1,094 matches
-
verbal cu copilul surd, acesta este în pericol să devină și un handicapat socio- cultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin în primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă în care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
handicapat socio- cultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin în primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă în care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate în evidență că au un copil surd, acești
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
grave decât însăși surditatea. Până la intrarea copilului surd într-o unitate de instruire prevăzută cu personal de înaltă calificare pentru recuperarea complexă a auzului și limbajului în perspectiva integrării sociale și profesionale, copilul surd are nevoie de comunicare prin limbaj gestual. Acesta, folosit in mod rațional, permite copilului să cunoască mediul înconjurător și, în același timp, să-și exprime dorințe, gânduri, opinii. Mai târziu, aceste achiziții gestuale vor contribui la fertilizarea învățării limbajului oral. Mai mult, fiind familiarizați cu deficiența lor
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
în perspectiva integrării sociale și profesionale, copilul surd are nevoie de comunicare prin limbaj gestual. Acesta, folosit in mod rațional, permite copilului să cunoască mediul înconjurător și, în același timp, să-și exprime dorințe, gânduri, opinii. Mai târziu, aceste achiziții gestuale vor contribui la fertilizarea învățării limbajului oral. Mai mult, fiind familiarizați cu deficiența lor, acești surzi vor accepta de timpuriu și vor pune mai puține probleme de adaptare psihologică și socială, vor avea deprinderi superioare de scriere și de citire
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, între limbajul verbal și cel gestual există unele asemănări, dar și diferențe fundamentale, acestea datorându-se, în special, direcțiilor auditive și, respectiv, vizuale în care au evoluat cele două forme de limbaj. Totuși, limbajul mimico-gestual trebuie privit ca un limbaj adevărat, având majoritatea trăsăturilor lui esențiale
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
privind formarea capacităților de a percepe, a însuși și a folosi adecvat valorile estetice în care includem: -formarea senzorialității estetice adecvate limbajului artistic ce urmează a fi asimilat, adică „ascuțirea acelor simțuri prin intermediul cărora vor fi sesizate conformațiile cromatice, acustice, gestuale etalate de operă de artă” (C. Cucoș, 2000, p. 147Ă; -stimularea emoțiilor estetice, a acelor răspunsuri afective care favorizează receptivitatea prin trăirea stărilor de contemplare; -dezvoltarea capacității de gandire estetică prin surprinderea și înțelegerea mesajului ideatic, a stilurilor artistice și
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
dorința de a se integra în grup Motiv de referință pentru: Din partea colectivului clasei se manifestă în general atitudini de acceptare și de ajutor în realizarea diferitelor sarcini Capacități și competențe, abilități, puncte slabe, nevoi. Posibilități bune de comunicare orală, gestual și expresivă Capacitate bună de învățare a comportamentelor prin imitație Sociabilitate bună Dorința de relaționare în grup dar uneori blocată de timiditate exagerată Lipsa de încredere în sine Slabă dezvoltare psihomotrică la nivelul schemei corporale Nevoie de atenție, afecțiune, integrare
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
place să vorbească cu oricine se întâlnește. Dificultăți de pronunție mai ales în din grupa sigmatismelor și rotacismelor.Vocabularul copilului este slab dezvoltat. Folosește propoziții simple pentru a se exprima. Folosește un limbaj greoi, incorect gramatical. Recurge des la limbajul gestual pentru a-și exprima dorințele, interesele. Înțelege mesajele scurte, iar în cazul unui consemn mai lung apare neînțelegerea, lipsa interesului copilului, renunță la acea activitate. DATE PEDAGOGICE SEMNIFICATIVE În jurul vârstei de 5 ani frecventează pentru câteva luni o grădiniță specială
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Privind nevoia de mișcare la copilul mic, același autor face câteva precizări foarte importante. După el, echivalentul sportiv al funcționării deja executate a sistemului nervos central este cultura optimală de abilități și tehnici multiple de ordinul motricității sportive, extensia repertoarului gestual și a experienței gestuale, care sunt în prima linie în antrenamentul copiilor. Antrenamentul capacităților condiționale se operează paralel, dar numai în măsura în care se bazează(n.a.) pe o cultură a coordonării generale la o înaltă exigență. Este de reținut, în acest context
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la copilul mic, același autor face câteva precizări foarte importante. După el, echivalentul sportiv al funcționării deja executate a sistemului nervos central este cultura optimală de abilități și tehnici multiple de ordinul motricității sportive, extensia repertoarului gestual și a experienței gestuale, care sunt în prima linie în antrenamentul copiilor. Antrenamentul capacităților condiționale se operează paralel, dar numai în măsura în care se bazează(n.a.) pe o cultură a coordonării generale la o înaltă exigență. Este de reținut, în acest context, opinia autorului citat, după
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
relaxare este de asemenea importantă. Ea se dezvoltă la copii, la vârsta cuprinsă între 10¬12 ani. După această vârstă, chiar dacă pot fi avute în vedere importante posibilități de evoluție, câștigurile vor rămâne totuși mai limitate. Se știe că frecvența gestuală este sensibilă la instalarea barierei de viteză. De aceea, este deosebit de important ca atletului să i se dea, în antrenament, posibilitatea să folosească tot registrul motric, pentru a întârzia la maximum instalarea acesteia. Pentru a preveni bariera de viteză, același
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
1996, susține că trebuie să se respecte câteva principii: -să se alterneze eforturile ciclice cu cele aciclice; -mișcările ciclice executate cu viteză maximală, trebuie alternate cu mișcări executate mai lent; -să se întrerupă destul de regulat ciclurile de dezvoltare a frecvenței gestuale cu perioade consacrate altor obiective; -să nu se utilizeze exercițiile sub aspect standardizat, ci să se introducă varietate maximă. Copiii de vârstă mică au o motricitate lentă, dar se cunoaște faptul că între 7-9 ani are loc o ameliorare a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
interiorul pantofului de atletism (cuie) reprezintă un alt tip de influență. Frecvența mișcării, prin care se exprimă de fapt viteza de repetiție, își găsește reflectare în toate mișcările ciclice și se bazează permanent sau cu regularitate pe o aceeași schemă gestuală. În probele de sprint o regăsim în frecvența pașilor de alergare, ca fiind o componentă a capacității de accelerare și a vitezei de deplasare. Referindu-se la capacitatea de accelerare, G. Harbin, 1989, susține că ea depinde de capacitatea sistemului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu deficiență de auz.De aceea, cadrele didactice din învățământul special desfășoară sarcini multiple, legate nu numai de pregătirea pentru predarea propriei discipline, dar și activități de perfecționare în învățământul special, în integrare socială și profesională, în deprinderea limbajului mimico- gestual și a tuturor celorlalte activități de demutizare a copilului surd. Toate aceste activități suplimentare pot constitui surse veritabile de stres.
