729 matches
-
izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
protopop în Surduc, județul Sălaj. Bunicul dinspre mamă se trăgea dintr-o familie înnobilată, care purta cu mîndrie titlul de Ciolt, deci Anceanu de Ciolt...Străbunicul meu dinspre mamă era protopopul Gavril Vaida, care purta și el titlul nobil de Glod, era văr primar cu Alexandru Vaida-Voievod și făceau parte dintre fruntașii Partidului Național din epoca aceea, fiind mare adept al pasivismului politic”. La data de 15 septembrie 1919, la vârsta de 5 ani, Corneliu Coposu a fost înscris la școala
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
derivate din DJ174 sunt drumuri de categoria a III-a cu 1 bandă pe sens. Are traseul Drăgoiasa (DJ174) - Bilbor - Secu- DN15 și are o lungime de 40 km. Joncțiunea cu DJ174 se produce în aval de DJ174C și Gură Glodului. Este parțial modernizat (dar doar pe unele porțiuni) de la Bilbor spre DN15, în rest terasamentul drumului fiind de pământ. Parcurge de la nord spre sud mai întâi axialul Neagrei pentru a șui în Pasul Bursucăriei la 1360 m , cobora ulterior pe
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
are o lungime 11,5 km Terasamentul drumului este de pământ. La nord face joncțiunea prin DC79 în lungime de 5 km cu DJ174E în apropiere de Catrinari și la sud joncțiunea cu DJ174 în amonte de DJ174A la Gură Glodului. Parcurge de la nord spre sud axialul pârâului Glod. Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre valea Neagrăi și la nord spre valea Negrișoarei. Anecdotic poartă denumirea de Drumul Rușilor, deoarece pe aici s-a produs intrarea trupelor sovietice în
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
este de pământ. La nord face joncțiunea prin DC79 în lungime de 5 km cu DJ174E în apropiere de Catrinari și la sud joncțiunea cu DJ174 în amonte de DJ174A la Gură Glodului. Parcurge de la nord spre sud axialul pârâului Glod. Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre valea Neagrăi și la nord spre valea Negrișoarei. Anecdotic poartă denumirea de Drumul Rușilor, deoarece pe aici s-a produs intrarea trupelor sovietice în Depresiunea Bilbor în WW ÎI. Are traseul Dorna
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
enigmatic de care am vorbit mai sus. În timpul domniei lui Vlad Țepeș se consumă un moment important, răzvrătirea lui Albu cel Mare, puternic feudal vâlcean, probabil înrudit cu Basarabii, care încearcă să-l înlăture pe domn. Acesta cotropește satele mănăstirii "Glodul" și "Hința" (localități astăzi dispărute) pe care le avea "[...] de la începutul Țării Românești[...]" (D.I.R., B. sec.XVII, vol.III, p. 4) pustiind și mănăstirea însăși. În urma luptelor date cu voievodul țării, Albu cel Mare este înfrânt "[...]și l-a prins
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
Lapoș este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Glod, Lapoș (reședința), Lăpoșel și Pietricica. Comuna este situată în partea de est a județului Prahova, la limita cu județul Buzău, la izvoarele râului Cricovul Sărat și ale Nișcovului. Este deservită de șoseaua județeană DJ235, care o leagă spre vest de
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău și era formată din satele Pietricica, Lapoș, Lăpoșel și Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi; și trei biserici. Satul Glod făcea pe atunci parte din comuna Tisău, În perioada interbelică, comunei i s-a arondat cătunul Glod, împreună cu satele Buda și Crăciunești, comuna având în total atunci 2387 de locuitori. În 1950 a trecut la raionul Mizil al regiunii Buzău
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Lapoș, Lăpoșel și Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi; și trei biserici. Satul Glod făcea pe atunci parte din comuna Tisău, În perioada interbelică, comunei i s-a arondat cătunul Glod, împreună cu satele Buda și Crăciunești, comuna având în total atunci 2387 de locuitori. În 1950 a trecut la raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi, din 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, comuna a trecut la județul
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
