KorAP: Find »[drukola/base=germinare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...15 >

372 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

20 kg/ha. Polizarea și drajarea semințelor înainte de semănat este o lucrare foarte eficientă, căci îndepărtează eventualele formațiuni cu spori de pe semințe dar, acestea vor trebui semănate într-un sol umed pentru a înmuia stratul de drajeu și a permite germinarea. Au fost cazuri când datorită secetei din sol, plantulele nu au putut sparge și străbate pelicula de drajare, fiind necesară o reînsămânțare. Drajarea se face cu o pastă în care intră și substanțe fungicide, ce vor asigura protecția tinerei plantule

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nu pot fi separați la selector și vor constitui o sursă importantă de infecție. Scleroții rămași în teren rezistă până în anul următor, când pot produce infecții direct prin micelii sau prin sporii de pe apotecii (fructificații cu spori ce apar după germinarea scleroților). Aceste infecții se pot realiza pe samulastra de floarea soarelui sau pe unele plante, ce fac parte din numeroasele gazde ale acestui agent patogen. De la plantă la plantă ciuperca poate fi vehiculată de curenții de aer, ce antrenează fragmente

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sub aspectul procentului de ulei. În jurul unei plante, în suprafața sa de hrănire, pot apărea 30-40 plante sau chiar peste 100, în terenurile puternic infestate, după cum se precizează în lucrările prof. C. Sandu Ville. Semințele plantei din sol dau la germinare un filament subțire care vine în contact cu rădăcinile de floarea soarelui, se îngroașă ca un bulb cu proeminențe (conuri de pătrundere), ce intră și stabilesc contactul cu vasele conducătoare. La partea superioară a bulbului apare un mugure din care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aspre și aripate (au pe margini o membrană). Aceste semințe fiind foarte ușoare, sunt duse de apa de ploaie sau de vânt la distanțe foarte mari. Semințele nu germinează decât în prezența rădăcinilor de floarea soarelui în soluri ușoare, uscate. Germinarea poate avea loc și în prezența resturilor vegetale de floarea soarelui, caracteristică pe care se bazează și una din metodele de combatere, prin răspândirea pe teren a resturilor mărunțite la moara cu ciocănele. Semințele pornesc în vegetație, dar neavând pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Semințele păstrate mai mulți ani își pierd aproape complet germinația, dar puterea de infecțiozitate a bacteriei nu scade. Transmiterea poate fi asigurată și prin resturile vegetale rămase pe sol, în care bacteria poate fi viabilă timp de 9 luni. În timpul germinării seminței de soia, bacteria se multiplică și va ataca primele frunze. Un caz aparte de rezistență este întâlnit la plantele atacate de păianjenul roșu care nu sunt atacate de această bacterie. Prevenire și combatere. Măsura cea mai eficientă este semănarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se brunifică și se desprind de pe codiță (fig. 90). Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență sau miceliu în plantele atacate. În cursul vegetației prima infecție este asigurată de miceliile provenite din germinarea sporilor de rezistență, iar infecțiile ce urmează sunt produse de miceliile apărute din sporii ce apar pe puful alb-cenușiu. Perioadele calde ale anului, dublate de ploi intermitente, sunt factori ce ușurează răspândirea ciupercii. Prevenire și combatere. Se recomandă ca, la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la 25șC și umiditate mare, germinează și dau filamente de infecție ce parazitează rădăcinile și partea bazală a tulpinilor, pe care apar primele lagăre cu spori, ce vor fi purtați de picăturile de ploaie. Sporii ajunși pe fructele verzi, prin germinare, vor forma micelii ce pătrund prin coaja fructelor care, nu manifestă simptomele caracteristice decât în faza de coacere deplină. În cercul de plante gazdă a ciupercii intră, și ardeii și vinetele. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, reprezentate prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este mult diminuată, înregistrând pierderi mari. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori pe resturile de plante atacate, iar în cursul vegetației aceștia sunt purtați de apa de ploaie sau de irigație care favorizează și germinarea lor. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, un asolament de 4 ani, precum și gama de tratamente preventive ce se aplică pentru celelalte boli ale ardeilor, limitează apariția acestei boli. 8.2.12. Ofilirea (fuzarioza) ardeiuluiFusarium oxysporum var. vasinfectum Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
chiar în vasele conducătoare, unde pot apărea și sporii de rezistență În vasele astupate, brunificate, se constată prezența miceliilor și sporilor. Transmitere-răspâdire. Ciupercile rezistă în sol sub formă de spori de rezistență, spori și chiar scleroți. Din aceste organe, în timpul germinărilor, apar micelii ce vor intra în plantă prin micile răni de pe rădăcini. Transmiterea ciupercilor de la un an la altul, se mai poate face prin miceliul din semințele infectate. În perioada de vegetație, sporii sunt duși de apa de irigație și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
11. Rizoctonioza cruciferelor Rhizoctonia solani În răsadnițe și solarii, rizoctonioza apare destul de frecvent producând pagube prin deprecierea răsadurilor. Semnalarea ei în România este făcută abia în 1959 de C. Ciocan și I. Calnegru . Simptome. Atacul poate avea loc imediat după germinare, în care caz apar goluri în răsadnițe. Plăntuțele tinere atacate, prezintă pete brune-negricioase în zona bazală. Țesuturile brunificate se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
păstrării se înmoaie și putrezesc. Transmitere-răspândire.Transmiterea patogenului de la un an la altul este asigurată pe două căi: prin sporii de rezistență ce rămân în resturile vegetale și prin bulbilii și bulbii infectați. Infecțiile primare în primăvară sunt asigurate prin germinarea sporilor de rezistență, iar în timpul vegetației, sporii apăruți pe micelii sunt cei ce răspândesc ciuperca. Aceștia apar la temperaturi cuprinse între 3 27șC cu optimum de 11-12șC. Germinarea sporilor se produce în condiții de umiditate atmosferică 100 % timp de cel

