9,375 matches
-
o joace Emilia Popescu (de altfel, ea seamănă mai curînd cu Marylin Monroe, după cum observau vecinele mele din stal), ci luciditatea și refuzul ei, conviețuirea cu rămășițele gloriei, puterea trecutului și neputința prezentului. Vrînd, nevrând, ea este în competiție cu gloria marelui star, cu personalitatea aceleia, așa cum o zugrăvește autoarea: autoritară și fragilă, fermecătoare și insuportabilă, puterea ei se trage din permanența emoției, din frica trăită înaintea tuturor aparițiilor scenice. Când este o actriță pe care întâmplător o cheamă Marlene, Emilia
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
reluînd de fapt ceea ce se spusese mai înainte într-un monolog “antifascist”, mijloacele unei retorici obosite încarcă un frumos, dar banal cîntec de dragoste. Produs al imaginației autoarei, dincolo de tirania unui personaj real, Aurora Leonte în rolul unei artiste fără glorie, acceptă cu generozitate postura de sac de antrenament al vedetei, creionînd cu amară detașare, dar și cu inteligentă ironie, o tragedie anonimă din vecinătatea reflectoarelor. Spectacolul nu spune prea mult celor care vor să știe cine a fost și cum
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
ochiului miriapod" (titlul unui volum al autorului). Pentru el călătoria nu e unidimensională: autentic se călătorește numai în interiorul lucrurilor, înțelegându-le esența. De aici și citatele cu rol de motto, pe care le așază la începutul cărții, despre adevăr, istorie, glorie - toate cu majusculă. Ghidat și de spiritul său mistic nedisimulat, autorul pare să ajungă în unele momente ale peregrinărilor la concluziile Eclesiastului. Dacă istoria nu e chiar un coșmar, ca la Joyce, e, în orice caz "Un mit pe care
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
fapt o suferință poetizata, trăită - cu calm contemplativ - Între granițele imaginarului thanatic, temperînd combustia temperamentala. Fiindcă rodul Înseamnă „Înaintarea În moarte”; iar moartea-„curvană” (v. Doina/ Moartea peste tot), moartea că „program zilnic” Își dezvăluie puternicia, lucrînd - zice poetul - pentru gloria ei. Dincolo de imprecizii și substituiri, refugiat În fabuloasă cetate a Baaadului, așteptînd să coboare noaptea În păcătosu-i trup, Cezar Ivănescu a invocă pe cea cu „rîs frumos”, „Moartea Bună” sau „Mama mea Moartea” că Întîlnire norocoasă. Dar e vorba de
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
(continuare din numărul trecut) Am fost o clasă unită, solidară. Majoritatea dintre noi au avut cariere strălucite. Chiar și eu mi-am avut sfertul meu de oră de glorie În lumea efemeră a artei, a acestei arte nemiloasă care cu timpul pe fiecare Îl pune la locul lui. Apropo, a fost vreunul care să clacheze pe ultima sută de metri? Nu vorbesc de Gore Ștefănescu... Ce caracter dur sau
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
murit! Să vină, deci, colindătorii-n cete, nașterea Mântuitorului anunțând! În cele din urmă, sabia Sfântului Ștefan - primul martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite de vremea iernării. Lumânări de-ntuneric vor arde În mine, felinare de purpură-n pârg de crăiasă! În sobă voi arde biciușca
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
împletire ce-mi zguduie casa vânturători și mistuitoare dospiri se strecoară pe sub ușă pe lângă tocurile ferestrelor toate-s parcă numai suiri și glezne ce se apropie de mine ca o pândă în flăcări până nu o mai văd n (din Glorie anonimă, volum în curs de apariție)
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul din jurul gâtului îți rumegi faima ca pe o bomboană de mentă ori ca pe o frunză de macriș sălbatic înverzindu-ți
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
această insidioasă teamă? Și, deodată, realizez că, după 30 de ani de viață trăită "afară", am rămas, totuși, "înăuntru". Disperarea Cum să stășânești disperarea? Prins de ea, ca în ochiul unui ciclon, în această circulară, răsucită angoasă a sfârșitului fără glorie, moarte subită înainte de termen, terminus absurd, înainte de minimul bilanț, înainte de cea mai neînsemnată reușită = disperare absolută. Ce poate fi mai crud, mai brutal, mai inuman? Și atunci? ...Răsfoiesc, citesc, recitesc volumele, subțiri, ale unor foști colegi de liceu. De pe ultima
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
