523 matches
-
lui Leopardi: Până și clipă când râvnita moarte / alături îmi va sta și nenorocul / va fi să-mi curme, cănd străină vale / îmi va fi pământul și din a mea privire / pieri-va clipă care vine. Apoi își trase un glonte în inimă. Pascoli, care avea multă stima pentru prietenul meu, aflând vestea morții lui Amedeo exclama: Cocoșat blestemat!110 Perioadă în care Salvatore Quasimodo se află la Romă a coincis cu cea în care revista amintită le propunea scriitorilor să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ulmu argumentează ideea în virtutea căreia Eminescu îmbracă ipoteza atomilor în veșmânt poetic și ajunge la concepția unui ultramundus ce încapsulează o mulțime de universuri, fiecare reprezentând pentru marginile cosmice atomul în raport cu Pământul. Omul stăpânește acest miez ontologic (mărgica eminesciană...sau glontele). Iar Eminescu l-a intuit și l-a făcut posibil, poetic. Articolul se încheie cu gândul că George Panu și cei opt care nu înțeleg nimic de la Junimea 71 ar pricepe mai mult din nuvelă, în lumina descoperirilor fizicii din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
stărei noastre interne (Eminescu: 2011, IX, 484). Nuvela eminesciană începe cu exerciții de modificare virtuală a spațiului, pentru a conduce apoi problematizarea către ideea de timp. Așadar, și Eminescu începe cu spațiul. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi (Eminescu: 2011, II, 33). Păstrarea configurației argumentării de la hipotextul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
E.D.. Intratextualitatea conferă coerență și credibilitate demonstrației. Un exemplu îl constituie ideea pământului contras, imagine plastică, totuși lansată prin vocabule atât de diferite, ca registru semantic, de la ipoteză la demonstrația propriu-zisă. Dacă în incipit lumea era imaginată la dimensiunile unui glonte, în aventura pe lună, pământul s-a făcut mic ca un mărgăritar albastru. De la glonte la mărgăritar, intratextul marchează evoluția abordării răului din lume de la o pagină la alta a aceleiași proze. Cât despre intertextul venit din traducerea Criticii socotinței
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
plastică, totuși lansată prin vocabule atât de diferite, ca registru semantic, de la ipoteză la demonstrația propriu-zisă. Dacă în incipit lumea era imaginată la dimensiunile unui glonte, în aventura pe lună, pământul s-a făcut mic ca un mărgăritar albastru. De la glonte la mărgăritar, intratextul marchează evoluția abordării răului din lume de la o pagină la alta a aceleiași proze. Cât despre intertextul venit din traducerea Criticii socotinței curate, mai poate fi semnalat un punct de diferențiere hipotext filosofic/hipertext epic. Naratorul lansează
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de la o pagină la alta a aceleiași proze. Cât despre intertextul venit din traducerea Criticii socotinței curate, mai poate fi semnalat un punct de diferențiere hipotext filosofic/hipertext epic. Naratorul lansează premisa în virtutea căreia locuitorii pământului devenit de dimensiunea unui glonte ar manifesta aceeași capacitate de înțelegere pe care o au oamenii marelui Pământ. Dacă ei sunt zidiți după chipul și asemănarea celor din urmă. În hipotext, Kant tradus de Eminescu este mai reținut à propos de această posibilitate, "căci despre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ancheta. În timp ce-i relatează ultima discuție cu pădurarul, polițistul explodează: " E un delir, Jack. Țineam la fratele tău ca la propriul meu frate, pentru numele lui Dumnezeu! Crezi că-mi face plăcere să mă gîndesc că și-a tras un glonte în cap?" "Cum ați aflat vestea morții lui Sean?" întreabă jurnalistul. Ofițerul de gardă, înștiințat de Pena l-a sunat pe căpitan care mi-a telefonat personal", răspunde polițistul. "Ce-a spus exact căpitanul?" Nu-mi mai amintesc. A zis
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
vară de vară pescuiseră și vînaseră amîndoi. Dar atunci, băiatul a refuzat, iar două săptămîni mai tîrziu, pe cînd se afla la plajă cu mama și sora lui, un telefon scurt i-a informat că tatăl tocmai își trăsese un glonte în cap. Vreme de cincisprezece ani, David va fi un insomniac, mistuit de culpabilitate și rușine, cu plete pînă la talie, imun la orice ajutor psihologic. Dar la 19 ani începe să scrie. Timp de zece ani, tatonează, rescrie, șterge
