KorAP: Find »[drukola/base=germina & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...20 >

490 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

sporii formați pe acestea vor infecta grâul răsărit în toamnă. Sporii germinează la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu un optim de 10-22șC, în condiții de umiditate maximă. Sporii de rezistență nu joacă nici un rol în evoluția al ciupercii chiar dacă pot germina, deoarece în flora țării noastre nu există o plantă gazdă pe care să producă infecții. Prevenire și combatere. Cea mai eficientă măsură de prevenire a apariției acestei rugini este cultivarea de soiuri rezistente, însă acest lucru se realizează greu, din cauza

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Sporii rezultați din germinarea sporilor de rezistență asigură infecțiile primare de pe frunzele de dracilă și mahonie. Răspândirea ciupercii în primăvară se face prin intermediul sporilor, ce multiplică infecția pe plantele gazdă intermediare, dracilă și mahonie. Sporii formați pe plantele gazdă pot germina 3-6 săptămâni la temperaturi de 518șC. Sporii de vară care apar pe grâu, pot germina imediat dacă există o umiditate atmosferică mare (99 %) și o temperatură între 2-31șC cu optim la 20șC. Dacă grâul este puternic luminat și atmosfera este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mahonie. Răspândirea ciupercii în primăvară se face prin intermediul sporilor, ce multiplică infecția pe plantele gazdă intermediare, dracilă și mahonie. Sporii formați pe plantele gazdă pot germina 3-6 săptămâni la temperaturi de 518șC. Sporii de vară care apar pe grâu, pot germina imediat dacă există o umiditate atmosferică mare (99 %) și o temperatură între 2-31șC cu optim la 20șC. Dacă grâul este puternic luminat și atmosfera este uscată, procentul de germinație, ca și numărul infecțiilor produse de sporii de vară scade foarte

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
uscată, procentul de germinație, ca și numărul infecțiilor produse de sporii de vară scade foarte mult. Chiar dacă sporii de vară dau infecții pe samulastră sau pe grâul semănat în toamnă, miceliul de infecție piere iarna. Sporii de rezistență nu pot germina imediat, au nevoie de o perioadă de maturație. În primăvară, după ce au rezistat la temperaturi scăzute (chiar -25șC), germinează la temperaturi cuprinse între 5-34șC. Temperaturile mai mari de 35șC și atmosfera uscată le distrug facultatea germinativă. Prevenire și combatere. Măsurile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vară dau infecții pe samulastră sau pe grâul semănat în toamnă, miceliul de infecție piere iarna. Sporii de rezistență nu pot germina imediat, au nevoie de o perioadă de maturație. În primăvară, după ce au rezistat la temperaturi scăzute (chiar -25șC), germinează la temperaturi cuprinse între 5-34șC. Temperaturile mai mari de 35șC și atmosfera uscată le distrug facultatea germinativă. Prevenire și combatere. Măsurile ce se pot lua împotriva acestei rugini se referă la distrugerea plantelor gazdă intermediare și la evitarea atacului ciupercii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu spori; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete bruneînchis cu fructificații negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii germinează în limite largi de temperatură (2-32șC) cu optim la 22-26șC și după 7-16 zile începe formarea noilor fructificații ce poate dura 11-15 zile. În cazul în care există condiții favorabile de umiditate atmosferică ridicată, într-o perioadă de vegetație se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe suprafața semințelor și dacă acestea sunt semănate fără a fi tratate, infecția se va produce în timpul germinării iar manifestarea bolii va apărea în vară. Ciuperca se poate transmite și prin intermediul sporilor din sol mai ales în regiunile secetoase. Sporii germinează lângă sămânță, apare miceliul de infecție ce pătrunde prin colțul tânăr în plantulă. Miceliul crește odată cu planta și va distruge spiculețele. Infectarea plantulelor se face cu ușurință dacă solul are umiditatea de 50 % și dacă temperatura este cuprinsă între 10-30șC

