575 matches
-
dramele istorice ale lui Alecsandri, opera lui Heliade-Rădulescu și scrierile lui Grigore Alexandrescu. În colaborare, a publicat bibliografii referitoare la scrierile lui N. Bălcescu, V. Pârvan, A. P. Cehov sau la ecouri iberice și hispano-americane în România, precum și o culegere din glosele lui B. Lăzăreanu. Cea mai importantă contribuție a lui B. este însă „descrierea bibliografică” a presei românești din perioada 1907-1918, cuprinsă în volumul al doilea din Publicațiile periodice românești, elaborat în colaborare cu Georgeta Răduică și Neonila Onofrei (1969). Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
proză necunoscută, pref. edit., București, 1936; V. Alecsandri, Drame istorice, introd. edit., Craiova, 1937; I. Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, introd. edit., Craiova, 1939, Scrieri politice, sociale și linguistice, Craiova, [1942]; Grigore Alexandrescu, Opere complete. Poezii și proză, București, 1940; Barbu Lăzăreanu, Glose și comentarii de istoriografie literară, București, 1958 (în colaborare cu Ion Crișan). Repere bibliografice: Al. A. Philippide, N. Filimon, „Ciocoii vechi și noi”, ediție îngrijită și comentată de G. Baiculescu, ALA, 1931, 545; Perpessicius, Opere, V, 92-96, IX, 215-219; Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
punct de vedere, avem de-a face cu un hiperdocument, un singur mare context cultural, care, în mod virtual, poate deveni un bun pentru fiecare. Oricare ar fi textul (mesajul) transmis, el va stârni reverberații, peritexte în chip de comentarii, glosă, critici, contestări etc. Va fi, cu alte cuvinte, multiplicat prin alte minți și voci, prin infinite prefaceri în timp și spațiu, prin punerea în contact a miilor de oameni, prin nebănuite schimburi intersubiective. Cyberspațiul ființează asemenea unui hiperdocument în transformare
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sterpe, Răspuns d-lui Iorga, multe texte fiind semnate Gh. Dumbravă și Cronicar). Alături de Chendi participă la dispute Ion Gorun (Studii și ciorovăieli, Pleava tiparului, Gelozie, Jubileul și literatura, Obolul și controlul, Școlile noastre literare, Garabeți și botezați, Aprecierea scriitorilor, Glose), E. Lovinescu (Guerila d-lui Iorga, Artistul și moralistul), N. Gane (Premiile Academiei), Virgil Cioflec (la rubrica „Polemica măruntă”, cu Procopseala lui „Traistă-n băț”, Mihalache - mania clasificărilor, O pildă, O rușine, Ai tu bilet de voie?), Al. Cazaban (Proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
Camilar). Dar titlul de referință din bibliografia lui C. îl reprezintă Dosarul Bacovia, o masivă exegeză, proiectată în trei volume, dintre care a apărut numai primul, în 1999, Eseuri despre om și epocă (următoarele intitulându-se O descriere a operei, glose, jurnal și Triumful unui marginal). Folosindu-se de întreg arsenalul istoriei literare (de la documentele de arhivă până la mărturiile contemporanilor), C. nu ezită, atunci când e cazul, să apeleze și la instrumentele sociologiei, ale istoriei etc. Pentru a elucida sau măcar spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
Rebreanu, București, 1967; Zaciu, Masca, 189-197; Gavril Scridon, Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Cluj, 1967; Papu, Luminile, 27-34; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 65-81, 257-261; Puia Florica Rebreanu, Zilele care au plecat, București, 1969; Balotă, Labirint, 191-196; Zaciu, Glose, 103-110; Oprea, 5 prozatori, 65-122; Popa, Modele, 83-88; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 5-40; Lidia Gavrilescu, Liviu Rebreanu. Biobibliografie, Iași, 1972; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 39-52, 169-178; Rotaru, O ist., II, 583-608; Vlad, Convergențe, 208-213
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Ochean simplu”, ATN, 1972, 9; Poantă, Modalități, 70-75; Felea, Secțiuni, 150-154; Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de cercuri, RL, 1974, 26; Nicolae Balotă, Glose la poezia lui Francisc Păcurariu, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, „Ochean simplu”, LCF, 1974, 40; Laurențiu Ulici, „Labirintul”, CNT, 1974, 42; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Demersul unei conștiințe lucide, RMB, 1975, 21 februarie; Alexiu, Ideografii, 169-172; Tudor-Anton, Ipostaze, 105-111; Ardeleanu, Mențiuni, 109-122
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
numeroase cronici literare și texte în proză sau versuri, ține rubrica „Din freamătul zilei”) și a colaborat, mai ales începând din 1919, cu articole sociale și politice, poezii inspirate din suferința celor năpăstuiți, pamflete, portrete literare, polemici de tot felul, glose, note și însemnări despre scriitorii zilei, studii de folclor și estetică etc., într-un fel de radiografiere neîntreruptă a vieții culturale și sociale, la numeroase reviste și ziare, semnând și Trubadurul, Arald, Alex, Bucur, Bélé, Barbu Lăzărescu, Matei Rareș, Matheiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
