1,318 matches
-
sângerat În nopțile târzii și dimineața. Iar când e soarele pe boltă și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau credința, Sau legile, străinii, nu vă lasă Să știți că vi-s alăturea cu ființa Și-
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460658669.html [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
Cei de lângă tine urechi nu au să audă O babă foanfă, știrbă și de un timp nătângă Ce numele-mi rostește, și cu înțelepciune Ei sigur au să creadă că-i doar o rugăciune. Iar eu de mult uitat, sub glie, acolo jos, Voi căuta odihna sub fagul cel umbros. Iar tu, o babă șchioapă și de curând și surdă, Mă vei jeli prin lume și nimeni nu te ascultă. De aceea-ți spun: iubește azi cât poți De mâine, pe
’’CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1424155674.html [Corola-blog/BlogPost/369373_a_370702]
-
stat în viață, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru România și pentru români este însuși sufletul românismului, al onoarei și al dragostei de patrie și neam! Este model de demnitate și dârzenie, unul dintre marii oameni ai gliei acesteia, la efigia căreia, mai devreme sau mai târziu, poporul român le așează numele și gloria! Majestatea Sa Regele Mihai este, în egală măsură o personalitate mondială respectată și omagiată în cancelariile lumii de pe toate continentele și dintotdeauna. „Anul trecut
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Regele_mihai_i_un_rege_abdica_aurel_v_zgheran_1382465445.html [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
lui din vechime, cu adevăratele sale comori, unice în lume, cum sunt călușarii mei teleormăneni, care vor lua distanță din ce în ce mai mare, împinse înapoi de marile prefaceri. Uităm din ce în ce mai des de existența întruchipată de satul străbun, de oamenii simpli care aparțin gliei cu tainele și frumusețile ei specifice, cu "cumințenia pământului" românesc, țăranii de la talpa țării care mai poartă în ei adâncul strămoșesc, adevărul, lumina, pacea și liniștea după voia Domnului. Poetului Adrian Erbiceanu i-a intrat în suflet această operă populară
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_meditatie_pr_elena_buica_1375014337.html [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
putere de a pune pecete pe ființa omului aflat singur în fața marilor probleme ale lumii: „Și, strunindu-și, iară, calul,/ Cu privirea-nnegurată,/ Pas cu pas, trecu portalul/ Țării lui de altădată,/ Neputând nicicum să creadă/ Ce-a rămas din fosta glie/ Țărm de vis și de baladă,/ Leagăn de copilărie!" La lansare s-au spus alese cuvinte de apreciere și la adresa remarcabilului critic literar Ion Roșioru pentru competența cu care a prezentat volumul în prefața care îl însoțește, talentatului pictor Adrian
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_meditatie_pr_elena_buica_1375014337.html [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_eminescu_rast_virgil_ciuca_1389781744.html [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
În ceea ce am scris, am pus în centrul preocupărilor mele soarta țării în care m-am născut, devenirea ei sub aspect economic, politic, moral, cultural, situația delicată a oamenilor de toate profesiile, dar, mai ales, cea a țăranului român, a gliei din care nu numai eu, ci și numeroși scriitori români își trag rădăcinile. „Nu câte-au fost îmi vin în minte, Ci câte-ar fi putut să fie”... Și-așa a fost... Nu mi-a fost dat să mă nasc
AŞA A FOST SĂ FIE... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1419092130.html [Corola-blog/BlogPost/377882_a_379211]
-