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
in)variabilă sau alternativă. Gestica se află în strînsă legătură cu canalul vizual, deosebindu-se de semnele lingvistice prin anumite caracteristici semiotice. Ea nu aparține vreunei gramatici, dată fiind lipsa existenței unor reguli stricte de organizare sintagmatică. Prin excelență, polisemia gestuală este interpretabilă în context și este motivată de implicitul din intenționalitatea comunicativă a locutorilor. Astfel, activitatea verbală și gestuală a locutorilor poate să denote o anumită emotivitate, reală sau disimulată, poate să ilustreze și/sau să completeze o anumită informație
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumite caracteristici semiotice. Ea nu aparține vreunei gramatici, dată fiind lipsa existenței unor reguli stricte de organizare sintagmatică. Prin excelență, polisemia gestuală este interpretabilă în context și este motivată de implicitul din intenționalitatea comunicativă a locutorilor. Astfel, activitatea verbală și gestuală a locutorilor poate să denote o anumită emotivitate, reală sau disimulată, poate să ilustreze și/sau să completeze o anumită informație oferită, poate chiar să contrazică, total sau parțial, conținutul informațional vehiculat, atunci cînd interlocutorul are capacitatea de a decoda
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau disimulată, poate să ilustreze și/sau să completeze o anumită informație oferită, poate chiar să contrazică, total sau parțial, conținutul informațional vehiculat, atunci cînd interlocutorul are capacitatea de a decoda corect anumite semne etc. Demersul de decodificare a limbajului gestual trimite la o identificare a mecanismelor corporale implicate în relația de comunicare interpersonală. Pe de o parte, considerată drept un fenomen paralingvistic, gestica însoțește permanent enunțarea, marcînd existența unor categorii abstracte care îmbracă forma unor caracterizări diferite (afirmare, negare, îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intersubiective. Pe de altă parte, ea a fost percepută ca sistem de semne, însă cercetările în acest sens nu au reușit să contureze și să structureze un sistem bine închegat de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ea a fost percepută ca sistem de semne, însă cercetările în acest sens nu au reușit să contureze și să structureze un sistem bine închegat de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sistem de semne, însă cercetările în acest sens nu au reușit să contureze și să structureze un sistem bine închegat de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au reușit să contureze și să structureze un sistem bine închegat de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are uneori un rol important în transmiterea informației enunțului și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are uneori un rol important în transmiterea informației enunțului și, de aceea, a devenit în epoca actuală un obiect de studiu pentru aceștia. Nu există totuși nici acum un consens în ceea ce privește statutul ei, de obicei, fiind considerată un fenomen auxiliar
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca o limbă, aplicînd formula "sistem de semne" a lui F. de Saussure, dar rezultatele nu au fost relevante. Potrivit unei alte abordări, gesturile nu au mai fost raportate la semne, ci au fost apreciate ca formatoare ale unor "texte gestuale" (precum dansul, numerele acrobatice, pantomima etc.), printr-o concepere analitică a investigației, dar segmentarea unui astfel de text în unități gestuale și identificarea trăsăturilor gestuale care le caracterizează pun multe probleme. În principiu, gestualitatea reprezintă interacțiunea comunicativă cu ajutorul gesturilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alte abordări, gesturile nu au mai fost raportate la semne, ci au fost apreciate ca formatoare ale unor "texte gestuale" (precum dansul, numerele acrobatice, pantomima etc.), printr-o concepere analitică a investigației, dar segmentarea unui astfel de text în unități gestuale și identificarea trăsăturilor gestuale care le caracterizează pun multe probleme. În principiu, gestualitatea reprezintă interacțiunea comunicativă cu ajutorul gesturilor, care, dacă sînt considerate independente de vorbire (comportamente non- verbale), aparțin de obicei ansamblului fenomenelor coverbale. Deseori este asociată și mimica, încît
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au mai fost raportate la semne, ci au fost apreciate ca formatoare ale unor "texte gestuale" (precum dansul, numerele acrobatice, pantomima etc.), printr-o concepere analitică a investigației, dar segmentarea unui astfel de text în unități gestuale și identificarea trăsăturilor gestuale care le caracterizează pun multe probleme. În principiu, gestualitatea reprezintă interacțiunea comunicativă cu ajutorul gesturilor, care, dacă sînt considerate independente de vorbire (comportamente non- verbale), aparțin de obicei ansamblului fenomenelor coverbale. Deseori este asociată și mimica, încît se vorbește de mimo-gestualitate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]