340 matches
-
puțin timp, prima serie de germani plecă, luând cu ei șase lăzi mari, nu se știa cu ce le încărcaseră. După ei s-ar fi stabilit acolo un nepot al lui Mackensen, maiorul Stockmann. Tremuram pentru bibliotecă, de care Gheor ghiu nu ne pomenea în scrisoarea lui. Internarea noastră nu depindea atât de poliția din București, cât de poliția secretă din Berlin, al cărei reprezentant la noi era graful Addelmann, găzduit la d-na Maria Catargi 99, vecina noastră. Ea ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
franceza. De altfel, toți copiii lui Dumi tru Georgescu aveau Înclinații culturale; citeau cu o deo se bită ușurință, cu pasiune chiar, și aveau un dar de a povesti cu totul remarcabil. Lucreția o avusese ca profesoară pe Smaranda Gheor ghiu, cunoscută sub numele de „Maica Smara“, a cărei statuie stră juiește și azi pe una din aleile Cișmigiului. La școală, Lucreția a Învățat și croitoria de lux. În casa părin ților, fratele său mai mare, Costică, venea de multe ori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
neștiute, la gânduri stranii, la fapte urâte... Notițe ale lui Pierre Caietul acesta va rămâne oare pe veci neterminat?! Să nu-ți închipui că plâng din pricina unei triste realități. Plâng un vis nerealizat... În fond nu-mi pasă nici de Ghiuri, nici de Valentini, de tine singur îmi pasă, pe tine singur te iubesc! Încearcă să mă înțelegi bine și nu-mi reproșa anumite inconsecvențe: de fapt nici eu nu știu ce caut; sau, mai bine zis, nu știu exact ce formă trebuie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de la nemții ce veneau aci să ia pământ de făceau oale. Tot aci o fost și țiglăria unde suie drumul în deal spre dreapta și unde se mai vede că a fost pământ bun de țiglă. Ghiță lui Honț și Ghiuri lui Andriș scoteau toamna pământ de aci și-l aduceau acasă ca să aivă pe iarnă să facă oale, căci iei din asta trăiau. La fel au urmat și copiii lui Ghiuri, lui Andriș, Feri și Ioșca. Dar de la Ghiță Honț
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost pământ bun de țiglă. Ghiță lui Honț și Ghiuri lui Andriș scoteau toamna pământ de aci și-l aduceau acasă ca să aivă pe iarnă să facă oale, căci iei din asta trăiau. La fel au urmat și copiii lui Ghiuri, lui Andriș, Feri și Ioșca. Dar de la Ghiță Honț nu a mai rămas nime să facă mai departe oale dacă a murit iel. În pământul comunal a fost și cimitirul de animale unde se văd și astăzi arcății care au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o ține în Dilema cu începere din 2003. Poziția ingrată a unui cronicar TV Acum zece ani, Magdalena Boiangiu îmi propunea să preiau eu rubrica de cronică TV din - pe atunci - Dilema. De la începuturile revistei, o ținuse un timp Bogdan Ghiu, pentru ca apoi, când el a renunțat, să scrie o perioadă scurtă în cadrul ei Andrei Gorzo, despre filmele de la televizor. Mi sa părut un domeniu interesant, căruia, în plus, îi cunoșteam și culisele (pentru că am lucrat o vreme la conducerea unor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în afara punții, lateral sau la pupa, au lăsat mai mult loc de mișcare, pentru echipaj. Modernizarea aparatelor de navigație și desenarea hărților detaliate, pe măsura noilor descoperiri geografice, au repere : dispariția suprastructurilor înalte ; vela randă trapezoidală, pe artimon, cu vergile ghiu și pic ; prezența focurilor, pe bompresul lung, de unde a dispărut arboretul vertical, compensat cu săgeata ; prezența velastraiurilor, între catarge ;gabiile pătrate. Vas britanic din secolul al XVII-lea (Charles Galley, cu 32 de tunuri, construit în 1676, pentru luptele cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure, iar nu pentru valori bănuite, incerte. Crimele gratuite erau o excepție, echipajul jefuit era
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
depicta. Studi sulla teoria dell'immaginazione. Urbino: Carocci, 1999. Foss, Clive. Rome and Byzantium. Oxford: Oxford UP, 1977. Foucault, Michel. "Nietzsche, la généalogie, l'histoire". Dits et écrits. Vol. II. Paris: Gallimard, 1996. ---. Arheologia cunoașterii. Trad. note și postfață Bogdan Ghiu. București: Univers, 1999. [1969] Gilbert, Felix. Machiavelli e Guicciardini. Pensiero politico e storiografia a Firenze nel Cinquecento. Torino: Einaudi, 1970. Gilson, Étienne. La filosofia nel Medioevo dalle origini patristiche alla fine del XIV secolo. Firenze: Scandicci, 1998. [1922] Grabar, André