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a grâului). Transmitere-răspândire. Ciuperca infectează în primăvară orzul prin sporii aduși de vânt de pe Ornithogallum (bălușcă) apoi se răspândește prin sporii de vară în tot cursul vegetației. Sporii de rezistență ce apar înainte de recoltare rămân până în primăvara următoare când vor germina și vor produce sporii ce vor infecta frunzele de Ornithogallum. Prevenire și combatere. Principala metodă de combatere constă în distrugerea plantelor gazdă intermediare. Limitarea atacului se poate realiza și prin cultivarea de soiuri rezistente însă soiurile Productiv, Miraj și Precoce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ocupă suprafețe mari din frunză iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă cercuri concentrice. Ciuperca poate ataca și semințele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului (fig. 19). Transmitere-răspândire. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20șC. Sporii germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
câmp în depozite, de către molia cerealelor (Sitotroga cerealella). Aceasta depune sporii care s au prins de franjurile aripilor, pe știuleții dezgoliți de către păsări, sau pe cei care nu sunt bine înveliți. Sporii pot rezista în natură până la doi ani și germinează numai în condiții de umiditate mare și temperatură între 10-30șC. Hibrizii din varietatea identata(“de floricele”) și cei foarte tardivi sunt mai puternic afectați. Prevenire și combatere. Se recomandă tratarea semințelor ce ar putea fi acoperite cu spori ai ciupercii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunze uscate, sfâșiate. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin spori. La temperaturi optime de 25-30șC și în condiții de umiditate mare sporii germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului, apare o nouă generație de spori. Rezistența ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii rămași pe resturile vegetale din câmp sau în depozitele de furaje. Prevenire și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate, datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de sfredelitorul porumbului (Ostrinia) sau cele care prezintă răni mecanice, sunt mai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe păstăi unde acestea sunt mari, de 2-3 mm în diametru și depreciază calitatea acestora. Transmitere-răspândire. Persistența ciupercii de la un ciclu de vegetație la altul este asigurată de sporii de rezistență rămași pe resturile vegetale care, în anul următor vor germina și vor produce noi infecții. Răspândirea ciupercii este asigurată în cursul perioadei de vegetație de sporii ce se formează în condiții optime, la temperaturi de 16-24șC și produc infecții succesive în condiții de umectare prelungită a frunzelor. Ciuperca este semnalată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ori au câteva boabe zbârcite, mici (fig43). Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca este răspândită de primii spori apăruți și sporii de vară, iar peste iarnă rezistă sub formă de sporii de rezistență din care, în primăvara următoare vor germina și vor da infecțiile primare. Prevenire și combatere. Rotația culturii, dublată de măsurile de igienă culturală (strângerea și arderea resturilor de plante atacate), asigură sănătatea plantelor din viitoarele culturi. În cazul unor infecții puternice, ce duc la depășirea pragului economic

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
observa și pe sfecla din anul I. Perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate scăzută, determină o veștejire ușoară a foliajului, condiție favorabilă pentru instalarea atacului ciupercii. Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație ciuperca este răspândită de sporii de tip Oidium ce germinează ușor la suprafața frunzelor ușor veștejite. De la un an la altul ciuperca rezistă prin fructificațiile de rezistență rămase pe resturile vegetale. Prevenire și combatere. Boala se observă de obicei spre toamnă pe frunzele mai bătrâne cu vitalitate scăzută și pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lor. Miezul seminței este șiștav, amar, iar semințele își pierd parțial capacitatea de germinație. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la o plantă la alta este asigurată de sporii ce sunt ușor luați de vânt, insecte sau de picăturile de ploaie și pot germina imediat, formând un miceliu infecțios ce pătrunde prin țesuturile pe care a ajuns. De la un an la altul, ciuperca rezistă în teren sub formă de spori sau ca sleroți mici. Ciuperca poate fi adus într-o nouă cultură odată cu semințele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la altul prin sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale rămase pe sol, sau prin sporii de pe suprafața sămânței. În cursul perioadei de vegetație, de la o plantă la alta, transmiterea se face prin intermediul sporilor, ce în condiții favorabile germinează, iar miceliul pătrunde în frunzele umezite. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate de tehnologia de luptă integrată (tratarea semințelor, asolament, tratamente în vegetație, arderea resturilor vegetale) sunt eficiente și împotriva acestei ciuperci. Tratamentele în cursul vegetației nu se justifică economic pentru