spui cu ochii în departe. Dar eu mi-aduc aminte timpul Când ne eram văzduh și mare, Când scăpăram prin bezna lumii, Mai iuți ca viața și ca moartea. Unde-s balaurii iubirii Care vegheau să nu se stingă înfricoșata glorie, nimbul? Acuma tu mă lași în urmă, Ca pe un câmp de bătălie, Cu iarba arsă de trofee. Să fie o victorie teama De-a mai rămâne împreună? Ne vom supune preschimbării, Rostești cu gândul la plecare, Vom învăța privind
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
Spre mine vor mai alerga deodată țărm și mare? Trepte Izvorul ne-ar putea învăța pe de rost atît de aproape sîntem în carte Am descins din mitologie tu - din istorie cînd zeii erau la apogeu cînd imperiul mustea de glorie în curcubeie nesupravegheate din țări fără hartă stă scara spre vină întind mîinile ca la primii pași Sfîșie iia semințelor să pot fi smulsă din împliniri fără mireasmă! Dacă vraja s-ar risipi în minunea Zodiacului "Imago mundi" a Catedralei
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
-mi pot așterne nici testamentul pe toate cicatricile fricii n-am încă mirosul cenușii și nici cel al cărții dintâi. Cui să te spun pedeapsă amară? T: Sunt un buștean plutind pe fluviul destinului am toate inscripțiile morții și toate gloriile necesare unui înfrânt cineva credea că este rege peste toți morții - eu nici asupră-mi dușman îmi sunt în mărăcinii căinței fața mea nu va mai cunoaște niciodată râsul voi fi o mică însemnătate în condica cerului. N: Gura mea
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
în declin, după război, dar nu este atinsă de convulsiile unor prefaceri sociale sau, cel puțin, acestea sunt ocultate de narațiune. Spre final, apare ca un reper identificabil cutremurul din 1977, unde își află sfârșitul unul dintre personaje. Perioada de glorie a Vladiei se situează înainte de război, după cum rezultă foarte clar din prima parte a romanului Stăpânirea de sine: în 1919, prințul Șerban Pangratty și-a construit aici vila "Katerina", un refugiu de vară din fierbințeala și intrigile Capitalei, iar în
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
picioarele stăpânului său așteptând poate un ultim ordin pentru a se năpusti amarnic Într-o ultimă luptă, Într-o ultimă bătălie. Dar ecoul luptelor s-a stins. Timpul a trecut și totul s-a schimbat! Au fost războaie, vremuri de glorie și vremuri de restriște. Popoare si neamuri au trecut dinspre trecut spre viitor, au venit pe lume și s-au petrecut din lume generații, iar colțul de rai unde i-a Încremenit Dumnezeu pe voevodul de piatră și câinele său
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
așteaptă un om - ni se spusese - „cu o năvalnică inteligență”, nonagenar, care lasă În urma sa o istorie ce-i va aduce faimă secole de-acum Încolo: Alexandru Danielopol, un monument pentru români, muntele viu al unei generații care a adus glorie țării Într-o perioadă vitregă a istoriei sale. Stimate domnule Alexandru Danielopol, sunt foarte bucuros că vă cunosc. Știu, s-a scris mult despre dumneavoastră, chiar și cărți... Eu v-aș ruga acum să-mi acordați un interviu pe o
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
și economie de mijloace cu rezultat și efecte maxime - stilul parlando de o expresivitate constantă și perfectă - și inspirația de o bogăție și spontaneitate inegalate<footnote Tranchefort, Francois-Rene - L’ Opera, ed. Seuil,, Paris, 1983 p. 327 footnote>. Falstaff împlinește magistral gloria operei comice italiene. Este testamentul unui creator de geniu, cu o creație imensă întinsă pe o jumătate de secol, puternic și conștient ancorat în pamântul solid al tradiției unui popor care a creat teatrul muzical. Cu ultimul său opus, Puccini
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
eu și d-ta știi că nu mă prefac. Nu încerc să mă compar cu Verdi, deoarece aș fi de-a dreptul ridicol, dar el a făcut întotdeauna ce l-a tăiat capul și cu toate acestea a cucerit puțintică glorie nu-i așa? Până azi, mulțumesc lui Dumnezeu, am avut și eu partea mea de succese, fără a recurge la mijloace cu care nu am nimic de-a face. Mă găsesc aici numai și numai pentru ca muzica mea să fie
