625 matches
-
nedemn pentru un om împlinit. Această tradiție a făcut ca munca să fie văzută ca ceva degradant, iar ea nu s-a stins niciodată" [Veblen, 1899, reeditare 1970, p. 27]. Benedictinii au redat muncii o anumită valoare, sfințind acțiunea. Astăzi glorificată de cei care îi datorează tot ce au, munca rămâne totuși sursa de legitimare a parvenitului. Dar, în timp, averea celor recent îmbogățiți se diversifică. Partea patrimoniului de folosință crește. Chiar structura acestui patrimoniu evoluează. Reședința pariziană, după ce și-a
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
nu trebuie să influențeze felul în care va cerceta istoricul luptelor cu tauri, iar dacă va avea puterea să-și depășească propria subiectivitate, atunci va trebui să susțină că în Spania coridele sunt considerate un produs al artei pure, ele glorificând victoria omului împotriva unuia dintre cele mai temute animale: taurul. Sociologii încearcă să descopere atunci când studiază valorile care sunt credințele oamenilor și cum acestea le motivează comportamentul. Care sunt motivele pentru care toreadorii și matadorii își riscă viața în lupta
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, pp. 13-14. footnote>. Însă, Ioan l-a întrecut pe Libaniu și pe toți oratorii păgâni, de aceea nu a fost iubit de aceștia din urmă, mai ales că el glorifica creștinismul și punea în umbră ambiția și faima păgânismului muribund. Și dintre Sfinții Părinți greci ai Bisericii, Sfântul Ioan este cel mai cunoscut și cel mai popular, și dintre toți Părinții bisericești greci sau latini, cel mai elocvent. Numit și
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
politic. Dar timbrul nu îi este la îndemână și sunt introduse, câteodată, revărsări căutate sau epigonice, în canonul ideologic al epocii. Poezia patriotică a lui S., de asemenea conformistă, vrea să fie una a transparențelor subpământene, a mișcărilor abia perceptibile, glorificând cu exaltare și cu o imagistică vânjoasă continuitatea și durabilitatea în veac a neamului. Stângace, câteva poezii de dragoste (Minune, Ochii tăi, Poveste) presupun doar, fără să le poată traduce adecvat, ardențe lirice interioare. În Lupta cu îngerul (1996), unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
acestui nucleu tematic este foarte mare.408 Sicilianul readuce în prezent chipuri și peisaje dragi, nu evocându-le, adică transferându-le ca atare cu ajutorul memoriei, ci printr-o reînnorire fantastică, prin contopirea amintirii cu visul. În Îngeri visul amintire este glorificat: Apusa orice alinare a vieții în tine / visul slăvești (...) Nemărginit să-ți fie: să'nvingă fiece clipă / din timp, care păru veșnică: / râs de tinerețe, durere, / unde pe-ascuns ai căutat / nașterea zilei și a nopții (trad. MB). În Nicând
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
George ( 1822-1892) poet și prozator a descris pitoresc episoade autobiografice și a redat evenimente din spațiul național care s-au desfășurat cu implicarea autorului. A scris numeroase fabule și romanul istoric „Demir” primul roman istoric din literatura românească În care glorifică viața și opera domnitorului Ștefan cel Mare. Șoneriu Ioan ( 1897-1999) după studii liceale și universitare În țară, Își susține doctoratul În Drept la Paris după care a ocupat funcții Înalte În țară și străinătate. A făcut parte din „Ordinul Suveran
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de jale și care este o glorificare a clasei muncitoare și o prezentare a "luptei pentru socialism și înflorirea patriei" ("Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid,/ care-ndrumă, care-nvață,/ pentru pace, pentru viață."), urmează Minerii din Maramureș (1951) glorificând sacrificiul în slujba muncii pentru patrie, chiar și somnul devine acum "dușman de clasă", și continuă cu alte apariții editoriale în același registru, Pe viață și pe moarte (1956), Despre oțel (1959). Versurile sunt evident facile, nimic din ceea ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fără ca vreuna să mai fie în posesia Adevărului. S-a acceptat paradoxul ca parte a științei, chiar și haosul a fost teoretizat ca lege universală. În plan literar, pierderea certitudinilor are câteva efecte. Astfel poetul nu mai este bardul care glorifică misterele cosmice, pentru simplul fapt că el nu poate avea acces la ele, și nici cel care redă mimetic realitatea în opera sa sau cel care îi sugerează sensurile ascunse printr-un sistem complicat de metafore. Toate acestea au la
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, pp. 13-14. footnote>. Însă, Ioan l-a întrecut pe Libaniu și pe toți oratorii păgâni, de aceea nu a fost iubit de aceștia din urmă, mai ales că el glorifica creștinismul și punea în umbră ambiția și faima păgânismului muribund. Și dintre Sfinții Părinți greci ai Bisericii, Sfântul Ioan este cel mai cunoscut și cel mai popular, și dintre toți Părinții bisericești greci sau latini, cel mai elocvent. Numit și