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Oprișanu, I.G. Becher, D.M. Gavri lescu, Avram Ioanu, G. Tironu, G. Psalle, D.K. Luppu, C. Paraschivescu Nai man, Alexandru Sofianu, I. Costinescu, Gheorghe Palladi, Stăgărescu, D. Man girovu, Dumitru Ioan, G. Neculau, I. Codreanu, I. Ștefanov, Dumitru Coste, Vasile Gheor ghiu, Maftei Popovici, Vasile Maftei, Ioan Chițu, D. Zotta, C. Botezu, 82 bucureștii de altădată A. Nicolau, Gh. Păun, Iancu Cosmescu, N. Sutzo, V. Brănișteanu, D. Gherghel, I. Albinețu, E. Filipescu, V. Gheorghiu, Ștefăniu, M. Hagiu, Samuil Popa, I. Pandelea, Sc.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1982) și, în fine, un nou dialog cu Eugen Todoran, despre expresionismul lui Lucian Blaga (1-2/1988). Anul 1982 se încheie cu două numere ale unui supliment literar de șaisprezece pagini, în care se regăsesc semnăturile lui Sorin Antohi, Bogdan Ghiu, Livius Ciocârlie, Mircea Mihăieș, Mircea Pora și Cornel Ungureanu. Și în 1983 în suplimentul literar sunt oferite pagini din jurnalul lui Mircea Pora, iar la rubrica „Profiluri XX” Mircea Cărtărescu întreprinde O lectură arhetipală a nuvelei „Moartea la Veneția”. Anii
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
Andrei Codrescu și Peter Gross. Elena Ștefoi este la început secretar general de redacție, apoi redactor-șef; funcția va fi preluată, începând cu numărul 301, din 1998, de Mircea Vasilescu. Redacția se compune inițial din Magdalena Boiangiu, Radu Cosașu, Bogdan Ghiu, Alex. Leo Șerban, acestora adăugându-li-se treptat Tita Chiper, Iaromira Popovici, Adrian Cioroianu, Cristian Ghinea, Cezar Paul-Bădescu, Andrei Manolescu, Matei Martin, Simina Sora. D. dorește să ofere, pe o structură eterogenă, de magazin intelectual, un model de revistă dinamică
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
socială, așa cum face majoritatea eseiștilor literari (i.e., „cititor dezvrăjit versus cititor vrăjit”). În al treilea rînd, pentru că evită, scurt spus, stilul heideggerian, devenit el Însuși o poezie și care-și selectează cititorii după criteriile poeziei (așa cum face de pildă Bogdan Ghiu). A noir. Poésie et littéralité este o poveste În episoade a poeziei moderne, a crizei poeziei, care-l are ca punct de pornire pe Stendhal. Poezia Începe cu romanul modern? Nu propriu-zis, dar ideea ei Își are germenii, celulele, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dacă exterioritatea, așa cum apare ea de pildă În La Pensée du dehors a lui Foucault nu Înseamnă altceva decît nebunia și adevărul unui subiect destituit În dimensiunea sa socială pentru pregnanța celei vital-individuale : aceeași viziune Însuflețește uneori discursul lui Bogdan Ghiu, acest foucaultderridabaudrillard român (vezi textul publicat În numărul 224 al Observatorului cultural). Avangardele artistice de pe continent au luptat mult Împotriva democrației, visîndu-l noaptea pe Hegel și simțind În ea sfîrșitul artei, cu tot atîta Înfrigurare cu cît (pre)simțeau apocalipsul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În mod deliberat scriitura ca practică, ca travaliu. » (apud Magazine littéraire, no cit., p. 52. ) Michel Foucault, L’Herméneutique du sujet. Cours au Collège de France, 1981/1982, Paris, Seuil, Gallimard, 2001. Volum tradus În românește la Polirom de către Bogdan Ghiu, În 2003. Vezi de pildă La Chair fraîche, miniromanul publicat În colecția Folio de 2 euro (Gallimard 1994, 2002) Marin de Viry, « Sur la fiction romanesque franșaise contemporaine », Commentaire nr. 102, vara 2003. Camille Laurens, Dans ces bras-là, Paris, Editions
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
deloc narativă, deloc discursivă - este una a „melancoliei metafizice” (Nicolae Manolescu), a sfidării și recuperării perpetue a abisului (se instituie aici ceea ce se poate numi, cu subtitlul unui poem de Leonid Dimov, „o eternitate iterativă”), a „vorbirii de după tăcere” (Bogdan Ghiu). D. i se adresează, într-o serie de poeme, direct „Zguduitorului” - divinității -, cerându-i, de pildă, girul său pentru legitimarea discursului poetic: „...ar trebui să țin o mână pe răsăritul/ soarelui și alta pe apusul lui și să-i spun
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Direcțiile principale ale optzecismului s-au conturat încă din volumele colective în care au debutat mulți dintre scriitorii cei mai valoroși ai acestor c.l.: Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan - 1981), Cinci (Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin - 1982), Desant ’83, antologia de proză scurtă alcătuită și prefațată de Ov. S. Crohmălniceanu, care cuprinde nu mai puțin de optsprezece autori (Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
