1,136 matches
-
LUCRU) Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 1163 din 08 martie 2014 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 6 După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor. Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
vârfurile lor. Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul ceasului deșteptător, să își deschidă ochii și să dispară totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și plopii a căror prezență acolo părea nefirească, până și pasărea neagră ce acum zbura în cercuri deasupra capetelor lor. Să se trezească în ziua aceea când, cu inima de gheață, i-a pus în palma Kătălinei
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
de un crunt real cu uși între noi toate ferecate întredeschise de noi vraiște în toate noi cuminți două brațe se deschid în larg unde către alte două se cuprind cum schingiuite-n viu de depărtare au trasat cu sârmă ghimpată chiar pe semnul lor pe destin pe-al lor viitor totul în tăcere cade nu cerșim vrem real iluzii nu dorim căutăm orbiți timpul realul nostru monstruos trăim semn al crucii viitor coralii ce râd ploaia de suspine noi doi
REZEMAŢI DE GÂNDURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360411_a_361740]
-
Vindeca-i Doamne! doar Tu ne mai poți salva! Sunt trădător, promisiunea din copilărie Că am să-ți dărui toată iubirea numai Ție Am încălcat-o! Am oferit-o celui apropiat Ce mi-a zdrobit inima, sufletul mi l-a ghimpat. Pentru că el, vicleanul, în straiele minciunii S-a-nveșmântat și aprinzând tăciunii urii A încolțit în mod misterios în mine neiertarea Mă bântuie! vuiește uneori în piept ca marea. Simt atunci că-ncet de Tine mă îndepărtez Adâncurile tenebroase cu rațiunea iar
PSALM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360589_a_361918]
-
o lacrimă de vis păgîn/ Imaginea rebelelor mistere, ardente, însă pururi efemere,// Ce-a fost mai bun,mai pur, ne-atins de ani, imaginea tihniților castani/ Ce nu s-a mai întors, ce-i sfîșiat în gard de compromisuri tot ghimpat/ Ce-a fost și-i destrămat, încătușare de labirinturi triste și finale,/ Acel ceva-ngropat în podul firii, nediluat în undele amăgirii,/ Întins pe roata veacului concis, de mina Odiseului ucis.// Imagini de corăbii pe retină, un joc de umbre
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
rămâne”. Există în finalul acestui superb poem, un vers uluitor care sună astfel: „Învățam scrisul libertății”. Cu adevărat remarcabil într-o vreme când Poesia era pusă-n cătușe în Basarabia iar poeții nu aveau voie să vină în Țară. Sârma ghimpată dintre teritoriile hotărnicite de oameni, nu a împiedicat, însă Cuvântul să circule slobod, chiar și pe căi freatice, lăturalnice, întortocheate, pentru a ajunge, în sfârșit, la Lumină și poetul să poată spune: Învățam scrisul libertății. Da, Libertatea se dobândește, se
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Guvernului nr. 567/2017; Hotărârea Guvernului nr. 757/2019; Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2022; Hotărârea Guvernului nr. 720/2023 9. 107100 parțial 8.19.01 Imobil 2866 parțial Amenajări la teren: Împrejmuire din prefabricate de beton - lungime = 300 m; - valoarea contabilă = 14.193,90 lei Împrejmuire din sârmă ghimpată - lungime = 465 m; - valoarea contabilă = 2.736,06 lei Total valoare contabilă: imobil 2866 - parțial = 16.929,96 lei CF nr. 108573 Năvodari, nr. cadastral 108573 Țara: România; județul: Constanța; orașul Năvodari; Strada M5; cartier Mamaia Sat 1981 16.929,96 27.03.2024 Ordin nr. 105/1981; Decizia
HOTĂRÂRE nr. 277 din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295900]
-
Paul POLIDOR: Dacă ai fi Președintele Republicii Moldova astăzi, ai mai milita pentru Unirea cu România? Cum vezi în viitor această unire, pe care ai spus de nenumărate ori că o vei face? Silvia GUZUN: Unirea se va face neapărat. Sârma ghimpată va fi dată jos. Lupt zilnic prin faptul că sunt istoric și discut despre aceasta cu elevii ca despre un proces. Suntem în preajma marcării a 97 ani de la Unirea Basarabiei cu România. La 27 martie, în republică vor avea loc
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
