563 matches
-
Jurnal itinerant (1 ianuarie-31 decembrie 1996), reale laboratoare de tehnică a poeziei. SCRIERI: Cetatea de inimă, București, 1972; Porțile lui Septembrie, București, 1979; Infranord, Iași, 1981; Inscripții pe drumul rotund, București, 1989; Ion Creangă, craiul semnelor, Iași, 1995; Înger în gerunziu. Jurnal itinerant (19 mai - 19 noiembrie 1997), București, 1998; Pasul pe nu. Jurnal itinerant (1 ianuarie - 31 decembrie 1996), Onești, 2000. Repere bibliografice: Ion Caraion, Cântec în coloană, ATN, 1967, 2; George Chirilă, Constantin Th. Ciobanu, „Cetatea de inimă”, CNT
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
ci un ins care-și creează destinul: "clipa îndelung alegând-o, tremurând/ las să picure-ncet neînțeleasa lacrimă de opal". Emoția nu lipsește dintr-un asemenea demers, nici teama de eșec. Versul pare să-și oprească răsuflarea odată cu magul, atât gerunziile, cât și adverbele "îndelung" și "încet" reliefând clipa suspendată, ieșită din timpul istoric în care are loc seducerea, accederea la sufletului celuilalt. Iubirea este un act magic, răscolitor. Transformarea alchimică are loc sub puterea lacrimei de opal, acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu subliniază doar o continuitate dureroasă a acțiunii, ci conferă baladei, în acest episod al ei, o sonoritate gravă, o tonalitate de tânguire a celei care ar face orice numai să-și știe copilul aproape. Eroul popular din alte creații
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în sintaxa limbii japoneze, care construiește frazele prin determinări succesive mergînd de la general la special și pune subiectul la urmă. Cînd lipsește de acasă, japonezul va spune adesea ceva de genul : itte mairimasu, „plecînd, mă întorc”, expresie în care itte, gerunziu al verbului ikimasu, reduce faptul de a ieși la o circumstanță în care se afirmă intenția principală de a reveni. Este o certitudine că, în vechea literatură japoneză, călătoria apare ca o experiență dureroasă, o smulgere din acel „interior”, uchi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
am putea foarte bine să scriem: apoi agresorii lui îl azvîrliră). În ciuda absenței verbului conjugat și a agentului, construcția detașată Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile constituie, așa cum am văzut mai sus, o altă propoziție narativă [pn1]. Construcția completă cu gerunziu introduce o legătură temporală (t) de anterioritate între acțiunile (a) agresorilor: trîntirea la pămînt a nefericitului Ahile [a1-t1 = pn1] apoi tîrîrea [a2-t2 = pn2] înainte de a-l azvîrli [a3-t3 = pn3]. Segmentarea acestei lungi fraze tipografice prin trei virgule întărește efectul semantico-stilistic
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putut capitula, (e2) căzînd în panică, [P1] (e3) uitînd onoarea, (e4) aruncînd țara în robie. [P2] (e5) TOTUȘI, nimic nu-i pierdut! Aici intervin doi factori de legare. Pe de o parte, legarea ternară a semnificantului face din suita de gerunzii e2 + e3 + e4 o unitate ritmică. Pe de altă parte, conectorul concesiv TOTUȘI unifică opunîndu-le, fraza tipografică P1 și fraza exclamativă P2. Putem vorbi deci de o primă frază periodică ritmică cu patru membri [P1], urmată de un enunț [e5-P2
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cursul frazei (paranteza indicatoare a locului este plasată în general, în presă, la începutul narațiunii). De fapt, ea explică ce caută personajul în vîrful uni car cu fîn. Este propoziția care explică situația inițială-Pn1 a povestirii. În schimb, legătura dintre gerunziul din [e3] și perfectul simplu final [e5] este o legătură de la cauză la efect în care [e3] apare ca fiind deznodămîntul-Pn4, iar [e5], situația finală-Pn5. Schema 17 Structura narativă a lui T11 și T13 Acțiune sau Evaluare Nod Pn3 Deznodământ
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
au săpat groapa soldații.” (Z. Stancu- Desculț, capitolul brazdă îngustă și adâncă) Stilul lui Rebreanu este caracteristic pentru proza obiectivă. În relatarea faptelor, scriitorul încearcă să se detașeze, fără a lăsa să se întrevadă participarea lui afectivă. Frecvența verbelor, alternând gerunziul cu conjunctivul și indicativul, imperfectul cu perfectul compus, dominant fiind imperfectul ( timpul narațiunii, care sugerează durata), dă dinamism textului, prezentând imaginea mișcării dezordonate a oamenilor, care, cuprinși de panică, "fugeau”, " se îngrămădeau”, "se împrăștiau”, "goneau”, "se târau”. Caracterizarea mișcării se
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
fiind imperfectul ( timpul narațiunii, care sugerează durata), dă dinamism textului, prezentând imaginea mișcării dezordonate a oamenilor, care, cuprinși de panică, "fugeau”, " se îngrămădeau”, "se împrăștiau”, "goneau”, "se târau”. Caracterizarea mișcării se realizează tot prin verbe, de astă dată la modul gerunziu, aglomerate într-o gradație ascendentă: " îmbulzindu-se”, " strivindu-se”, " urlând”. Imagini vizuale se conturează în tablou prin contrastul de culoare alb-roșu ( "pete albe”, "dâre de sânge”). Sobrietatea scriitorului obiectiv este vizibilă și la nivelul lexicului ( cuvintele fiind uzuale), al stilului
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de unire - ce desparte poemul în două - delimitând cele două imagini; - construcția poemului trebuie să fie cât mai simplă, fără epitete, metafore sau alte figuri de stil, și să conțină cel mult un verb, de preferat la timpul prezent sau gerunziu;