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
imitării lor și își alege drept model limbajul deosebit al lui Cicero. Din punct de vedere filosofic, se îndepărtează de neoplatonismul incipient pentru a reveni la Aristotel, din opera căruia extrage un fel de determinism raționalist. Această formă de umanism glorifică cultul Frumosului și face din Italia secolului al XVI-lea creuzetul european al Renașterii artistice. Humanismul în secolul al XV-lea Preocupările umaniștilor din Europa de nord sînt total diferite. Anglia, Țările de Jos sau Renania se ocupă mai puțin
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de la scenele dinaintea Mîntuirii pînă la cele nouă mari momente ale Genezei. Alt pictor atras de Roma, Rafael Sanzio, pictează într-un stil de o rafinată eleganță și reușește în cele patru compoziții din așa numita "Stanza de la Signatura"* să glorifice marile valori ale umanismului: filosofia Antichității (cu Platon și Aristotel înconjurați de marii gînditori antici), afimarea tainei creștine prin intermediul revelației divine (Apostolii și Părinții Bisericii glorificînd Euharistica) și poezia (în jurul lui Apollo și al Muzelor, Homer și Vergiliu alături de Dante
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
eleganță și reușește în cele patru compoziții din așa numita "Stanza de la Signatura"* să glorifice marile valori ale umanismului: filosofia Antichității (cu Platon și Aristotel înconjurați de marii gînditori antici), afimarea tainei creștine prin intermediul revelației divine (Apostolii și Părinții Bisericii glorificînd Euharistica) și poezia (în jurul lui Apollo și al Muzelor, Homer și Vergiliu alături de Dante, Petrarca și Ariosto). Strălucirea clasicismului roman este distrusă brusc în 1527, cînd trupele imperiale jefuiesc Roma. Alte centre artistice preiau atunci ștafeta. Mai ales Veneția, care
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acesta este la început o formă de reprezentare a misterelor sfinte, al căror caracter teatral și dramatic se adresează mai degrabă sensibilității și imaginației decît rațiunii. Dar mai tîrziu, barocul va deveni un mijloc de a etala bogățiile care îl glorifică pe Dumnezeu și simbolizează puterea Bisericii. Apărut în Italia, barocul se dezvoltă în Spania, în Europa centrală și catolică, în sudul Țărilor de Jos și cu foarte multe opoziții, în Franța. Începutul secolului al XVII-lea asistă la nașterea spiritului
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
franceza ca limbă de cultură (Apărarea și ilustrarea limbii franceze, 1549), Tasso, în Italia, își dă silința să regăsească inspirația romanelor cavalerești medievale. În Anglia, poemele lui Spenser, piesele de teatru ale lui Marlowe și mai ales dramele lui Shakespeare glorifică istoria națională. În sfîrșit, Spania lui Cervantes, Portugalia lui Camoens sau Germania lui Luther se angajează pe calea elaborării culturilor naționale, îndepărtîndu-se de visul umanist al unei culturi universale. Prin repunerea în discuție a conceptelor medievale despre lume, la sfîrșitul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
le crede sincere. Con-siderînd că nu mai există în regat decît un număr neglijabil de protestanți, el semnează, la 18 octombrie 1685, Ecictul de la Fontainebleau care revocă Edictul de la Nantes. Primit cu entuziasm de către opinia catolică, salutat de Bossuet care glorifică în Ludovic al XIV-lea "un nou Constantin", Edictul de la Fontainebleau confirmă în aparență reușita absolutismului religios al lui Ludovic al XIV-lea. "Regele Preacreștin" a restabilit unitatea religioasă a regatului său. O iluzie care nu durează prea mult: înfruntînd
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o nouă manieră în care Anglia dă exemplul. Interesul pentru istorie și pasiunea pentru natură se combină astfel în operele școlii "neoclasice", care, în ultimii ani ai secolului, domină producția artistică. Interesul pentru Antichitate îl face pe Louis David să glorifice virtuțile civice din epoca Republicii romane și devotamentul absolut al cetățeanului față de stat. O pînză ca Le ser-ment des Horaces (1785) anunță deja entuziasmul eroic și discursurile înflăcărate și lirice ale epocii revoluționare. În această a doua jumătate a secolului
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cunoaște o recrudescență deosebită și unde poetul Alfieri îi îndeamnă pe italieni să-și recîștige cu armele în mîini trecuta măreție romană. În sfîrșit, în Spania, părintele iezuit Francisco de Masden publică în spaniolă o istorie a țării sale, care glorifică măreția sa trecută (1783). Spiritul cosmopolit și proiectele de uniune europeană par și mai fragile în raport cu situația politică europeană: Europa Luminilor este în același timp și o Europă a echilibrului european amenințat de ambițiile naționale. Europa engleză în epoca echilibrului