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care a citit mult. Ce vreți să spuneți? Mi-am amintit, în legătură cu un fapt pomenit de Căpitanul Ross, în relatarea călătoriei sale; el spunea că ar fi găurit o scîndură groasă de un deget cu o pușcă încărcată cu un glonte de mercur înghețat; dacă aș fi avut la dispoziție ulei, ar fi fost cam același lucru, căci el mai povestește că un glonte din ulei de migdală, tras într-un stîlp, l-a crăpat și a sărit pe pămînt, fără
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spunea că ar fi găurit o scîndură groasă de un deget cu o pușcă încărcată cu un glonte de mercur înghețat; dacă aș fi avut la dispoziție ulei, ar fi fost cam același lucru, căci el mai povestește că un glonte din ulei de migdală, tras într-un stîlp, l-a crăpat și a sărit pe pămînt, fără să se fi stricat. Jules Verne, Les Aventures du capitaine Hatteras Capitolul 6 Prototipul secvenței dialogale Dialogul, în sensul restrâns al termenului, reprezintă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
citit mult. [B5] Ce vreți să spuneți? [A6] Mi-am amintit, în legătură cu un fapt pomenit de Căpitanul Ross, în relatarea călătoriei sale; el spunea că ar fi găurit o scîndură groasă de un deget cu o pușcă încărcată cu un glonte de mercur înghețat; dacă aș fi avut la dispoziție ulei, ar fi fost cam același lucru, căci el mai povestește că un glonte din ulei de migdală, tras într-un stîlp, l-a crăpat și a sărit pe pămînt, fără
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spunea că ar fi găurit o scîndură groasă de un deget cu o pușcă încărcată cu un glonte de mercur înghețat; dacă aș fi avut la dispoziție ulei, ar fi fost cam același lucru, căci el mai povestește că un glonte din ulei de migdală, tras într-un stîlp, l-a crăpat și a sărit pe pămînt, fără să se fi stricat. Jules Verne, Les Aventures du capitaine Hatteras Capitolul 7 Un exemplu de eterogenitate reglată: monologul narativ în teatrul clasic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ca fiind posibilă prin faptul că cititorul este cel care va stabili destul de ușor dacă exploratorii sunt salvați ( Pn5). De aceea nucleul acestui text nu trebuie privit decât ca o dezvoltare a lui CUM TREBUIE PROCEDAT pentru a fabrica un glonte de plumb? Putem identifica natura "informativă" a acestui fragment, însă această valoare informativă nu o va transforma într-un text explicativ sau, cel puțin, dispozitivul textual nu va fi niciun moment strict explicativ. Textul din Capitolul 6 Intervenția A1 este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ar tresări, și-ar regăsi cu toții, brusc, vocea, nerăbdarea. Ar porni, din toate părțile. Destinși, curioși, veseli, îmbulzindu-se, râzând, în jurul fetei, s-o cunoască. ...Nu trecuseră decât câteva clipe. Iată, se auzea soneria. Semnalul pornise, prelung, perforând, ca un glonte subțire, pereții. Bărbatul aștepta al treilea țiuit al soneriei. În jur nu se mișcase nimeni. Se îndreptă spre vestibul, să deschidă. Au rămas, eventual, jumătate de oră împreună în hol, pe canapea, privindu-se, vorbind în șoaptă. Într-un târziu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
oameni fără sentimente patriotice! Nu cunosc, înțelegi? Nu vreau să cunosc! Apostol căută să protesteze, dar generalul îi reteză avântul, congestionat de mînie: ― Nu-ți dau voie să mai vorbești, ai înțeles?... Fiecare cuvânt al d-tale ar merita un glonte! Gândurile ce se ascund în dosul vorbelor d-tale sunt criminale!... Înțelegi? Criminale!... O, o!... Vasăzică asta ți-e vitejia?... Uite pe cine am propus eu pentru medalia de aur! Poftim!... Medalie de aur!... Glonte, nu medalie... Îl împroșcă cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
d-tale ar merita un glonte! Gândurile ce se ascund în dosul vorbelor d-tale sunt criminale!... Înțelegi? Criminale!... O, o!... Vasăzică asta ți-e vitejia?... Uite pe cine am propus eu pentru medalia de aur! Poftim!... Medalie de aur!... Glonte, nu medalie... Îl împroșcă cu o privire grea de ură și dispreț, apoi deodată îi întoarse spatele, strivind între dinți o înjurătură și smucindu-și mustața cu mâna dreaptă mică, grasă, încărcată de inele, ca o mână de femeie cochetă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în afară de viața de aici, de viața noastră pământească, îl așteaptă aievea dincolo de moarte o viață nouă, fericită, în clipa aceea, da, cu adevărat s-ar sfârși rostul nostru pe pământ. De ce aș trăi eu aici, în