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prin bulbilii și bulbii infectați. Infecțiile primare în primăvară sunt asigurate prin germinarea sporilor de rezistență, iar în timpul vegetației, sporii apăruți pe micelii sunt cei ce răspândesc ciuperca. Aceștia apar la temperaturi cuprinse între 3 27șC cu optimum de 11-12șC. Germinarea sporilor se produce în condiții de umiditate atmosferică 100 % timp de cel puțin 10 ore. Sporii sunt purtați ușor de vânt și vor da noi infecții pe ceapă dar și pe alte plante ca: usturoi, ceapa ciorească, praz, hajme. Prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
grefare de scoarță, simptomele bolii apărând în câteva săptămâni sau în primăvara următoare. Virusul se transmite prin polen și prin semințe, iar în școala de puieți și pepiniere, prin atingerea rădăcinilor. Polenul provenit de la pomii infectați are o foarte slabă germinare. Prevenire și combatere. Controlul fitosanitar în pepiniere câmpul II, când simptomele sunt foarte vizibile, eliminarea pomilor virotici și tratarea prin termoterapie la 37șC timp de 3-4 săptămâni a puieților, asigură sănătatea plantațiilor nou înființate. 9.1.2.Virusul pătării clorotice

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
noi simptome. După Victoria {uta și col. (1974), în condițiile Stațiunii Pomicole Voinești, la temperatura de 18șC, infecția prin acești spori durează 9-18 ore, iar după 8 zile pot fi observate primele pete de atac. Filamentele de infecție provenite din germinarea sporilor, pătrund în interiorul plantei , prin străpungerea directă a țesuturilor. Observațiile făcute în diferite centre pomicole din țară arată că soiurile de măr se comportă diferit față de această boală. Dintre soiurile imune menționăm: Prima, Priam, Priscilla, Florina, Liberty, Pionier, Voina și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se face în frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de rezistență), ce conțin în interior spori. Eliminarea acestora

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de Monilinia este favorizat de crăpăturile produse de rapăn sau alte lovituri. Transmitere-răspândire. Eliminarea și germinarea sporilor are loc în perioada de vegetație pe timp umed, dar mai pot avea loc în luna octombrie, după ce cad frunzele, sau în aprilie în momentul desfacerii mugurilor, în ambele cazuri apărând ușoare crăpături, după care ciuperca intră mai adânc