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și instruite cu grijă. În sfirșit, dispozițiile tratatului de la Tilsit, care interzic serviciul militar și limitează efectivele armatei, sînt eludate. Dar elementul caracteristic al acestei renașteri prusace, susținută de naționalismul german în formare, este importanța mișcării intelectuale. Aceasta zdruncină Germania glorificînd sentimentul național și cultivînd ura împotriva Franței. Școlile și "gimnaziile" (licee) se înmulțesc, în timp ce Berlinul devine centrul acestei "deșteptări" culturale și naționale. În iarna din 1807-1808, filosoful Fichte își ține aici Discursurile către națiunea germană, care dezvoltă noua idee de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Între ei, Ioan Damaschinul, Andrei din Creta, Iulian Taviotul, Isichia, Antipatros din Vostrona, Theodor Studitul, Theodor Daphnopathos, patriarhul Gherman, Simeon Metraphrastul, prezbiterul Leontie, Nicethas din Paphlagonia și alții. Își fac apariția „viețile” de mai mare întindere, de obicei texte ce glorificau figuri martirizate în vremea împăraților iconoclaști. Acum se traduc hagiografiile consacrate lui Ioan Gură de Aur și lui Ștefan Noul Mărturisitor (autor, Simeon Metaphrastul), lui Grigore Omiritos (de Grigorie, episcop al Negranosului), lui Macarie Egipteanul (de Serapion), lui Vasilie cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
lui Andrei Șaguna, Săliște - sat Băița, Tălmaciu - 1916-1918 (Județul Sibiu) - Brezoi pentru 19161918, CÎineni - două cruci dedicate generalului David Praporgescu, Horezu - pentru 1916-1918, Racoviță, Stoenești și Vaideeni, (Județul VÎlcea). Numeorase monumente presărate În Carpații Meridionali, adăpostesc osemintele eroilor neamului și glorifică astfel faptele lor de eroism și de sacrificiu suprem, nume ce rămîn nemuritoare În cartea de aur a istoriei patriei. Amintim astfel pe cele de la: Dragoslavele - mausoleul de pe muntele Mateiaș, Închinat eroilor din 1916-1918, Pravăț - cimitir al eroilor din primul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tradiții ancestrale. Această mișcare conservatoare a fost susținută de curente precum sămănătorismul, poporanismul și, mai târziu, tradiționalismul. Orientându-se spre lumea patriarhală a satului românesc, aproape mitic, ca unic depozitar a ceea ce este specific nouă, scriitorii din această perioadă au glorificat și imaginea mamei, față de care și-au exprimat respectul profund, compasiunea și sentimentul de regret provocat de înstrăinarea în lumea citadină, dinamică și profană. Pentru G. Coșbuc, mama rămâne prototip al dragostei și al suferinței: „în vaduri ape repezi curg
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
patronând paternalist toate domeniile vieții sociale printr-o supraveghere cvasitotală a vieții private și publice a indivizilor. Un partid a cărui ideologie accepta doar anumite forme de artă ca fiind demne de numele de artă, si anume doar acelea care glorificau partidul, conducătorul și viața minunată pe care aceștia au făurit-o pentru întreg poporul sau cel mult le tolera pe cele care nu contraziceau liniile ideologiei oficiale. Mai trebuie adăugat la acestea și amprenta național-comunistă a regimului dictatorial a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
petrece dacă s-ar expune poneiul roz cu zvastica "în 1936, sub nasul lui Gobbels", pe vremea în care naziștii erau la putere în timpul celui de-al treilea Reich, pentru a putea spune daca poneiul roz cu zvastica ar fi glorificat sau nu regimul nazist 11. Nici nu cred că merită spus mai mult. Astfel că, din punct de vedere politic, scandalul poneiului roz a fost încă una din ocaziile ratate de opinia publică de a vedea puse în dezbatere ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
emisiune moderată de Rareș Bogdan, rabinul extremist Eli Caufman, fără a primi niciun fel de replică, a susținut că Holocaustul se datorează faptului că evreii nu s-au rugat îndeajuns, prin urmare au păcătuit. 5 Paradoxal, astăzi Ion Antonescu este glorificat la Beiuș, județul Bihor, unde o stradă îi poartă numele, la Târgoviște, județul Dâmbovița, consiliul local refuză cu obstinație retragerea titlului de cetățean de onoare postmortem, iar la Pitești, în Muzeul Județean Argeș, un bust și o sală de expunere
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
menționat, dar ultimul număr este redactat de Gabriel Dichter. Revista își propune să vorbească „despre teatrul nostru, despre cel străin, spre a vârî sula-n coastă autorilor și celor cam greoi în chestie de teatru românesc, spre a populariza și glorifica cele bine meritate [...] sau a supune la carantină orice produs... infecțios” (K. Michaël, 1/1907). Publicația încearcă să impulsioneze teatrul și muzica românească, să facă o critică obiectivă a spectacolelor. Rubrici: „Ecouri”, „Informațiuni”, „Cronica străină”, „Cronica muzicală”. Se publică o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290107_a_291436]