ticăloșie, când, cu ajutorul unui glonte, pot ajunge, într-o secundă, în împărăția fericirii? Cine crede sincer în viața de apoi și totuși tânjește aici, e imbecil, prietene! ― Cine crede aievea e unit cu Dumnezeu aici ca și dincolo, răspunse Bologa. Dacă Dumnezeu e pretutindeni, n-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai aproape de mine decât oricare alții. El iubește așa de mult omenirea, încît, în realitate, urăște pe toți oamenii, convins că numai el e om adevărat... L-am văzut ieri și m-a mișcat... E aici, în spital, cu un glonte în plămâni... Să-l vezi cu ce pasiune suferă! Parcă ar fi Mântuitorul, care voiește să răscumpere păcatele omenirii întregi a doua oară... Și doctorul Meyer crede că, cel mult în zece zile, trebuie să moară, sărmanul mîntuitor! Apostol Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
școalei avea două săli cu vreo treizeci de paturi. În cea dinspre uliță, într-un colț, zăcea căpitanul Cervenko. Un doctoraș cu obrajii pământii explică lui Bologa, înainte de a-l introduce, că Cervenko e de două săptămâni aici, cu un glonte, ricoșat, în piept... "Glontele, pătrunzând de-a curmezișul, a frânt două coaste, și-a pierdut forța de penetrație și s-a oprit în plămânul stâng, în apropierea inimii, așa că ni-e peste putință să-l ajungem și să-l extragem
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu vreo treizeci de paturi. În cea dinspre uliță, într-un colț, zăcea căpitanul Cervenko. Un doctoraș cu obrajii pământii explică lui Bologa, înainte de a-l introduce, că Cervenko e de două săptămâni aici, cu un glonte, ricoșat, în piept... "Glontele, pătrunzând de-a curmezișul, a frânt două coaste, și-a pierdut forța de penetrație și s-a oprit în plămânul stâng, în apropierea inimii, așa că ni-e peste putință să-l ajungem și să-l extragem... Pe bolnav îl jenează
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și cu frânturi de limbă Ocupe-se copiii... Eu pun o întrebare Nu nouă, însă dreaptă, nu liberă, mai mare. Viața, moartea noastră noi le ținem în mâni, Pe ele deopotrivă noi ne simțim stăpâni - O cupă cu otravă, un glonte, un pumnar Ne scapă de-o-potrivă de-al vieții lung amar. Nu cer de fericire în lume să am parte, Căci fericiri a lumii, închipuiri deșarte! Viața noastră însă oricât de neagră fie Ea împlinește oare în lume vreo solie? E
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
frânturi de limbă Ocupe-se copiii... Eu pun o întrebare Nu nouă, însă dreaptă... nu liberă, dar mare. Viața, moartea noastră noi le ținem în mâni, Pe ele de-o potrivă noi ne simțim stăpâni. O cupă cu otravă, un glonte, un pumnar Ne scapă de-o potrivă de-o lume de amar. {EminescuOpIV 389} De ce țin toți la dânsa, oricât de neagră fie? Ea împlinește oare în lume v-o solie? E scop în viața noastră - v-un scop al
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pornit de la orgolii. Armatele pândesc precum cățeii să le mai pice și lor câte ceva pe masa tratativelor . Secolul al douăzecilea a murdărit până și războiul. Agresivitatea forței nu mai are nevoie de motive. Violența este masă succesorală a istoriei. Un glonte costă cam cât o carte. Și are același destinatar : capul. Epoca noastră își aprinde rugurile cu brichete nucleare. Deruta conștiințelor excită armele. Mă tem că terorismul are cauze spirituale, nu militare. Cel mai teribil cadou pe care gorila îl așteaptă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fură pregătiți pentru deplasarea la vale, pe malul Prutului spre țiganca, unde deja era format un cap de pod. În dimineața următoare văzu o primă victimă, un sublocotenent. Lângă el, aruncată parcă, era o mitralieră, scoasă din uz de un glonte care-i lovise închizătorul. Intră în dispozitivul de luptă pentru păstrarea capului de pod. Cele învățate la școala de ofițeri puse în practică, experiența împărtășită de ofițerii și soldații mai vârstnici, îl ajutară să- și mențină poziția vreo două zile
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ce părere am io despre tine? Ești o vacă. V.A.C.Ă. Pronunț eu pe litere pentru ștoarfa aia. Se uită la mine ca un cerb rănit care se roagă de mine să nu-l mai Împușc și cu celălalt glonte. Nu spune asta... de ce ești așa... de ce... De ce? Pentru că e vremea să mă joc. Știi de ce iești o vacă? Știi de ce? Pencă mă lași aici, arăt eu spre pizdă, da nu mă lași și aici, arăt spre capul ei, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]