1,108 matches
-
metaforă, locuțiune figurată), cît și în plan diacronic (etimologia concretă a cuvîntului devenit abstract", G. Calbris, 1989: 209). Gestul poate ilustra în egală măsură referenți concreți (casă, cărare, tunel etc.), cît și referenți abstracți. Este semnificativ faptul că același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. Sensul propriu Sensul figurat Palmele față în față la oarecare distanță evocă: i) o cărare ii) o operă Mîna care indică plonjarea bruscă sugerează: i) o aterizare forțată, o săritură
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ochii se ridică spre dreapta, cînd ne amintim de un eveniment ochii se ridică spre stînga, cînd încercăm o emoție ochii coboară spre stînga, iar cînd e vorba de un dialog interior coboară spre dreapta. 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale În mod indubitabil orientarea corpului, expresia facială, mișcarea membrelor indică un mesaj de întîmpinare, de agresiune, de protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
posturale În mod indubitabil orientarea corpului, expresia facială, mișcarea membrelor indică un mesaj de întîmpinare, de agresiune, de protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul gestual este dublu articulat: 50-60 de unități fundamentale (kinemele), analoage fonemelor, a căror structurare formează o gramatică: mai simplă (ca în cazul salutului: a se apropie de b, își îndreaptă privirea spre b
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mișcarea membrelor indică un mesaj de întîmpinare, de agresiune, de protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul gestual este dublu articulat: 50-60 de unități fundamentale (kinemele), analoage fonemelor, a căror structurare formează o gramatică: mai simplă (ca în cazul salutului: a se apropie de b, își îndreaptă privirea spre b, b procedează la fel, a surîde lui b
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
indică etapele discursului aceluiași interlocutor sau fazele interacțiunii: înainte de a lua cuvîntul, locutorul își "plasează" corpul: își îndreaptă spatele, se sprijină în coate etc.). 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă direcție fertilă de investigare a limbajului gestual ar fi pro-blema convenționalizării, existentă și în limbajul verbal: de la un sens literal inițial (sensul descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
europeni mulțumirea sau ironia, dar în Japonia nervozitatea și chiar furia, iar rîsul însoțește la chinezi și africani actele care amenință fața interlocutorului (face threatening activities). Experimentele "interculturale" de "traducere" a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți diametrali opuși în culturi diferite: * marcarea respectului, deferenței se realizează prin acoperirea capului în lumea arabă și ridicarea pălăriei în Occident; * pentru a-și manifesta plictiseala un italian își va ¨mîngîia¨ o barbă imaginară, în timp ce francezul se va
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
America O.K. iar în Rusia beția, în Japonia banii, iar în Brazilia o obscenitate (evident există un rudiment de motivare legat de forma rotundă a banilor sau rostogolire în accepțiunea americană sau rusă, ceea ce confirmă dubla natură a semnului gestual: motivat și convențional. Implicînd un contact corporal (strîngerea sau sărutarea mîinii, îmbrățișarea, atingerile de tot felul) gesturile depind în egală măsură de proxemică (infra 9) și postură. Determinate de ansamblul normelor, conduitelor, valorilor comunității, gesturile au permis discriminarea între: * societăți
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Determinate de ansamblul normelor, conduitelor, valorilor comunității, gesturile au permis discriminarea între: * societăți caracterizate de un contact puternic high contact: Europa mediteraneană, America latină, societățile arabe; * societăți caracterizate de un contact scazut low contact: Europa nordică, Extremul Orient. Diferențele în praxisul gestual se manifestă atît cantitativ (gesticulația italienilor este percepută ca excesivă și ridicolă de alte grupuri), cît și calitativ (alături de gesturi cu aceeași semnificație în diverse culturi care confirmă ipoteza gesturilor ca semne motivate, există și o multitudine de gesturi convenționale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cît și calitativ (alături de gesturi cu aceeași semnificație în diverse culturi care confirmă ipoteza gesturilor ca semne motivate, există și o multitudine de gesturi convenționale, specifice unei anumite culturi, cf. Kerbrat-Orecchioni, 1994: 20-21). 8.9. Gestualitate și gen Polisemia semnelor gestuale și dependența lor contextuală este actualizată în numeroase circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
