1,314 matches
-
tainei, paradis al privirii,/ fluvii de umbre apuse la viață ivind/ în delta eonilor - herb al timpului - / prin genuina diviziune a oului primordial,/ în hieratice ruguri palpita memoria vetrei - / atotputernica, iluminata sămânță în matricea primară,/ din miezul de foc al gliei - / ochi vast deschis al generațiilor/ liber se înrădăcinează în veșnicii.” Ființă este așadar a locului (e topofanică), nu a vremii, care nu e defel statornicie, ci vremuire. De aceea ființă se poate numi la români - căci preia, din averea timpului
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
piatră, ca să mă strecorPrin lanul verde, crud, iarăși în mine;Ieri dimineață roua m-a trezitCând îmbăia de zor o ciocârlie,Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit,Însă un nor spre casă m-a gonitși cât de-aproape-am fost atunci de glie;Iar ca s-ajung mai repede în sat,Într-a fântânii roată m-am rotitși-n stropi căzuți de ploaie m-am uscatPe lutul prispei ce l-am încălțatCând prima oară-n viață am pășit;Dar astăzi, între Lună și-ntre
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
În cel mai de soi saivan! Și nici fânul nu-i mai place, Vrea doar muguri de trifoi, Lapte de la dobitoace... Vaci sau capre, chiar și oi! Legi nu face, că nu știe, Însă s-a-ntovărășit, Cu o vulpe făr’ de glie... Bună la găinărit! Sub a lui obăduire, Dispar găinile în ”ceață”, Iar câinii din comenduire... Ouăle lor le vând în piață! Uite-așa azi, la fel și mâine, În fermă totu-i bulversat, Pentru găini nu mai e pâine... Măgarului
MĂGARUL SENATOR de NELU PREDA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368041_a_369370]
-
te-ar duce pe albia senilă... Să fi român.. așa multe doruri, Nu-s un mănunchi, ci mii de stoluri, Melancolii de credinți nestrămutate, Bucurii între zboruri înaripate.. Să fiți români.. ce mare mândrie! Cu ai noștri străbuni, spirit de glie, De familie, prietenie, pură iubire, Inimi ce bat cu fine emoții-n neștire.. Să fi român nu-i ceva insignifiant, Când toți îl vor cu nume terifiant, Românul simplu continuă mereu, Templul credinței și-al suflului din eu. Referință Bibliografică
SĂ FI ROMÂN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368067_a_369396]
-
ales N-au fost nici lacrimi, nici blestem Atunci la despărțire Că ai plecat sub bunul semn De blagoslovire... Copilul meu și scump și bun Așa a fost să fie Ți-ai luat sfios rămasul bun Și de la noi și glie Era motiv ca să mă supăr Că am trudit neobosită Ca să te văz dascăl în Rucăr Când școala-i isprăvită Sau undeva aproape să îmi fii Ca să mă îngrijești Și-n tihnă bună să mă știi Și să mă ocrotești Cum
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
Spray DC, Haddad GG. . Transcriptomic changes în developing kidney exposed to chronic hypoxia. .Biochem Biophys Res Commun. , 349(1), pp. 329-338, 2006. • Iacobas DA, Suadicani ȘO, Spray DC, Scemes E. . A stochastic two-dimensional model of intercellular Ca2+ wave spread în glia. .Biophys J, 90(1), pp. 24-41, 2006. • Iacobas DA, Iacobas S, Spray DC. Use of cDNA arrays to explore gene expression în. În S Dhein, FW Mohr & M Delmar (eds.), Practical Methods în Cardiovascular Research, pp. 907-915. Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg
PERSONALITĂŢI GĂLĂŢENE CU CARE NE MÂNDRIM DUMITRU IACOBAŞ, UN ACADEMICIAN APARTE PREZENTARE FĂCUTĂ DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367513_a_368842]
-
renaște-vei zâmbind apologeții vorbei te îmbie la visare și uiți mereu de tine răsufli fără gând dar așezându-ți fața cu tâmpla peste munte înlătura-vom grija de-a fi mereu grăbiți atlasu-l porți pe umeri povara cea din glie străfudul neputinței irumpe prin visări dar vie ți-e dorința să lași mărinimie și să o dai Acelui ce poate mântui. Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b
POEM HIERATIC XXV POVARA CLIPEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367588_a_368917]
-
Pesta, al cărui membru fondator era: ”Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea, căci m-a creat român; iubirea ce am către națiunea mea neîncetat mă îmboldește a stărui în faptă, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul națiunii mele”. Gojdu, neavând descendenți, bolnav fiind, cu trei luni înainte de moarte, prin Testamentul său din 4 Nov. 1869 de la Budapesta, lăsa imensa lui avere “acelei părți a națiunii române din Ungaria
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
lor.” Gestul lui Alec, venit în continuarea gestului Laurei, vorbeste despre șansă de a învinge trecutul și de a aparține prezentului prin puterea dragostei și a valorilor morale. Alec acționează instinctiv, iar gestul său denotă fidelitate față de soție și față de glie. Prin acest gest, incertitudinile și îndoielile celor doi se risipesc, iar actul erotic în sine este spiritualizat. După o viață în care relația lor decurge bine, Lăură și Alec ajung într-un moment de cumpănă. După 1989, societatea se schimbă
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