nord cu Dealurile Ciceului și la sud cu Dealurile Simișna-Gârbou. Comuna are în componență nouă localități: Gâlgău - sat reședință de comună, situat la o distanță de 82 km față de municipiul Zalău, Bârsău Mare, Căpâlna, Chizeni, Dobrocina, Fodora, Frâncenii de Piatră, Glod și Gura Vlădesei. Reședința de comună este atestată documentar în anul 1405 sub denumirea de villa Galgo, fiind, alături de Bârsău Mare, una din localitățile cu cele mai vechi atestări din regiune. Din perioade relativ apropiate, sunt menționate și satele Chizeni
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
1405 sub denumirea de villa Galgo, fiind, alături de Bârsău Mare, una din localitățile cu cele mai vechi atestări din regiune. Din perioade relativ apropiate, sunt menționate și satele Chizeni (1538), Căpâlna (1437), Dobrocina (1569), Fodora (1508), Frâncenii de Sus (1592), Glod (1538) și, mult mai târziu, Gura Vlădesei(1913). Satul Căpâlna este așezat de veacuri pe malul drept al Someșului, la circa 18 km de Dej, spre nord, deși vatra inițială a satului a fost pe Valea Maotei. Epoca Bronzului Pe
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
ulei și un fitil. Podurile în case erau joase. Străzile satului vechi Glodeni erau înguste, curbe, deseori spre case duceau niște cărări. Țăranii își îngrădeu pămînturile cu șanțuri, lîngă case nu erau copaci, grădini și viță-de-vie. Străzile nu erau pavate, glodul în perioadele de toamnă și primăvară astupau roțile, iar vara praful orbea ochii. În legătură cu faptul că rîulețul Glodeanca primăvara se revărsa se facea foarte dificil de a trece de pe un mal pre altul. Țăranii construiau terasamente, le uneau cu poduri
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
lega moșia Cașin de cea a Oneștiului nu era asfaltată, iar mijloacele de transport erau căruțe, șarete și calești trase de cai. Astfel parcurgerea acestui drum dura ore bune, mai ales când ploua, zona pârâului Cuciur făcând mari probleme cu glodul rezultat. În urmă cu mai bine de 10 ani, pe când asfaltul exista dar foarte deteriorat, același traseu dura mai bine de 20 de minute. Cu ajutorul mijloacelor de transporturilor din ziua de azi, și a infrastructurii, o călătorie cu un automobil
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
vrancea”, având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de sași. Este puțin probabil ca amintirea Babei Vrâncioaia să vreo aibă legătură cu corbii, varianta „Baba Frâncioaia” fiind în schimb foarte plauzibilă. - din tătară: "kagul", însemnând "glod", "noroi" - necunoscut, aparent o denumire veche, proto-românească - din greacă "kalli akra" „Buna adăpostire” - romanii construiesc o cetate în anul 29 d.Hr. pe locul unei așezări tracice mai vechi ce și-a păstrat numele de Durostorum sau Dorostorum; în română
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
plășii Comănești, având 3920 de locuitori în satele Comănești, Lăloaia, Lunca de Jos, Podeiu, Padinele și Șupanu, după ce satele Asău și Lunca-Asău s-au separat pentru a forma comuna Asău. În 1931, comunei Comănești i s-au alipit și satele Gloduri, Leorda, Șipoteni și Vermești ale fostei comune Văsâești, desființată. În 1950, comuna a trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
desființată. În 1950, comuna a trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Gloduri (comasat cu Vermești), Podina (comasat cu Podei), Lăloaia, Leorda, Lunca, Șupan, Șipoteni și Zăvoi (comasate cu Comănești), în vreme ce satul Sub Lăloaia din comuna Asău a fost transferat orașului Comănești, apoi desființat și comasat cu localitatea Comănești. În Comănești se află
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
armate, se repeziră înapoi pe șantier. Privindu-le însuflețirea, Tokichiro se simți pentru prima oară ușurat din toată inima. — Am reușit! izbucni el, pe negândite. Totuși, n-avea de gând să rateze acea ocazie; se amestecă printre ceilalți, lucrând în glod, trudind ca un nebun, următoarele trei noți și două zile. Maimuță! Îl striga cineva. Văzu că era Inuchiyo, care arăta neobișnuit de agitat. — Inuchiyo. — Am venit să-mi iau rămas bun. — Cum? — Am fost exilat. — De ce? — Am tăiat pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și mizeria, și tot ce vreți, În octombrie ne-au scos și ne-au transportat, tot pe jos, spre Nistru. Nu știam exact unde ne duc, dar acum, deja pe drum, au Început ploile și praful s-a transformat În glod. Noroaiele acelor drumuri din Basarabia o să le țin minte cât voi trăi - era un noroi lipicios cum nu vă puteți Închipui, de-abia reușeai să scoți piciorul din noroi, iar cine rămânea În urmă era Împușcat; și asta-i partea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
