663 matches
-
teritoritorialitate și puterea economică și socială. Geoeconomia este un enunț ce rezumă în același timp o percepție asupra lumii, o postură explicativă a acesteia și joncțiunea dintre geografie și economie. Termenul s-a format și prin analogie cu cel de geopolitică. Utilizează aproape aceleași referințe semantice ca aceasta din urmă, dar oferă o altă explicație asupra lumii. Dacă geopolitica tratează despre relațiile dintre spațiu, putere și teritoriu, geoeconomia analizează relațiile dintre spațiu, putere și economie. Vechii puteri statale ea tinde să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lumii, o postură explicativă a acesteia și joncțiunea dintre geografie și economie. Termenul s-a format și prin analogie cu cel de geopolitică. Utilizează aproape aceleași referințe semantice ca aceasta din urmă, dar oferă o altă explicație asupra lumii. Dacă geopolitica tratează despre relațiile dintre spațiu, putere și teritoriu, geoeconomia analizează relațiile dintre spațiu, putere și economie. Vechii puteri statale ea tinde să îi opună o formă de putere mai puțin convențională și mai puțin concentrată: cea a economiei. Geoeconomia este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
-i la creștinismul ortodox, structurînd astfel o vastă zonă geografică, veritabil pivot între Europa și Asia. În Asia, Japonie de după era Meiji cucerește supremația în Pacific, în dispute frecvente cu China, aceasta din urmă preluînd acum dominația zonei. Haushofer, părintele geopoliticii germane, teoretizează o geopolitică continentală imperialistă, divizînd lumea în patru zone de hegemonie, fiecare dominată de cîte o putere din nord : Pan-America, dominată de Statele Unite ; Eurafrica, de către Germania; Pan-Rusia și Orientul Mijlociu, dominate de U.R.S.S. și sfera de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
structurînd astfel o vastă zonă geografică, veritabil pivot între Europa și Asia. În Asia, Japonie de după era Meiji cucerește supremația în Pacific, în dispute frecvente cu China, aceasta din urmă preluînd acum dominația zonei. Haushofer, părintele geopoliticii germane, teoretizează o geopolitică continentală imperialistă, divizînd lumea în patru zone de hegemonie, fiecare dominată de cîte o putere din nord : Pan-America, dominată de Statele Unite ; Eurafrica, de către Germania; Pan-Rusia și Orientul Mijlociu, dominate de U.R.S.S. și sfera de co-prosperitate asiatică, sub controlul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
rachete balistice la sol, dar îndreptate către mare. Numai URSS-ul mai făcuse ceva asemănător, în vremea războiului rece. Chinezii au mai construit și baze militare pe insule strategice, de unde pot controla fluxurile comerciale. Această zonă devine "foaierul principal" al geopoliticii mondiale, mai ales că s-a găsit și petrol. Astfel, în timp ce americanii își pierd vremea prin Orientul Mijlociu, unde o mînă de mujahedini țin piept unor armate americane foarte costisitoare, prezența lor nereușind decît să mînie întreg Islamul și să aducă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ajunge și el să dețină una dintre cele mai puternice economii din lume și nu este exclus un conflict cu Statele Unite, undeva mai spre sfîrșitul secolului, ceea ce poate provoca o criză majoră. Esența metodei autorului constă în acceptarea imposibilului în geopolitică. Ca și în economie, o "mînă invizibilă" conduce comportamentul națiunilor și al actorilor internaționali, fiecare urmîndu-și propriul interes în mod rațional. Mutările conducătorilor sunt aproape ca la jocul de șah, adică destul de previzibile. Ei nu sunt mai deloc independenți, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
națiunilor și al actorilor internaționali, fiecare urmîndu-și propriul interes în mod rațional. Mutările conducătorilor sunt aproape ca la jocul de șah, adică destul de previzibile. Ei nu sunt mai deloc independenți, ci constrînși de sistem, de circumstanțe la anumite politici publice. Geopolitica angajează importante forțe impersonale care obligă națiunile și conducătorii lor la anumite acțiuni. Aceasta nu înseamnă, desigur, că totul este predeterminat. Cert pare să fie faptul că interesul național se va menține și că războiul este omniprezent. Geoeconomia va avea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
3.3.5. Revoluționarea relațiilor internaționale 110 3.3.6. Un nou război economic? 111 3.3.7. Civilizația viitorului 111 3.4. UTOPISMUL TEHNOLOGIC 112 3.5. ECONOMIE ȘI CULTURĂ 117 3.5.1. Schimbarea tabuurilor 118 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR 120 3.7. ARICIUL ȘI VULPEA 123 3.7.1. Teorii moniste 125 3.7.2. Teorii pluraliste 127 3.8. MENIRE ȘI ALEGERE 128 4. NOUA GRAMATICĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE 131 4.1. GEOECONOMIA O ABORDARE EPISTEMOLOGICĂ 134