argint a Lunii se picurau anii mulți și grei de închisoare, atât de generoși dați. Păstorii nu mai erau, iar turma sta încremenită în sârmele cocoțate pe trei rânduri ghimpate. Viața creștină mai gâlgâia pe undeva, pe sub plânsul înăbușit al Gliei înroșite. Surâsul încremenea și el prăvălit peste lanțurile care mușcau hămesite din gleznele uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor reci. Iertarea pentru călăi se ridica tămâie de pe trupurile frânte ale celor mereu torturați. Lacrimi
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
îngerii venim/ înălțând osane/ și din coruri împletim/ dragostei coroane.,, (Traian Dorz, Minune și Taină-imne, colinde, cântece și plângeri cu Maica Domnului. Ed. Oastea Domnului, Sibiu-2006) În tradițiile noastre spirituale pelasgo-traco-geto-dace, precum și în cele creștine dacoromâne se confirmă adevărul că Glia dacoromână este Țara Sfântă a Maicii Domnului, respectiv a Mântuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Hristos. Cultul protodac s-a împletit cu cultul ortodox al Sfintei Fecioare Maria, care la rându-i ca Fiică Preamărită este în mod expres Protectoarea și
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
cum numim noi secțiunea de carte din cadrul bibliotecii comunale -, născută din inițiativa și efortul personal al "mirosloveșteanului adoptat" conf. univ. dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău, s-a îmbogățit cu un nou lot de carte scrisă pe pământul românesc din Răsărit, glie răpită din vatra Neamului de către tiranii politici ai Europei. De data aceasta, printre cărțile autorilor chișinăuieni, am identificat o carte arătoasă, după ceea ce am putut observa la prima vedere, prezentată la exterior prin simbolistica rafinat măiestrită (pe coperte) de graficianul
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei țes pe cruci de glie cântecul acesta, mir de păpădii! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CÂNTEC DE TOAMNĂ / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1474092928.html [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
În plopul sobru din șosea, Plâng mugurașii că deja plesnesc, Și doar căldura soarelui-și doresc, Să-i mângâie pe creștete de muguri... Auzi? A prins să crească iarba... Și tulburat de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și cântă-acum sfioasă simfonie... Iubite, ține-mă de mână, Și-m mângâie iar gura cu petale, Din ghioceii care-mi ies în cale, Iar eu ți-oi pune-n plete mâțișori... Iubite, ține-mă de suflet! Căci din iubirea ce
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Articolele Autorului Cu inima căzută-n bernă, aflu de-un bețiv drogat Ce fără de ceva să-i pese, 3 suflete a secerat... Pe pista bicicliștilor : o doamnă din Italia, Un marocan și-unu' de-al nostru, pe care-l dăduse glia, Să-nvețe carte, să rodească la frații de Gintă Latină Iar cu prea-plinu-acumulat, în România să revină ! Ioan-Franco Nălbitoru, cu rădăcini Inginerești Deși răpit de un om rău, va fi în Lumile Cerești ! Desigur, e mare durerea când fiul Dincolo
DESIGUR E MARE DUREREA...(LA MOARTEA LUI IOAN-FRANCO NĂLBITORU) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1465455900.html [Corola-blog/BlogPost/379331_a_380660]
-
acum, frate, Căci iată-l, vrea să mori cu tot cu Neam și cu Cetate! Cu Cetate! Până ce încă glasul nu-mi va amorți, vreau să aprind plăpânda ta mândrie! Acuma, Doamne Sfinte, fă-mă auzit: Ridică-ți luptătorii cu dragoste de glie, ridică-ți și bătrânii, chiar dacă ți-au albit, cheamă-ți acasă fii din cele patru vânturi! Și mie, dă-mi un semn, cât încă n-am murit, și-acuma, de mă chemi, Iubită Românie, ’s pregătit! Sunt pregătit! ACOLO ESTE
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ma_ierti_as_vrea_romane_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se-ncastră Și în slova seculară. Limba noastră e-o licoare, Are gustul din buchetul Ce îl plânge și îl doare Pe sfinția sa, Poetul.
