitica integrării spațiale Principiul integrării din teoria generală a științelor geografice reprezintă un element de bază aplicabil și în geografia politică, menit să sublinieze realitatea complexă a existenței și funcționării sistemelor politicoteritoriale, ce derivă din derularea fluxurilor de relații stabilite de către
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
diplomatice, crize regionale, locale, latente, confruntări armate) reprezintă unul din principalele subiecte de lucru ale analizei geopolitice. Oricare ar fi forma sau intensitatea conflictului, acolo unde acesta se produce există substanță pentru un studiu geopolitic. Starea de conflictualitate este “carburantul” geopoliticii, iar prima sarcină a sa este aceea de a pune în evidență originile, uneori îndepărtate, ale conflictelor și motivațiile protagoniștilor. Complexitatea problemelor din spațiul arab derivă din maniera complicată de întrepătrundere și evoluție a fenomenelor socio-economice și istorico-politice, ca premise
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
problema alimentării cu apă de pe fluviul Eufrat, al cărui debit este controlat de Turcia prin “robinetul strategic” al lacurilor de acumulare Firat și Keban. Acest fapt pune Siria într-o situație de dependență față de statul turc pe filiera unei delicate geopolitici a apei, abil folosită de Ankara ca pârghie de presiune, mai ales după instalarea la Damasc a regimului Baas în 1963. Maroc - Spania - în ciuda schimburilor economice în creștere, relațiile hispano marocane sunt grevate încă de la independența Marocului de sensibila problemă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
terminalul portuar camerunez Limboh. 3.2.4.2. Dinamica spațială a stărilor conflictuale/tensionale arabo-limitrofe A. Repartiția spațială a conflictelor arabo limitrofe De segmentele frontaliere circumscrise perimetrului extern sunt legate majoritatea conflictelor arabolimitrofe, a căror desfășurare se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate fiecărei dyade exterioare (Tabelul nr. 38). Se remarcă o corelație aproape perfectă între numărul dyadelor arabo-limitrofe ale fiecărui stat și numărul conflictelor limitrofe în care a fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fracturi identitare generatoare de clivaje sociale, rezultate din diversitatea originilor evreilor israelieni veniți de pretutindeni, iar problema palestiniană nu a creat niciodată atâtea dificultăți existenței statului israelian, în ciuda rezistenței militare marginale a palestinienilor. După ce a pacificat cu succes situația sa geopolitică externă, acum Israelul are de corectat chestiunile interne menționate, întrucât din această nereglementare cronicizată ar putea rezulta cea mai gravă criză din Orientul Mijlociu, care în orice moment poate deveni o criză de anvergură mondială 164. Așadar, luând în calcul evoluția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a celor periferice. Evaluarea comparată a dinamicii lor descifrează geometria spațială variabilă a nișelor teritoriale ocupate de cele două domenii constitutive ale spațiului politico-geografic. a. Dinamica ponderii spațiilor pivotale reprezintă un criteriu evolutiv de bază pentru definirea caracteristicilor de “vizibilitate” geopolitică a spațiului arabofon pe mapamondul politic în diferite etape din istoria postbelică. Pe linia acestui raționament de lucru, vom lua în considerare evoluția în timp a ponderii statelor pivotale din totalulstatelor-pivot existente pe Glob, comparativ cu evoluția ponderii categoriei similare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
practica plebiscitelor internaționale sunt de asemenea manifestări tipice ale abordării raționaliste a problemelor internaționale; aici, voința majorității este testul științific după care este determinată suveranitatea asupra unui teritoriu. În anii ’30, maiorul Lefebure și-a avansat teoriile despre „dezarmarea științifică”. „Geopolitica” își propunea să ofere o bază științifică politicii externe ca întreg. Numai după primul război mondial această tendință de a reduce problemele politice la propuneri științifice a beneficiat de o acceptare generală. „Rațiunea a devenit, în fine, un stimul independent