în atenția sa. Cartea concentrează o sumă de observații aplicate unui moment al poeziei românești și unor poeți al căror destin literar este în plină metamorfoză (Emilian Galaicu-Păun, Ion Stratan, Viorel Mureșan, Andrei Zanca, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Damaschin, Bogdan Ghiu, Lucian Vasilescu, Dumitru Crudu, Adrian Popescu, Traian Ștef ș.a.). Cronicarul literar nu și-a schimbat dicțiunea, vădind aceeași expresivitate subtilă și penetrantă. Analizele sale, succinte, „rapide”, includ portrete, situări, ierahizări pertinente, dobândind o densitate puțin obișnuită în exercițiul criticii de
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Avramescu, Dan Mutașcu, Mihai Ursachi, Cătălin Bordeianu, Ioanid Romanescu, Corneliu Popel, Daniela Caurea, Mircea Florin Șandru, Corneliu Ostahie-Cosmin, Mihai Dinu Gheorghiu, Nicolae Turtureanu, Paul Balahur, Liviu Antonesei, Vasile Mihăescu, Nichita Danilov, Irina Andone, Radu Andriescu, Marius Oprea, Horia Gârbea, Bogdan Ghiu ș.a. Paginile de proză sunt semnate, între alții, de Ilie Hristea, C. Parascan, Constantin Nicoară, Cicerone Sbanțu, Ion Gheorghe Pricop, Mihai Tatulici, Alfred Emmanuel Winkler, Val Condurache, Corina Cristea, Constantin Stan. Teatru publică Aurel Brumă, Cicerone Sbanțu, Matei Vișniec (Apa
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
18, 246 W Worm, 152 Z Zamfirescu, Dan, 49, 55, 246 Ziolkowski, Jan M., 84, 98, 99, 100, 246 Zucker, Arnauld, 100, 102, 111, 193, 246 1 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 2 Michel Pastoureau, L'animal et l'historien du Moyen Âge, în vol. L'animal exemplaire au Moyen Âge(Ve-XVe siècle), texte reunite de Jacques Berlio și Marie Anne Pollo de Beaulieu, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de prezență de spirit". 23 Dimitrie Cantemir, op. cit., pp. 687-688. 24 Idem, p 688. 25 Ibidem. 26 Idem, p. 690. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 755. 29 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 30 Michel Pastoureau, L'animal et l'historien du Moyen Âge, în vol. L'animal exemplaire au Moyen Âge(Ve-XVe siècle), textes rassemblés par Jacques Berlio et Marie Anne Pollo de Beaulieu, avec
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de la nation. Messianismes séculiers en Europe centrale et orientale (du XVIIIe au XXe siècle), Mardaga, Bruxelles, 1996. Curticăpeanu, Doina, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. Deleuze, Gilles, Félix Guattari, Kafka. Pentru o literatură minoră (1975), traducere de Bogdan Ghiu, Art, București, 2007. Dessons, Gérard, L'art et la manière. Art, littérature, langage, Honoré Champion, Paris, 2004. Dessons, Gérard, La manière folle. Essai sur la manie littéraire et artistique, Manucius, Houilles, 2010. Diac, Florin, O istorie a învățământului românesc modern
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Jean-Marie Grassin, collection "Littératures de langue française", vol. 13, Peter Lang, Bern - Frankfurt - Paris - New York, 2011. Fotache, Oana, Moșteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare, Editura Universității din București, București, 2013. Foucault, Michel, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010. Foucault, Michel, Ce este un autor? Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea, Cluj-Napoca, 2004. Fraisse, Luc, "Le pittoresque développement des biographies d'écrivains au XIXe siècle", COnTEXTES [En ligne], 2008, nr. 3, consultat în 24
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Fotache, Oana, Moșteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare, Editura Universității din București, București, 2013. Foucault, Michel, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010. Foucault, Michel, Ce este un autor? Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea, Cluj-Napoca, 2004. Fraisse, Luc, "Le pittoresque développement des biographies d'écrivains au XIXe siècle", COnTEXTES [En ligne], 2008, nr. 3, consultat în 24 janvier 2016. URL: http://contextes.revues.org/2143; DOI: 10.4000/contextes.2143 Fumaroli, Marc, Trois
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Maurice de, 145, 221, 221 Gaster, Moses, 173, 202, 225 Gautier, Teophile, 162 Gauvin, Lise, 23, 25, 230 Gefen, Alexandre, 186, 230 Genette, Gérard, 32, 103, 230 Georgescu, N., 114, 225 Ghica, Ion, 105, 133, 193, Ghica, Pantazi, 52, 212-218 Ghiu, Bogdan, 53, 207, 229, 230 Ginzburg, Carlo, 231 Girard, René, 177-178, 231 Glass, Philip, 42 Godzich, Wlad, 14, 231 Goga, Octavian, 93 Golescu, Alexandru, 118 Golescu, Radu, 118 Golescu, Ștefan, 118 Grama, Alexandru, 217 Grandea, Grigore Haralamb, 159
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]