dumneavoastră, m-am îmbrăcat imediat și am venit cu o ocazie la lansare. V-am adus și eu niște poezii de-ale mele..." Din conversație și din poeziile sale am desprins că face parte din acei oameni simpli care aparțin gliei cu tainele ei, cu „cumințenia pământului" românesc. I-am admirat vorbă spusă cu firesc și simplitate, dar într-un fel răscolitor, percepția scurgerii timpului cu trena lui de schimbări într-o odă închinată patefonului și radioului de odinioară, meditația profundă
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
adânci săpate în piatră, De jertfa din ultima viață. Vagi siluete în grabă Pășesc apăsat prin ruine, Mă-ntreb cumva de-i vedenie, Când flacăra torțelor vine. În haite s-adună iar lupii Și Luna lumină de sus, Din liniștea gliei învie, Oștirea celor ce nu-s! Și-n urletul nopții tresare O ultimă sabie căzută, În țarina Daciei mumă, Ce plânge în tină tăcută. Așteaptă un braț s-o ridice Să scuture colbu’ ce-i pus, Pe lama ce strigă
UMBRELE DACILOR LIBERI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368721_a_370050]
-
apleacă după vânt, au făcut un legământ Și orice s-ar întâmpla, Cartea Sfântă, Biblia, Îi alină, îi îndrumă, le e tată, frate, mumă, Știu că viața pe pământ, e doar fumegare-n vânt, Ce-s 80 de ani pe glie, raportat la veșnicie? Eu îți spun, căci mi-ești vecin, când te văd, plâng și suspin, Că te amăgești într-una, ai pierdut țelul: cununa, Ce-a promis-o Domnul Sfânt, când făcut-a legământ, Cu noi toți: “ Puțină vreme
NU MAI RĂTĂCI VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368758_a_370087]
-
veni, atunci, când va să fie,/ Să mă aștepți, la margine de râu!/ Eu voi fi mort..., acolo tu ești vie,/ Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu.../ Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie/ Loc de popas și mă vei ține-n frâu./ Când voi veni, atunci, când va să fie,/ Să mă aștepți, la margine de râu!/ Când voi veni, tu să-mi întinzi, zglobie,/ Buchet de flori culese-n lan de grâu
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie pentru copii Șiruri, șiruri trec cocorii Mic e muntele din zare, Păsările migratoare Punte fac pe largul zării. Nimeni nu mai e-n livadă, Aburește-n câmp ogorul, Bobul mic sub glii trudește Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele Ziua, pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364631_a_365960]
-
Romei cu orice preț? Și-acolo în al lor imperiu Pe enigmaticii inițiați, Cu privirea atât de senină, Pe ei, pe înțelepții noștri frați? De ce în For le-au închinat Acea grandioasă columnă, Cinstindu-le moartea, sacrificiul, C-au apărat glia străbună? Nu, marele Traian și neamul său Cuceritorii lumii sunt cei care Din istorie pe daci i-au scos, Noi purtăm vina, nu ne doare! Dimpotrivă! Lor să le mulțumim Și să le fim recunoscători Că prin trupul marmurei pe
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam și glie și fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria și Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii bisericii și ai satului Cupca, s-o aibă mereu în paza lor. La mai mult și la mai mare și Doamne Ajută! -------------------------- Eleonora SCHIPOR Cernăuți
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
mânie? Triști români și românași Fără vlagă și mândrie, Turmă de naivi și lași Izgoniți în pribegie, Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă, și slujbași Pe plantații cu simbrie Cât o soldă de ocnași, Fi-le-ar banii să le fie, Cruci din
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
chemare, Țara-i pusă la vânzare. Străinul o năpădește, Iar ființa țării clocotește. Ce vor ei? Un colț de vatră, Să-și întindă a lor șatră. Pe români vor a-i supune, Să uite că au un nume. Legendarei noastre glie, Ștefan i-a fost chezășie. Hram purtat-a ca de frate, Înscris în eternitate. Cei ce-au vrut ca să dezbine, Pacea-n țară să zdruncine, Au găsit pe-a mea moșie, Oseminte din vecie. România este una! Inima-i pulsează-ntr-una
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?! Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele, în zori e plin de rouă, ziua surâde-n Soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când Soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
strecor Prin lanul verde, crud, iarăși în mine; Ieri dimineață roua m-a trezit Când îmbăia de zor o ciocârlie, Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit, Însă un nor spre casă m-a gonit Și cât de-aproape-am fost atunci de glie; Iar ca s-ajung mai repede în sat, Într-a fântânii roată m-am rotit Și-n stropi căzuți de ploaie m-am uscat Pe lutul prispei ce l-am încălțat Când prima oară-n viață am pășit; Dar astăzi
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
ce urmează, decât asupra celei din urmă serii, deși, cum vom vedea, există numeroase afinități cu ciclurile anterioare. *** LECȚIA LUI BRÂNCUȘI „Marile mișcări, care declanșează revoluțiile spirituale, s-au născut din visurile și viziunile unui cioban al dealurilor, pentru care glia nu era un câmp al exploatării, ci o mamă vie.” James Joyce, Ulysse, 1922 Să încercăm să ne îndreptăm acum atenția spre celalalt titan, spre Brâncuși. Cu șaptezeci de ani în urmă, V. G. Paleolog arăta publicului că „opera lui
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]