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_romeo_tarhon_1377150874.html [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vieții carte Într-o limbă milenară Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Sufl et dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
-n țara ta ești tot calic. Pribeag al timpului răpus Luceafărul nu a apus Cât ai condeiul și cuvântul Sapă mișeilor mormântul! SUPLICIUL PRIBEGIEI Când am plecat în pribegie Eram mâhnit c-am părăsit Un neam pe veci legat de glie Ce nu s-a lăsat umilit. Când am plecat în pribegie Eram deja un apostat, Și condamnat la sihăstrie De comunismul blestemat. Când cauți insistent un vers Rostit de vocile tăcute Exilu-i deseori advers În lumile necunoscute Când am plecat
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înalță azi făclie Și în inimi de români Înfrățite peste glie Se-aud glasuri din străbuni. Ridică-te iar Ioane Să dai țării iarăși glas, Fără jalbe și plocoane Să scoți țara din impas! Doamne, saltă sus blazonul Moștenit din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-au fost
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453573266.html [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
M-ai ales să fiu mare și somnul să-ți veghez, Când legănat de gânduri ca țărm mi te întinzi, Iar rănile tristeții să ți le bandajez Cu sărutări de valuri să nu mai sângerezi. M-ai ales să fiu glie în care să te-ngropi Și să-ncolțești ca spicul cu boabe de cuvânt, Iar versurile spice când le aduni în snopi Să binecuvânteze iubirea pe pământ! M-ai ales să fiu vântul ce bate-n asfințit Și răcorește codrul
M-AI ALES de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1416000112.html [Corola-blog/BlogPost/371628_a_372957]
-
Acasa > Poezie > Amprente > RĂDĂCINI Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ni-i neamul prins în rădăcini adânci, În glia stăpânită de străbuni, Precum un brad în clinul dintre stânci Sau vița bolții la ai noștri buni. Și limba ne e tot o rădăcină, Rămasă de la daci și traco-geți, Și-atâta cât a soarelui lumină Ne-o lumina cu-a
RĂDĂCINI de NELU PREDA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1466250724.html [Corola-blog/BlogPost/375258_a_376587]
-
scapă ochiului atent și sfredelitor al autorului. Impozitarea nerușinată, batjocorirea profesorilor „martiri ai educației”, copiii lipsiți de sentimente față de părinți și ahtiați numai după banii lor, exodul de după revoluție, țăranul care și-a pierdut dragostea de pământ și-și vinde glia revendicată, tâmpenia considerată genialitate, banul ca religie, cărțile scrise de prostituați universitari pentru pușcăriașii interlopi care-și scurtează astfel pedepsele petrecute în celulele first class din închisori, violența în familie, circul formării guvernelor, sau acea viață primară alcătuită din trioul
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1493625644.html [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
de Sus asupra vieții. Contractul, concurența, motorul vieții economice moderne, lezează dragostea dintre frați, sunt păcate. Bisericile ortodoxe, în primul rând clerul pravoslavnic, sunt din punct de vedere sociologic etno-religii creștinizate, care celebrează unitatea de nezdruncinat dintre neam, riț și glia strămoșeasca. Cine nu-i ortodox, nu-i român(!), spunea Nae Ionescu, ideologul Legiunii Arhangelului Mihail. Ortodoxo-comuniștii au fost mai consecvenți, au lichidat Biserică unită cu Romă din Transilvania și au reorientat cu baioneta 2.000 de biserici spre Moscova. O
RĂZBOIUL RECE, RELIGIOS, 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1407706930.html [Corola-blog/BlogPost/349444_a_350773]
-
pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să-i
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitateși retrăiam alături crâmpeie de demult.Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte.Imensă e plăcerea când stau să te-ascult.Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă,Căta în depărtare pe strămoșeasca glie,Un petic de uitare, o grea sinusoidăDe-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie.La casa părintească, imaginea te-apasă,Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși.Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă,Să-i curme
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
amvonul Naturii, frumusețea Creației pure sub nimbul libertății absolute, peste care s-au presărat izvorul creației populare prelins din sânul Tradiției, rânduielile, datinile, basmele, obiceiurile, legendele, portul, cântecul, jocul, doinele, credința, mitul jertfei și marea iubire de Dumnezeu și de Glie în care s-a întrupat ca o nemurire zeiască. Meritul Românului absolut, Mihail Eminescu, se așează evident în constelația profetismului dacoromân, a profetismului spiritualității creștine universale acolo unde vorbirea înfrumusețează totul și tăcerea grăiește sublimul pretutindeni. Dacă Poetul l-a
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]