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ofere în continuare spații de manifestare imboldurilor noastre agresive și dorinței de putere. Arena conflictelor trebuie să fie gestionabilă. Și este și amorală, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru a descuraja cîrcotașii. Curat holotropic! Capitolul 4 DES-FACEREA LUMII 4.1. Geopolitica neputinței Introducere Evenimentele din Ucraina trebuie să ne fie de cel mai acut interes. Avem circa 200.000 de români care trăiesc acolo, plus cei din Basarabia care sunt înconjurați de ucraineni pe trei sferturi, cu bunele și mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
multe predicții nu se vor îndeplini, sau o vor face dar pe termen lung, cînd nu vom mai fi pe aici. În încheiere, trebuie spus și faptul că lucrarea beneficiază de o binevenită prefață a lui Paul Dobrescu. 4.5. Geopolitica emoțiilor Geopolitica nu este numai o chestiune de raționa litate, de interes și calcul politic. Ea nu efectuează doar analize reci ale unor date concrete privind frontierele, resursele economice și puterea militară sau financiară, ci examinează inclusiv o întreagă panoplie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nu se vor îndeplini, sau o vor face dar pe termen lung, cînd nu vom mai fi pe aici. În încheiere, trebuie spus și faptul că lucrarea beneficiază de o binevenită prefață a lui Paul Dobrescu. 4.5. Geopolitica emoțiilor Geopolitica nu este numai o chestiune de raționa litate, de interes și calcul politic. Ea nu efectuează doar analize reci ale unor date concrete privind frontierele, resursele economice și puterea militară sau financiară, ci examinează inclusiv o întreagă panoplie de emoții
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
contra speranță, speranță contra umilință, umilință contra iraționalitate și violență etc. Există emoții pozitive și emoții negative, important este să găsim un just echilibru între ele și să ne bucurăm sau să ne întristăm cu măsură. Există deci și o geopolitică și o geoeconomie a emoțiilor, care s-a văzut puternic în ultimii ani, în lumea arabă bunăoară, dar nu numai, în chestiunile legate de criza economică, de creșterea și descreșterea marilor puteri etc. Unele evoluții au devenit revoluții, alteori s-
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cheltuiește; unul exportă, celălalt importă etc. Asta asigură încă un anumit echilibru, dar e clar că se întrevede ruptura, pentru că e vorba despre doi poli ai gîndirii și acțiunii umane, despre două lumi. Cum spunea Henri Kissinger, în materie de geopolitică și geoeconomie e ca în imobiliare, adică trei sunt elementele care contează cu adevărat: locația, locația și ... locația. Ne-a adus aici egoismul și dorința de dominație, materialismul și desacralizarea, devoluția spirituală și lipsa de înțelepciune, raționalismul și mercantilismul. Econo
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
3.14. Shadow banking 128 Noua veche sminteală financiară 128 3.15. Hipoinflația și hiporealitatea 130 3.16. Noul normal 133 3.17. Mize bugetare 135 3.18. "Cultura" Wall Street-ului 138 Capitolul 4 DES-FACEREA LUMII 148 4.1. Geopolitica neputinței Introducere 148 4.2. Periferii globale 158 4.3. Bucovina, ca rană 161 4.4. Răzbunarea geografiei 163 4.5. Geopolitica emoțiilor 166 4.6. Frontul secret 169 4.7. Comisia Junker misiune imposibilă? 171 4.8. Celălalt fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
17. Mize bugetare 135 3.18. "Cultura" Wall Street-ului 138 Capitolul 4 DES-FACEREA LUMII 148 4.1. Geopolitica neputinței Introducere 148 4.2. Periferii globale 158 4.3. Bucovina, ca rană 161 4.4. Răzbunarea geografiei 163 4.5. Geopolitica emoțiilor 166 4.6. Frontul secret 169 4.7. Comisia Junker misiune imposibilă? 171 4.8. Celălalt fundamental 174 4.9. Chinese Dream 178 4.10. Islamul și democrația 180 4.11. Cutia Pandorei 183 4.12. Al III-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ar fi aruncat din Palatul Topkapî direct în Marmara. Planurile întocmite iarna, la Ermitaj, sau vara, la Tsarskoe Selo, ar fi putut transforma în realitate visul Rusiei de a ajunge la apele calde ale oceanului planetar. c. Complicațiile induse de geopolitică Cursul normal al suprapunerii perfecte a identității peste originea unui popor a fost abătut de complicațiile induse de geopolitică. Devierea este rezultatul faptului că afirmarea etnică se subsumează nu doar realităților genetice, ci și identității teritoriale, existând frecvent situații când
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ar fi putut transforma în realitate visul Rusiei de a ajunge la apele calde ale oceanului planetar. c. Complicațiile induse de geopolitică Cursul normal al suprapunerii perfecte a identității peste originea unui popor a fost abătut de complicațiile induse de geopolitică. Devierea este rezultatul faptului că afirmarea etnică se subsumează nu doar realităților genetice, ci și identității teritoriale, existând frecvent situații când a prevalat cea din urmă. Așa devine explicabil cum unele triburi, inițial, extrem de reduse, au reușit să ajungă popoare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care Moscova și Sankt Petersburgul au vizat să asigure organizarea și administrarea imperiului pe baza