om ca și într-un cărăbuș. Dintre profesorii colegi se lipi de mine cel de limba și literatura română, autor al unui volum de versuri publicat înalte de război de către un editor generos din Sighișoara, volum intitulat în mod ridicol Glod și empireu de-azur. Omul însă nu era deloc ridicol, avea în el ceva dramatic sau mai exact spus se afla aproape tot timpul într-o stare acută de indignare. Împotriva cui? La început mi s-a părut că împotriva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
4 specii de lilieci, toate fiind specii de interes comunitar care necesită o protecție strictă. Arealul este permanent accesibil și vizitarea lui nu necesită echipament special. Nefiind electrificată, necesită totuși procurarea unor surse personale de lumină. În apropiere pe "Șaua Glodului" se găsește "Peștera Tunel", care traversează stânca pentru a ieși în rezervația "Cheile Șugăului". Dezvoltarea sălii s-a făcut de-a lungul unui plan tectonic înclinat spre est al "Masivului Munticelu", în care exista o diaclază înclinată tot spre est
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
Despre vechimea acestor locuri și despre istoria lor vorbesc toponimele din localitate: - nume care descriu pozitia, aspectul sau particularitățile locului: Dealul Mare, Măgura Mare, Râpa Morii, Măguricea etc. - denumiri care vin de la diferite întâmplări din viața comunei și a comunității: Gloduri, Valea Hotarului, Izvorul Negru. - denumiri care păstrează amintiri din trecut: Saca (Seaca), Valea Secăturii, Valea Rea. - denumiri derivate de la numele unor persoane: Podul lui Ciuban, Valea Undiului, Valea Pleșii. - denumiri care atestă originea localității: Dealul Moiseiului. Munții localității: Pietrosu, Măgura
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
urcat pe nevăzute în copaci aprinzând candele cu mii de culori în biserica mea, cu altar de privighetori și de grauri și de mierle și... chircite, zilele adorm ca babele pe la porți și pe prispe și, spre final, navetiștii chirfosesc glodurile cu gândul la bucățica lor de pâine și la pensia pe care speră să o mai apuce.” În ,,Tinerețea mea”, evidențiază urcușul tineresc spre înălțime, dar și întoarcerea la matcă, fiindcă, ,,dorul de ai mei m-a biruit ca un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Într-o engleză mai bună și cu exemple mai grăitoare: care ar fi pedeapsa cea mai eficientă pentru un bărbat care violează și ucide fetițe? N-ar merita el să fie transformat Într-un animal de povară care trăiește În glod și e biciuit tot timpul astfel Încât să Învețe ce e suferința și să devină o ființă mai bună În următoarea viață? Sau mai bine să fie purtat prin oraș Îmbrăcat Într-un sac, În strigătele batjocoritoare ale mulțimii, aruncat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sa, Vasile Alecsandri, a făcut-o în batjocură, o singură dată, în vechea sa "Oda către Bahluiu" din care amintesc distihul acesta: ...Bahluiu locaș de broaște, râu tainic fără maluri, Ce dormi chiar ca un pașă pe patul tău de glod. Cu timpul însă m-am deprins. L-am acceptat. Mai ales l-am acceptat în primăvara care a urmat, când după topirea zăpezilor, trezit din lunga-i lenevie, Bahluiul și-a revărsat apele peste câmpia întreagă. Inundațiile aceste, care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
apă, săream ca un bezmetic dintr-o motoașcă de rogoz într-alta, încât m-am udat leoarcă, până-n brâu; opincile-mi clefăiau, încărcate de apă și de noroi, îmi clefăiau ca niște scroafe flămânde, scăpate la troaca plină; stropii de glod mă împroșcau pe haine, pe obraz, în ochi și-n gură; dar nu-mi mai păsa de nimic. Trebuia să ajung acasă teafăr. Da! Teafăr! Iar lupul? Să rămână și de data asta cu labele pe bot. Și cum fugeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]