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
va întâmpla. Eroarea factorului unic A treia eroare tipică în evaluarea puterii diferitelor națiuni - atribuirea unei importanțe majore unui singur factor în detrimentul altora - poate fi ilustrată cel mai bine în trei dintre manifestările sale cele mai importante în epoca modernă: geopolitica, naționalismul și militarismul. Geopolitica Geopolitica este pseudoștiința care transformă factorul geografic într-unul absolut, presupus a determina puterea și deci soarta națiunilor. Concepția sa de bază este spațiul. Dar, în timp ce spațiul este static, oamenii care-l locuiesc sunt în mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unic A treia eroare tipică în evaluarea puterii diferitelor națiuni - atribuirea unei importanțe majore unui singur factor în detrimentul altora - poate fi ilustrată cel mai bine în trei dintre manifestările sale cele mai importante în epoca modernă: geopolitica, naționalismul și militarismul. Geopolitica Geopolitica este pseudoștiința care transformă factorul geografic într-unul absolut, presupus a determina puterea și deci soarta națiunilor. Concepția sa de bază este spațiul. Dar, în timp ce spațiul este static, oamenii care-l locuiesc sunt în mișcare. Conform geopoliticii, este o
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
A treia eroare tipică în evaluarea puterii diferitelor națiuni - atribuirea unei importanțe majore unui singur factor în detrimentul altora - poate fi ilustrată cel mai bine în trei dintre manifestările sale cele mai importante în epoca modernă: geopolitica, naționalismul și militarismul. Geopolitica Geopolitica este pseudoștiința care transformă factorul geografic într-unul absolut, presupus a determina puterea și deci soarta națiunilor. Concepția sa de bază este spațiul. Dar, în timp ce spațiul este static, oamenii care-l locuiesc sunt în mișcare. Conform geopoliticii, este o lege
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și militarismul. Geopolitica Geopolitica este pseudoștiința care transformă factorul geografic într-unul absolut, presupus a determina puterea și deci soarta națiunilor. Concepția sa de bază este spațiul. Dar, în timp ce spațiul este static, oamenii care-l locuiesc sunt în mișcare. Conform geopoliticii, este o lege a istoriei că populațiile trebuie să se extindă „cucerind spațiul” sau să dispară și că puterea relativă a națiunilor este determinată de relațiile reciproce dintre spațiile cucerite. Fundamentele au fost enunțate de Sir Halford Mackinder în lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Germania, Austria, Turcia, India și China, și într-o semilună exterioară, Marea Britanie, Africa de Sud, Australia, Statele Unite, Canada și Japonia.” „Insula-lume” este compusă din continentele Europa, Asia și Africa, în jurul cărora sunt grupate spații mai reduse. Din această structură geografică a lumii, geopolitica trage concluzia că: „Cine conduce Europa de Est domină centrul, cine conduce centrul domină insula-lume și cine o conduce pe aceasta din urmă conduce lumea”3. Pe baza analizei sale, Mackinder a prevăzut emergența Rusiei, sau a oricărei națiuni care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este destinat să găzduiască stăpânitoarea lumii, din cauza poziției față de alte regiuni. Nu ne arată care dintre națiuni va fi aceea. Astfel, grăbită să demonstreze că misiunea Germaniei este de a cuceri spațiul-pivot, locul geografic al dominației mondiale, școala germană de geopolitică a combinat doctrina cu argumentul presiunilor demografice. Germanii erau „un popor fără spațiu”, iar „spațiul vital” de care aveau nevoie urma să fie câmpiile goale ale Europei de Est. Așa cum o întâlnim în scrierile lui Mackinder și Fairgrieve, geopolitica a