unor elemente definitorii pentru națiunea rusă. Întreg efortul de omogenizare etnică s-a canalizat pe dezvoltarea și aplicarea a două pan idei ca bază a geopoliticii ruse, respectiv pan slavismul și pan ortodoxismul. Totuși, asimilarea nu s-a limitat la impunerea factorului etnic rus și a celui religios ortodox. A presupus, adesea, un proces complex, mai ales în raport cu popoarele non slave. Rușii, în special pe vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zisă națiune moldovenească diferită de cea română. Moscova a impus-o cu forța în Basarabia, odată cu reanexarea provinciei după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru URSS, a reprezentat, chipurile, o bază științifică pe care s-a încercat legitimarea pretențiilor geopoliticii rusești de a acapara întreaga Moldovă. În realitate, a fost privită ca fază intermediară de slavizare a romanității orientale din interfluviul pruto nistrean. d. Identitatea prezentului Identitatea etnică pe care ne-am asumat-o, aidoma multor altor popoare din întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din care capitalismul, așa cum îl cunoaștem, va ieși nu doar serios șifonat, ci modificat în profunzime. Mișcările marilor plăci tectonice în economia mondială, cu afirmarea noilor puteri globale, au început cu mult înainte de criză, con-figurînd o lume multipolară, sau minipolară. Geopolitica acestui secol se anunță extrem de in-teresantă. Vom vedea ce va deveni în timp acest capitalism de stat ce amintește de paradigma keynesiană. Un economist mai puțin cunoscut, Hyman Minsky, susține că, în mod ciclic și natural, sectorul financiar se dezlănțuie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai importantă variabilă în procesul de remodelare a lumii, influențînd și calea pe care ceilalți actori aleg să o urmeze. Niciodată după al doilea război mondial forma și natura aliniamentelor internaționale nu a fost atît de bulversată. Plăcile tectonice ale geopoliticii mondiale s-au deplasat, fapt cu puternice consecințe: ascensiunea puterilor asiatice și apariția unor noi puteri, Orientul Mijlociu a luat foc, diviziunile transatlantice sunt tot mai mari, Eurasia mocnește de conflicte, guvernarea națională se confruntă cu probleme noi, starea de insecuritate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mărci occidentale mult mai rapid și mai ieftin, datorită mîinii de lucru ieftine și a milioanelor de specialiști de care dispune. Împreună cu diaspora, China beneficiază de cele mai mari rezerve de resurse umane. De la economie, dominația Chinei va trece la geopolitică și securitate. Începe secolul chinezesc. Cel puțin așa susține Oded Shenkar, în volumul cu același titlu apărut recent la Editura Teora, București, 2008, în traducerea Oanei Maria Dan. Autorul este ti-tularul catedrei de managementul afacerilor globale finanțate de Compania Ford
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
NATO. Key words: preventive diplomacy, globalism and Europenism, „condens-items”, exteriorized projection. 1. Introducere Societatea umană - tot mai complexă ca structură, rol și proiecție grupală - este în prezent indisolubil legată de fenomene care au la bază idei privind securitatea, globalizarea, aderarea, geopolitica, integrarea, protecția, federalizarea, etnicitatea, terorismul, minoritățile semnificative, educația publică, identitatea europeană etc. Toate acestea ar putea constitui virtuale provocări pentru studii aprofundate de psihologie managerială, dar ar putea fi considerate și „noțiuni inventate”. Doar evoluția societății în viitor va putea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
adaptare la nou, la schimbare - care va fi obligatoriu o componentă a viitorului, a sistemului de anticipare a reformelor în sensul ajustării la standarde viabile europene, nord-atlantice și internaționale. Bibliografie Bădescu, I.; Mihăilescu, I.; Sava, N., „Globalizare, mondialism, integrare”, in Geopolitica integrării europene, Editura Mica Valahie, București, 2003 (lectură selectivă). Castro, Dana (sous la direction), Les interventions psychologiques dans les organisations, Dunod, Paris, 2004. Cornescu, V.; Mihăilescu, I.; Stanciu, S., Management, ediția a III-a, Editura Actami, București, 1997. Mihăilescu, I.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
strict militară care să intereseze doar sectorul politic, armata sau serviciile speciale”, in Securitatea europeană. Probleme în dezbatere: identitate, migrație, terorism, Institutul Social Român, București. Pascaru, Daniela (2002), „Identitate europeană: între euro-optomism și euro-scepticism”, in Bădescu, I., Mihăilescu, I. (coord.), Geopolitica integrării europene, Editura Universității din București, București. Rășcanu, Ruxandra (2003), Psihologie și comunicare, ediția a II-a, Editura Universității din București, București (selectiv). Ștefan Liță, Bogdan Stoian Organizarea și desfășurarea activității de psihologie în instituțiile guvernamentale cu atribuții în domeniul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]