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Saint-Martial din Limoges este pus în aplicare un nou procedeu numit Tropul, a cărui importanță istorică este inestimabilă, și constă din plasarea de cuvinte, câte o silabă pe notă, pe lungile vocalize din aleluia, apoi pe toate părțile misei: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei. Cheia Tropului este libertatea formei, el propunând dezvoltări ornamentale ale melodiei rituale (aliluia), intercalând între textele oficiale (ale tradiției paleocreștine) texte noi împreună cu melodia corespunzătoare. Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
improvizată. Acompaniamentul era realizat prin bătăi din palme sau loviri din picioare. Muzica religioasa (spiritual song) a albilor era formată din melodii foarte cunoscute la care erau adaptate texte biblice, iar la strofele care se repetau, adăugau un scurt refren: Glorie, Aleluia. Dansul era de asemeni partea centrală a ceremoniei. În curând spirituals songs încep să fie învățate în școlile din Nord și să fie introduse în imnologia bisericilor alături de antheme, psalmi și corale protestante. Black Gospel (Muzica Evanghelică a negrilor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a fost aruncat în închisoarea din Sighet (...) unde a purtat uniforma vărgată timp de cinci ani”; ruinat sufletește, după eliberare mai trăiește doar șapte ani, până la 11 noiembrie 1962; a fost ,,condus în tăcere de ultimii temerari ai apusului de glorie română, printre care Pan Halipa și câțiva bucovineni, sosiți cu o coroană mare de brad din Carpații Arboroasei. Doar o modestă placă funerară îi străjuiește mormântul în cimitirul Bellu din București.”); - despre pictorul George Lowendal, răstimp de 19 ani, din
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
nici călăii”. După ce subliniază că proiectul privind turnarea filmului (docudramă) despre Traian Popovici a fost generat de constatarea că primarul Cernăuțiului a salvat mai mulți evrei decât Schindler (nemurit de regizorul Steven Spielberg în vestita peliculă Lista lui Schindler), dar gloria lui Traian Popovici ,,e de o rezonanță nemeritat de slabă” -, Maria Toacă dă o informația de impact maxim: ,,Rolul lui Traian Popovici s-a oferit să-l joace un actor foarte vestit - vedeta Hollywood-ului Dustin Hofman”. Sute de publicații din
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Grigore Bostan - care ,,a cules comori folclorice, tezaurizându-le în analele veșniciei” - îi prilejuiește autoarei punerea în lumină a uneia dintre calitățile distincte ale acestuia: ,,îi erau nesuferite lauda de sine, grandoarea (n.n. grandomania), înălțarea proprie-i persoane pe piedestalul gloriei efemere”. În circumstanțele suitei de manifestări evocatoare, Gheorghe Jernovei, șef al Catedrei de Filologie Română și Clasică, a făcut un excurs în istoria filologiei române la Universitatea din Cernăuți, de la înființarea căreia - la 4 octombrie 2011 - s-au împlinit 136
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
dacă ar mai răsuna româna pe meleagurile noastre și dacă ar avea cui aduce miresmele Cuvântului maica Elena de la Voroneț”. ...Nu ne îndurăm să retezăm comentariul nostru fără a mai adăsta sub aura acestor idealuri și cuvinte eclatante: ,,Trecutul de glorii, din care trebuia să renască marele viitor al țării, era pentru Eminescu întruchipat de epoca ștefaniană. Patrimoniul textelor sale publicistice arată că Ștefan a fost pentru Poet , <pavăza creștinătății întregi>, (...), , dar și (...) Eminescu l-a înălțat pe pe altarul sanctificării
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Se ridicaseră mari scriitori, mari slujbași ai scenei și ecranului. Nu voi încerca să îi amintesc nu doar din teama ca nu cumva să omit pe cineva, ci pentru că aș consuma tot spațiul alocat acestui articol, dacă aș enumăra marile glorii artistice ale momentului. Nici pe plan sportiv nu stăteam rău. În handbal, volei, tenis de masă, rugby eram o forță. Diplomația românească era activă, iar de cuvântul României se ținea seamă oriunde în lume. Iată ce resurse uriașe are acest
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
la întrecere cu Cronos sau te cam temi de acel imprevizibil zeu al timpului? Îți răspund citînd-o, cu aproximație, pe aliata mea de viață, Maria-Sa: „poete...nu mai avem timp să ne iubim, nicidecum să trăim...” Maestre, îți place gloria? -Da, aceea agonisită prin transpirație, au nu furată, cum se obișnuiește acum. Încerc să închei dialogul cu insuportabilul plin de șarm - george Filip, lăsînd nerostite o bună chită de întrebări, fiindcă...” ninge și nu mai e timp...” m-ar înfrunta
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]