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de geopolitică a combinat doctrina cu argumentul presiunilor demografice. Germanii erau „un popor fără spațiu”, iar „spațiul vital” de care aveau nevoie urma să fie câmpiile goale ale Europei de Est. Așa cum o întâlnim în scrierile lui Mackinder și Fairgrieve, geopolitica a oferit o imagine validă a unui aspect din realitatea puterii naționale, o imagine văzută din unghiul exclusiv, deci deformator, al geografiei. În mâinile lui Haushofer și ale discipolilor săi, geopolitica a fost transformată într-un fel de metafizică politică
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Așa cum o întâlnim în scrierile lui Mackinder și Fairgrieve, geopolitica a oferit o imagine validă a unui aspect din realitatea puterii naționale, o imagine văzută din unghiul exclusiv, deci deformator, al geografiei. În mâinile lui Haushofer și ale discipolilor săi, geopolitica a fost transformată într-un fel de metafizică politică bună de folosit ca armă ideologică pentru aspirațiile naționale ale Germaniei 4. Naționalismul Geopolitica este încercarea de a înțelege problema puterii naționale exclusiv în termenii geografiei; ea degenerează pe parcurs într-
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
imagine văzută din unghiul exclusiv, deci deformator, al geografiei. În mâinile lui Haushofer și ale discipolilor săi, geopolitica a fost transformată într-un fel de metafizică politică bună de folosit ca armă ideologică pentru aspirațiile naționale ale Germaniei 4. Naționalismul Geopolitica este încercarea de a înțelege problema puterii naționale exclusiv în termenii geografiei; ea degenerează pe parcurs într-o metafizică politică, deghizată într-un jargon pseudoștiințific. Naționalismul încearcă s-o explice exclusiv sau cel puțin în mare parte în termenii caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
degenerează pe parcurs într-o metafizică politică, deghizată într-un jargon pseudoștiințific. Naționalismul încearcă s-o explice exclusiv sau cel puțin în mare parte în termenii caracterului național și decade în metafizica politică a rasismului. Așa cum poziția geografică este pentru geopolitică elementul puterii naționale, la fel calitatea de membru al unei națiuni este un factor similar pentru naționalism. Apartenența la o națiune poate fi definită în termenii limbajului, culturii, originii comune sau rasei, sau prin decizia indivizilor de a face parte
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cuceririlor economice de a transforma potențialul în realitatea imperiului mondial. Excesele politice și intelectuale ale naționalismului și ale rudei sale degenerate, rasismul, au șocat și au trezit repulsia mentalităților neinfluențate de respectivul curent într-o măsură mai mare decât exagerările geopoliticii. Aceste exagerări s-au limitat, în general, la Germania și s-au transmis într-un limbaj ezoteric. Pe de altă parte, excesele naționalismului sunt evoluția logică a unei religii laice care a răbufnit în războaiele sfinte de exterminare, înrobire și
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asemenea ignorare ar fi o eroare nu mai puțin importantă pentru o evaluare corectă a puterii unei națiuni în relație cu altele decât idolatria naționalistă a caracterului național. Militarismul Militarismul face același tip de greșeală în legătură cu pregătirea militară pe care geopolitica și naționalismul o realizează în privința geografiei și caracterului național. Militarismul este concepția conform căreia puterea unei națiuni consistă, în primul rând, dacă nu exclusiv, în puterea sa militară, conceput îndeosebi în termeni cantitativi. Cea mai mare armată, cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
McGraw-Hill, New York, 1965. Whittlesey, Derwent, The Earth and the State: A Study of Political Geography, Henry Holt, New York, 1944. Wriggins, W. Howard, Guyot, James F., Population, Politics, and the Future of Southern Asia, Columbia University Press, New York, Londra, 1973. Pentru geopolitică, vezi: Conant, Melvin, Gold, Fern, The Geopolitics of Energy, Westview Press, Boulder, CO, 1978. Mackinder, Sir Halford J., „The Geographical Pivot of History”, Geographical Journal, 23 (1904), pp. 421-444. Mackinder, Sir Halford J., Democratic Ideals and Reality, Henry Holt, New York
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]