banca de lemn, în aroma de mere și fîn, m-am simțit, dintr-o dată, bătrîn. Aici începe scufundarea într-un ocean de vise: Vine somnul, vine coșmarul, dar și dramul acela divin de odihnă. Voi cădea, lin, adînc, î n ghimpatele visuri, voi pluti, cum se-ntî mplă, mereu... Pe lîngă noi curge un rîu care ne topește în dulceața meditației: Plouă peste biserica veche, de lemn, plouă peste ierburi și cruci, peste scheletele celor vii, plouă după o misterioasă măsură. Ș
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
mânca. Am auzit că în România trebuie să te bazezi pe pachete de acasă. Aici și ceilalți băieți sunt ok. Bineînțeles cu mici excepții, ca peste tot...” Nu e trist, nici vesel. Nu pare apăsat de zidurile tivite cu sârmă ghimpată, nici de gardienii care par construiți într-o fabrică după altă scară decât a noastră. Nu îl poți citi. N-arată ca un infractor. Dacă l-aș vedea pe un fundal alb aș paria că poate fi IT-ist sau
Majorat la 16 ani () [Corola-blog/BlogPost/338267_a_339596]
-
și ne «bătuseră» pe toți de-a rândul, ne «luaseră» bucata de pâine de la gură și culmea! - ne obligau să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului mi se umezeau ochii, privind prin păienjenișul sârmei ghimpate spre satul de pe celălalt mal“. Pedagogul unui neam Într-un imens teritoriu românesc, pustiit de război și de secetă, cu satele și orașele rămase fără preoți, fără învățători, profesori și ingineri, fără funcționari publici, care odinioară avea o așezare în
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
nu se fură, nu se distrug bunurile publice, nu se strică spațiile verzi. „Mulți mă-ntreabă: Bun, daâ răsădiți trandafiri, lăsați boxe, scaune, afară, totul e deschis. Nu se fură? Nu. Pe om îl educi nu ținându-l în sârmă ghimpată, în garduri. Oferă-i, să știe el că-i al lui. Și le respectă. Am pus sute de trandafiri. Cât o să rupă? Unul-doi și apoi gata“, ne explică învățătorul-primar. Și mai are el o vorbă: „dă-i omului condiții de
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
număr de picioare. Toate traheele erau blocate, o pleoapă nu mișca, nici măcar o miime de milimetru, în vreme ce colonelul von Thorax pășea înainte, privind feroce prin monoclul care îi acoperea ochiul de sticlă. Păr tuns scurt, cenușiu și țeapăn ca sîrma ghimpată, uniformă neagră, croită și călcată impecabil, o țigară cu krmml între degetele de oțel ale mîinii stîngi protezate, degetele înmănușate în negru ale mîinii drepte, protezate, zvîcnind spre marginea cozorocului într-un salut perfect, torsul discret al motorașelor din plămîni
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CLEPSIDRĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 586 din 08 august 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache creația încătușată e un vis uitat. în gardul din sârmă ghimpată, e umanul libertății de a fi. aerul viciat al orașului cu o mie de războaie arde filele scrise. mă rostogolesc prin canale în care umbrele dansează în mizeria inimilor. gândul mă sufocă între două clepsidre întoarse ca un clopot răsunând
CLEPSIDRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340861_a_342190]
-
oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea.” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă”. În volumul colectiv de versuri „Sîrmă ghimpată”, Geo Dumitrescu include poezia „Întoarcerea fiului rătăcit” de Marin Preda, dar manuscrisul volumului nu obține viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul”, în 1941. În aprilie 1942 debutează cu schița Părlitu
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
cu propunerea să atârne de gâtul dușmanilor câte o talangă, pentru ca românii să fie avertizați când aceștia vin să-i ucidă. Și cum românul este inventiv, ei fac rost de tălăngi și de clopoței pe care-i atârnă de sârma ghimpată ca să le dea de veste de sosirea dușmanului. Priveliștea din tranșeu și de pe câmpul de luptă suscită în mintea personajului principal, Nicolae, comparații cu nopțile înstelate de pe culmea Musculeștilor, “când cerul părea ca de sticlă și puteai desena din stele
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