afectelor la bărbați: "Nu plînge ca o fată" și de supralicitare a afectelor la fete: "O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată"). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sînt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin * Femeile utilizează mai puține gesturi decît bărbații, dar utilizează discriminator repertoriul de gesturi (mai puține gesturi cînd interacționează cu femei, dar mai multe cînd interacționează cu bărbați (Peterson, 1976). * Bărbații utilizează mai multe gesturi decît femeile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
discursivă (speech community) este caracterizată de cel puțin o limbă comună (în Canada însă vor fi două, iar în Elveția trei) și un stoc comun de resurse comunicative (reguli de adaptare la context a enunțurilor și din punct de vedere gestual, proxemic, paraverbal). Globalizarea societății contemporane generează multiple contacte interetnice în care competența general-semiotică devine o condiție sine qua non a comunicării eficiente; invers, ignorarea acestor postulate comunicative fundamentale duce la blocarea comunicării între nativi și non nativi, a negocierilor internaționale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
kinemelor în raport cu universalitatea emoțiilor. Discutînd delicata delimitare natură/cultură în aria gestualității, W. La Barre (1964) trece în revistă gesturile "naturale" (rîsul, plînsul), gesturile sociale (de aprobare, chemare, salut, negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați diferiți în culturi diferite. Pe aceeași izotopie se situează și Marcel Mauss (Les techniques du corps) care afirmă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reduce la acumularea de observații neierarhizate. Prin urmare, studiile privind comunicarea permit o mai bună înțelegere a sensului în măsura în care țin cont de interacțiunea între situația și tipurile de discurs, între relațiile afective și sociale pe de o parte și cele gestuale, posturale, proxemice, pe de altă parte. Ipoteza de bază a studiului actual al comunicării este plurimedialitatea oricărei interacțiuni și mutualitatea efectelor locuției și recepției. Limbajul non verbal nuanțează, consolidează, autentifică sau distorsionează mesajul verbal. În timpul unei dezbateri semnele ne-mărturisite
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică ........................ 169 7.4. Sens fundamental. Sens contextual .......................................... 172 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor ......................... 175 8. SEMIOTICA GESTUALĂ ......................................................... 181 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3. Tipologia gesturilor ................................................................. 188 8.4. Interacțiunea gestualitate/limbaj ............................................. 190 8.5. Gestul în discurs ...................................................................... 192 8.6. Comunicarea facială ............................................................... 195 8.7
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3. Tipologia gesturilor ................................................................. 188 8.4. Interacțiunea gestualitate/limbaj ............................................. 190 8.5. Gestul în discurs ...................................................................... 192 8.6. Comunicarea facială ............................................................... 195 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale .................. 197 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității ................................................................ 199 8.9. Gestualitate și gen ................................................................... 202 9. PROXEMICA ............................................................................ 206 9.1. Comunicare verbală și neverbală. Experiența spațiului ........... 206 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări ............................................ 208 9.3. "Limbajul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stare a lucrurilor /118 ÎI.4.d.2. Configurațiile iconice ale actorilor politici și sociali /120 ÎI.4.d.3. Dezgustul stare a sufletului /124 ÎI.4.e. Coduri politice corporale mâna electorală /126 ÎI.4.e.1 Mâna implicare gestuala electorală a lui Traian Băsescu /127 ÎI.5. Dincolo de textele literare /134 Visul fetei de la țară reprezentarea sociosemiotică a realității românești în "Baroneasă", de Liviu Rebreanu ÎI.5 .a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei /137 ÎI.5.b. Modalizarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