Ce este pe scurt un haiku? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/83677_a_85002]
-
108 4.4.4. PS realizat ca GAdv................................................................... 108 4.4.5. PS realizat ca Propoziție Infinitivală....................................... 108 4.4.6. PS realizat ca Propoziție Gerunzială....................................... 108 4.4.6.1. Interpretări ale construcției................. 110 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului.................... 112 4.4.7. Realizarea PS prin propoziție finită.................... 113 4.4.7.1. PS realizat prin GComplcă........................ 113 4.4.7.2. PS realizat prin GComplsă........................ 114 4.4.7.3. PS realizat prin propoziție relativă......... 115 5. Tipare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și verbul a auzi poate exprima percepții imaginare: (129) Îl și aud ("mi-l închipui") spunându-le prietenilor la ce s-a gândit! Construcția de acest tip este considerată specifică românei, alte limbi romanice folosind infinitivul și subordonata pseudo-relativă în locul gerunziului 120: (130) fr. Je le voir venir./ Je le vois qui vient. (131) it. Senta cantare Gianni/Gianni cantare./ Sento Gianni che canta. Pentru limbi ca italiana sau franceza, construcțiile cu infinitiv și cele cu propoziții pseudo-relative sunt considerate singurele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
4.6.1. Interpretări ale construcției cu predicație secundară Structura discutată a ridicat numeroase probleme de interpretare. Dificultatea analizei este generată de statutul incert al argumentului care funcționează simultan ca obiect direct al verbului din matrice și ca subiect al gerunziului (Îl văd pe Ion venind < Îl văd pe Ion; Ion vine). Această dificultate se corelează cu o ambiguitate de natură structurală: argumentul din poziția obiectului direct și gerunziul trebuie interpretate ca formând împreună un singur constituent sau sunt constituenți diferiți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simultan ca obiect direct al verbului din matrice și ca subiect al gerunziului (Îl văd pe Ion venind < Îl văd pe Ion; Ion vine). Această dificultate se corelează cu o ambiguitate de natură structurală: argumentul din poziția obiectului direct și gerunziul trebuie interpretate ca formând împreună un singur constituent sau sunt constituenți diferiți? Se percepe fenomenul în sine sau referentul subiect al evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
constituenți diferiți? Se percepe fenomenul în sine sau referentul subiect al evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de percepție, urmat de secvența [Acc + V-ing], corespunzătoare structurilor cu gerunziu din română. Grupul verbal subordonat verbului de percepție, purtând sufixul aspectual -ing, se reprezintă în arbore, în ambele interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw Mona stealing oranges. 'Wayne a văzut-o pe Mona furând portocale' (apud
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
VP # V' 3 V0 AspP # 5 see Mona stealing oranges (132b) [GDetMona]OD[GAspPstealing oranges]]P-R VP 3 VP AspP # 6 V' PRO stealing oranges 2 V0 DP # 4 see Mona Avram (2003: 203-220) consideră că grupul proiectat de gerunziu este Grup de Aspect (GAsp), interpretând sufixul -ind ca pe o marcă morfologică a aspectului în limba română. În construcțiile cu verb de percepție în matrice, autoarea susține că GAsp are statut de propoziție redusă (adjunct) pe lângă obiectul direct al
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pseudo-relative "prezentative" introduse prin conectorul cum, al cărui sens modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4.7. Realizarea predicatului secundar ca propoziție finită Predicatul secundar acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un mesaj verbal (141'): (140) Pe Ion îl văd să facă asta. (141) Nu l-am auzit să țipe la ei./( 141') Nu l-am auzit să doarmă după-masa. Interesantă este posibilitatea substituirii subordonatei conjuncționale cu centrul să printr-un gerunziu cu interpretare irrealis 125: (142) Pe Ion îl văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care a auzi nu este urmat de un verb dicendi: (143) Nu l-am auzit țipând la ei vs *Nu l-am auzit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională, cu subiect Experimentator, și cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
supărat < Văd că e supărat. vs (211) O privesc îngândurată < O privesc și sunt îngândurată. * Propoziție non-finită gerunzială: (212) Îli privesc [PGerînotând ti]./ Îli ascult [PGercântând ti]. Structurile cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială permit două interpretări: subiectul gerunziului este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
O privesc și sunt îngândurată. * Propoziție non-finită gerunzială: (212) Îli privesc [PGerînotând ti]./ Îli ascult [PGercântând ti]. Structurile cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială permit două interpretări: subiectul gerunziului este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile semantice ale gerunziului: dacă în exemplul (212) interpretarea construcției este Îl privesc cum înoată/în timp ce înoată, gerunziul exprimând o valoare temporal-durativă, în exemplul (213), construcția gerunzială are valoare asociativă: El mă privește și râde143. * Propoziție (pseudo-)relativă introdusă prin conectorul cum: (214) Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]