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
capsulă ce conține 1200-1500 semințe foarte mici, ovoidalungite, cenușii închis la culoare, aspre și aripate (au pe margini o membrană). Aceste semințe fiind foarte ușoare, sunt duse de apa de ploaie sau de vânt la distanțe foarte mari. Semințele nu germinează decât în prezența rădăcinilor de floarea soarelui în soluri ușoare, uscate. Germinarea poate avea loc și în prezența resturilor vegetale de floarea soarelui, caracteristică pe care se bazează și una din metodele de combatere, prin răspândirea pe teren a resturilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
întrucât tulpinile plantei parazite nu apar toate odată, ci pe rând. Cea mai eficientă metodă este alegerea de soiuri și hibrizi rezistenți la această plantă parazită. Soiurile cu înrădăcinare profundă sunt mai puțin parazitate de lupoaie a căror semințe nu germinează la adâncime mare. În anul 2001 au fost omologați 13 hibrizi. În funcție de atacul din anii precedenți al ciupercilor sau a plantei parazite, se va alege pentru noua cultură unul dintre următorii hibrizi (tab. 3). R 4.2.1. Virusul mozaicului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
16-19șC apare un miceliu cu spori ce produc infecții. În tot cursul perioadei de vegetație au loc infecții date de sporii proveniți de pe frunzele atacate, care sunt duși de vânt, de apa de ploaie sau de apa de irigație și germinează la temperaturi cuprinse între 9-28șC. Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât ciuperca este comună pentru dovleac, pepene verde, pepene galben și castraveți. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, rotația culturilor (mai ales în asolamentele legumicole) trebuie să

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
veștede. Ciupercile se transmit de la o plantă la alta prin intermediul sporilor ușor duși de vânt. Transmiterea de la un an la altul este asigurată de fructificațiile de rezistență care, după putrezirea peretelui lor, vor elibera spori care purtați de vânt, vor germina pe frunze și vor da infecții. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului sunt deosebit de dificile datorită faptului că ambele ciuperci le găsim pe foarte multe plante cultivate sau din flora spontană(buruieni).. În culturile de cucurbitacee, trebuie să

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
uneori duce la sterilitatea florilor. Transmitere-răspândire. Făinarea apare în cursul lunilor iunie-iulie în culturile cu densitate mare, semănate târziu și numai pe vreme umedă și călduroasă. Răspândirea ciupercii este asigurată de sporii ce sunt vehiculați de curenții de aer și germinează pe frunzele ușor veștejite de secetă. Soiurile de in manifestă o rezistență variată, aceasta fiind legată de rezistența lor la secetă. Prevenire și combatere. Se recomandă semănarea inului la epoca optimă, respectarea desimii normale și evitarea amplasării culturilor de in

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
foarte fragile, care se prelucrează greu, rezultă un fuior de proastă calitate. Transmitere răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistență (teliospori) care sunt foarte rezistenți la ger, rămân pe resturile vegetale și pot germina și forma spori noi, chiar și după 2 ani. Infecțiile primare sunt asigurate de spori și după o lună, apar fructificații cu spori ce vor răspândi ciuperca în primele fenofaze. Sporii de vară, ce apar imediat după înflorire, răspândesc ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de umiditate excesivă, pot fi atacate și fructele care după înmuiere se desprind de codițe și cad. Îngrășămintele organice în exces, umiditatea mare și temperatura de 20șC sunt factorii favorizanți, ce asigură extinderea rapidă a atacului în sere. Transmitere-răspândire. Scleroții germinează în solurile umede și formează, în mod obișnuit, filamente de infecție ce vor pătrunde direct în plante sau prin rănile provocate de insecte, melci sau chiar de uneltele de lucru. Fragmente de miceliu apărut pe plante, pot fi transportate de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cazul în care umiditatea atmosferică este în jur de 90 % și temperatura oscilează între 20 27șC, infecțiile urmează rapid, în 12 zile apărând noi generații de spori. Sporii iernează pe resturi vegetale (unde pot rezista chiar 21-27 luni) și vor germina la temperaturi cuprinse între 3-32șC, formând un miceliu ce pătrunde prin deschiderile naturale (stomate) în țesuturi. Cercetările întreprinse asupra acestei ciuperci, au semnalat prezența a două rase fiziologice, precum și faptul că nici un soi sau o populație locală nu este imună

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]