corporale mâna electorală Genèvieve Calbris (1990: 204) menționează faptul că gesturile au un rol important în geneză limbajului. "Comportamentul descriptiv nu poate fi disociat de limbaj. Ține de aptitudinea omului de a concepe realitatea în termenii unor simboluri verbale, simboluri gestuale sau imagini concrete" (Leroi-Gourhan, apud Calbris 1990: 204). Transferul dintre concret și abstract/ figurativ din înțelesul gesturilor impune o interpretare a mâinii că un semn gestual convențional și motivat, format din două componente: * componente fizice: direcția, vehiculul (brațul, mâna, degetele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Ține de aptitudinea omului de a concepe realitatea în termenii unor simboluri verbale, simboluri gestuale sau imagini concrete" (Leroi-Gourhan, apud Calbris 1990: 204). Transferul dintre concret și abstract/ figurativ din înțelesul gesturilor impune o interpretare a mâinii că un semn gestual convențional și motivat, format din două componente: * componente fizice: direcția, vehiculul (brațul, mâna, degetele, capul etc.), planul (orizontal, vertical sau oblic) și poziția. Comparația dintre diferiții semnificanți care compun un gest conduce către cea de-a doua componentă, si anume
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
oblic) și poziția. Comparația dintre diferiții semnificanți care compun un gest conduce către cea de-a doua componentă, si anume cea semantica. * componente semantice: fiecare dintre elementele fizice menționate poartă o functie simbolică aflată în conștiința noastră. Astfel, o expresie gestuala are o dublă funcție: de a fi parte a deicticelor prin desemnare și localizare concretă și de a descrie argumentarea prin operația de simbolizare (Calbris 2003: 204). Trebuie să facem anumite precizări în ceea ce privește datele empirice folosite: * în primul rând, mâna
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în afișe, de aceea trebuie să schimbăm cuvântul mișcare în pseudomișcare; * în al doilea rând, contextul mediatic asociază discursul publicității politice cu o scenă de unde oratorul politic modern folosește un limbaj tăcut pentru a-și persuada audiență. Mâna constituie subunități gestuale care au o triplă funcție (Cmeciu C. 2005a: 229): * funcție de sinecdoca: a aparține unui corp (categorie superordonată); * funcție metonimica: a deveni un act specific, caracteristic oricărui candidat; * funcție interacțională: a stabili diferite relații între candidați și electori/ contracandidați. ÎI.4
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
funcție (Cmeciu C. 2005a: 229): * funcție de sinecdoca: a aparține unui corp (categorie superordonată); * funcție metonimica: a deveni un act specific, caracteristic oricărui candidat; * funcție interacțională: a stabili diferite relații între candidați și electori/ contracandidați. ÎI.4.e.1 Mâna implicare gestuala electorală a lui Traian Băsescu 51 "Quand dire, c'est faire" aceasta sintagma, care reprezintă traducerea în franceză a sintagmei "How to Do Things with Words" (Austin [1962] 1975), demonstrează faptul că anumite enunțuri pot fi interpretate drept performative. În
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o modalitate de a stopa monotonia inexpresivității, sugerată de vizualizarea bustului politic, adesea asociat cu poză de buletin. Cele două configurații (categorii subordonate) pe care se axează analiza noastră sunt palmă și piramida mâinii. Vom aplica o interpretare sintagmatica sistemului gestual ales de reprezentantul democrat și vom lua în considerație trei variabile: * contextul politic: daca în 2000, Traian Băsescu ocupă poziția socială de primar al capitalei, în 2004 el candidează pentru funcția de președinte al României; * componente sintactice: localizarea, orientarea și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
palmele candidaților PD care se închid pentru a manevră vâslele pot fi explicate prin diferența menționată de Jean-Claude Schmitt ([1990] 1998: 163-165) între cuvintele gesta și gestus. Dacă cel de-al doilea termen este asociat cu responsabilitatea individuală a actelor gestuale, primul implică dependența totală a persoanei față de grup. În timp ce palmă lui Băsescu, orientată spre fundal, ne amintește de cuvântul gestus, asociat mentorului, mâinile vâslind sunt materializarea termenului gesta, tocmai prin coeziunea oferită de echipă 8+1. Contextul politic schimbându-se
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
campania din 2004, obiectul concret care este ținut în piramida mâinii drepte este o carte Constituția României -, care ar trebui să reprezinte bază legală și solidă a oricărui președinte. Am putea spune ca FIG.8 și FIG.9 sunt variantele gestuale ale noțiunii de "justiție": ambele palme deschise ale lui Băsescu arată o persoană noncoruptă, în timp ce Constituția din mână să dreapta înfățișează un posibil președinte care dorește să conducă țara doar prin acțiuni legale. Această noțiune este întărită verbal prin sloganul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
persuasive în discursul politic, Iași, "Universitas XXI" Cmeciu, Camelia (2005b), "Scented Women through Time and Space", în Doina Cmeciu & Ștefan Avădanei (editori), Cultural Perspectives. Journal for Literary and British Cultural Studies în România, 10, pp. 269-282 Cmeciu, Camelia (2005c), "Implicarea gestuala a lui Traian Băsescu în campania electorală", în Signa în Rebus în Signa în rebus, Studia semiologica et linguistica în honorem M. Carpov, Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, pp. 47-57, Iași, Ed. Universității "Alexandru Ioan Cuza
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]