lume este în depresie și caută o altă Planetă. Situația nu este, totuși, atât de dramatică. Sau n-ar trebui să fie. Sigur, Donald Trump are toate semnalmentele unui tiran in nuce. Rasismul manifest, misoginismul de grotă, izolaționismul cu sârmă ghimpată pe care îl propune ca ideologie antiglobalistă, populismul și întoarcerea la mitul hipnotic „vom fi iarăși ce-am fost...” (Make America great again ) ne dau motive de îngrijorare. Dar Statele Unite au trecut prin momente electorale mult mai dificile și au
Trump președinte! Cum a fost posibil?! () [Corola-blog/BlogPost/337790_a_339119]
-
Berlin Wall - Anatomy of a Political Crisis (2001). Într-o dimineață de august, în 1961, Berlinul a fost împărțit în două, cu arma în mână, la ordinul conducerii Secretarului General al Partidului Socialist Unit, Walter Ulbricht. Mai întâi cu sârmă ghimpată, apoi cu blocuri uriașe de ciment. Exodul cetățenilor spre Vest fusese blocat. Folosind mărturii, documente și imagini din arhive, filmul reia contextul împărțirii brutale a Europei în două și detaliază viața cotidiană a germanilor, în jurul Zidului. „În seria documentarelor despre
25 de ani la căderea Zidului Berlinului – proiecții și dezbateri la Cinepolitica Extra Time [Corola-blog/BlogPost/100372_a_101664]
-
Vindeca-i Doamne! doar Tu ne mai poți salva! Sunt trădător, promisiunea din copilărie Că am să-ți dărui toată iubirea numai Ție Am încălcat-o! Am oferit-o celui apropiat Ce mi-a zdrobit inima, sufletul mi l-a ghimpat. Pentru că el, vicleanul, în straiele minciunii S-a-nveșmântat și aprinzând tăciunii urii A încolțit în mod misterios în mine neiertarea Mă bântuie! vuiește uneori în piept că marea. Simt atunci că-ncet de Tine mă îndepărtez Adâncurile tenebroase cu rațiunea iar
PAPA BEATIFICAT ŞI PREA FERICITUL PATRIARH de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344243_a_345572]
-
și pe frații lui părtași la modul de viață al necuvântătoarelor. Au păscut iarba din țarcurile lagărului (de regulă, aceasta se epuiza repede, de cum îi dadea colțul, și atunci trebuiau s-o smulgă din afara țarcurilor lagărului, prin gardul de sârmă ghimpată, aflat mereu sub tensiune electrică), sau au ciugulit semințe de plante cunoscute și necunoscute, cele de ricin fiind cât pe ce să-l omoare pe Grigore. Tot el a fost supus unor experimente medicale atroce: i s-a extirpat un
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
primesc drept recompensă niște ghioage, în timp ce ajutoarele dau cu basca de pământ de ciudă că se întrerupsese spectacolul tocmai când era să devină interesant. Noi ne târâim spre îngrăditura de pari intrăm pe un fel de poartă legată cu sârmă ghimpată, iar baciul ne întâmpină cam ca pe câini, mai puțin ghioagele, Fără a lua în seamă căutătura poncișă a gazdei, Adi scoate o sticlă de țuică pe care o oferă drept jertfă zeului care ne scosese din cercul de interese
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
ne spun iordanienii. Pentru a ajunge aici trebuie să urmezi drumul ce coboară pînă la 400 de metri sub nivelul mării, cel mai jos loc din lume! La pas, urmăm drumul trece pe lîngă două șiruri de garduri cu sîrmă ghimpată și posturi de grăniceri pînă să ajungem la locul botezului, pe ruinele căruia se află rămășițele unei vechi biserici. Acum Iordanul se află retras, mult mai departe, astfel că Israelul a pierdut o parte din pămînt fiindcă granița s-a
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LUNA-MI APRINDE MELANCOLIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Scriu cu nervii ca o sârmă ghimpată înroșită de revolta interioară Călimara cu cerneală e un vulcan gata să erupă Stiloul e un înger al răzbunării cu aripile ca niște rachete nucleare Să înceapă să zicem potopul Poate se trezește cineva Acolo sus ori acolo jos Nu
LUNA-MI APRINDE MELANCOLIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342914_a_344243]
-
mi spune încurajator: ,,Mama, lasă-i, că au ce mânca! ‘’ - Simona, ia zi, cu cine te certai acum câteva minute? Nu mă certam. Recitam niște versuri care mi-au venit în minte în timp ce mă gândeam la desființarea gardului de sârmă ghimpată dintre noi și ,,Republica Moldova’’. Niște versuri atât de profunde... Care versuri? Să-ți recit? Câteva. “Tălmăcește , dragomane ! ’’* Am tresărit. M-am văzut în bibliotecă, în sala de lectură, citind poemul ,,Bălcescu’’ de Eugen Jebeleanu. Și pe mine m-au impresionat
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]