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui în primăvară. Fructele de gutui ajunse aproape de maturitate pot fi atacate de ciuperca Monilinia fructigena. Aspectul parazitar și combaterea bolii sunt asemănătoare cu cele descrise la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și lăstarii atacați cresc mai încet, prezintă îngroșări și internodii scurte. Pe fructe, atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
duce la zbârcirea și căderea acestora. Plantele sunt puternic debilitate, nu mai fructifică normal, iar rezistența lor la ger scade mult. Transmitere-răspândire. Sporii formați pe țesuturile parazitate răspândesc boala, producându se infecții în special pe timp umed. Temperatura optimă de germinare a sporilor variază între 15-25șC, iar perioada între două infecții este de 1-2 săptămâni. Iernarea parazitului are loc fie sub formă de spori, ce sunt rezistenți la temperaturi scăzute, fie ca miceliu de infecție în scoarță sau miceliu uscat în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de condițiile climatice ale anului respectiv, ajungând la 200-1250 pe mm2 (Tr. Săvulescu, 1941). Transmitere-răspândire. În primăvară, sporii de rezistență germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10șC (maxima fiind de 32șC, iar optimum de 22-23șC). În timpul germinării, sporul crapă, iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare, ce va cădea pe sol. În timpul ploilor repezi din primăvară, sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, produc filamente de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
respectiv durata perioadei de incubație, în funcție de temperatură. Metodica avertizării după cele trei criterii a fost stabilită de către K. Müller în Germania, de către H. Darpoux în Franța și Tr. Săvulescu și C. Rafailă în țara noastră. Datele privitoare la criteriul biologic (germinarea sporilor de rezistență ce dau contaminările primare și a celor ce dau infecțiile secundare, perioada de incubație și apariția miceliului cu spori), criteriul ecologic respectiv condițiile climatice (temperatura aerului, a solului, cantitatea de precipitații, durata umectării frunzelor), cât și criteriul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
foarte mari ce le produce ciuperca în toamnele ploioase și călduroase. Dezvoltarea ciupercii începând cu 1-2șC, duce la pierderi mari și la strugurii păstrați în depozite frigorifice. Pe organele atacate, ciuperca formează microscleroți sub forma cărora iernează. În primăvară, în urma germinării scleroților, se formează atât spori cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
când frunzele se usucă apar și grupuri prăfoase de culoare brun-negricioasă. Transmitere-răspândire Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin spori formați în fructificații (picnidii și ecidii) și prin sporii de vară. Sporii de rezistență (teliosporii) vor asigura în primăvară, după germinare, primele infecții. Prevenire și combatere. Amplasarea corectă a culturii într-o rotație de 3-4 ani și măsurile de igienă culturală limitează atacul. La apariția atacului se recomandă un tratament cu Bayleton 25 WP-0,5 kg/ha.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869

Insulele Canare. Plantațiile de tutun necesită îngrijiri speciale, operații multiple și delicate, de acestea depinzând, în final, calitatea tutunului, respectiv a havanelor și țigărilor fabricate. După selectarea terenului, în septembrie, se seamănă, zona se acoperă cu pânze sau paie pentru protecția germinării de răcoarea din timpul nopții și căldura din miezul zilei, pânzele sau paiele fiind îndepărtate dimineața și seara, ca plantele sa se acomodeze cu clima. La 10-12 zile răsar plantele, se stropesc cu insecticide și la 35 de zile, în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258

care Încearcă să acapareze aceste corpuri străine. Vom vedea și primordiile de sol pe care ei le formează prin acumularea prafului și descompunerea părților lor vechi. Cândva, dacă mușchii vor fi lăsați În pace, aceste primordii de sol vor permite germinarea semințelor aduse de vânt ale altei plante, moment În care ei, mușchii, se vor da cuminți la o parte, pentru simplul motiv că ei, ca plante inferioare, au o putere modulatoare redox scăzută, neputând rivaliza la stăpânirea spațiului locativ cu

Pro natura by Cristinel V. Zănoagă (2008) [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]