în direcția istoriografiei literare și a folclorului, domenii în care contribuția sa relevă mai degrabă o disimetrie între omul de carte și militantul politic. Istoriograful, spirit ce cocheta cu enciclopedismul, reușește uneori să pătrundă dincolo de suprafața fenomenului cultural, aducând în glosele și comentariile sale referințe inedite, rezultate din cercetarea atentă a manuscriselor și a documentelor. Începute în 1917 sub titlul generic Arheologie literară, cercetările lui L. prind mai întâi forma unor articole de revistă, pentru ca ulterior să fie tipărite în broșură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
București, 1947; Cântăreți români ai Comunei din Paris: Mihai Eminescu, Constantin Mille, Gheorghe din Moldova, Traian Demetrescu, București, 1948; Ioan Păun-Pincio, București, 1948; I.C. Frimu, București, 1948; Ion Creangă și basmul rusesc, București, 1949; Eminescu, om al cărții, București, 1950; Glose și comentarii de istoriografie literară, îngr. Ion Crișan și George Baiculescu, București, 1958; Cu privire la Mihail Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi și I. Heliade-Rădulescu. Glose și comentarii, îngr. George Baiculescu, introd. Perpessicius, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
București, 1949; Eminescu, om al cărții, București, 1950; Glose și comentarii de istoriografie literară, îngr. Ion Crișan și George Baiculescu, București, 1958; Cu privire la Mihail Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi și I. Heliade-Rădulescu. Glose și comentarii, îngr. George Baiculescu, introd. Perpessicius, București, 1971; Cu privire la meșteșugarii cuvintelor, îngr. Mariana și Victor Iova, București, 1975. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 560; Podoleanu, 60 scriitori, I, 159-170; Predescu, Encicl., 479; [B. Lăzăreanu], RMB, 1957, 3820; Baltazar, Evocări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
trimiteri la pagina din ediție, nu la fila din manuscris] CCat.1560 Coresi, Catehism. Ed. Al. Roman-Moraru, in I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea. I. Catehismul lui Coresi; II. Pravila lui Coresi; III. Fragmentul Todorescu; IV. Glosele Bogdan; V. Prefețe și Epiloguri, București: Editura Acadmiei Române, 1982, 101-105. CD.1698 Dimitrie Cantemir, Divanul. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea, București: Editura Academiei, 1974, 103-405. CH.1717-23 Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano moldo-vlahilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ed. V. Guruianu, București: Minerva, 1997 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 2), 93-98. FT.1571-5 Fragmentul Todorescu(Carte de cântece). Ed. I. Gheție, în I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 336-343. GB.XVI-XVII Glosele Bogdan. Ed. M. Georgescu,în I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 422-438. GCond.1762 Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762, ed. D. Simonescu, București: Fundația Regele Carol I, 1939, 262-312. ÎPI.1673-705 Învățătură despre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lui I. par să reprezinte fragmente detașate dintr-un ansamblu generic, care poate fi considerat infinit. La rigoare este vorba despre un Text Universal - în sensul în care universul este incompatibil cu noțiunile de început și de sfârșit. De altfel, glosele teoretice abundente ale autorului conduc destul de clar în această direcție. Indiferent de formulă sau de gen, prestațiile „textuale” ale lui I. ilustrează perfect înclinarea promoției ’80 de a pedala pe resursele ludice și poetice ale literaturii, în detrimentul valențelor sale referențiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
consolida judecata estetică. Va discuta așadar despre Specificitate etnică și creație literară, despre Literatura șesului românesc,despre Literatura feminină și literatura de idei ori despre Literatura Ardealului, alteori având în vedere curente, grupări și tendințe (Sămănătorismul, Tradiționalismul predicant, Romantismul românesc, Glose despre Marinetti și futurism, Specificitate etică și lirică); nu a neglijat suportul etic al operei lui Caragiale, idee devenită de mult un loc comun. Lui Vladimir Streinu, care, distant, izgonea din metodologia curentă categoriile psihologico-morale, îi amintea că „la originile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
campania pentru culegerea și valorizarea ei, apreciază virtuțile modelului folcloric pentru literatura cultă. În calitate de cronicar dramatic, se arată deopotrivă preocupat de repertoriu, de interpretarea actoricească sau de gustul spectatorului, dar, folosind drept criteriu realismul, verosimilitatea, găsește o acoperire insuficientă pentru glosele lui, adesea mult prea binevoitoare, prea generoase. Când scrie el însuși teatru, I.-G. improvizează: Liceul Țepeluș-Vodă. Real? Vechi? Clasic? Modern? (1904), Șezătoarea Ștefan-Vodă (1904). În 1882, localizase, sub titlul Nea Frățilă și în colaborare cu A.I. Odobescu, piesa L
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
socială, expresie și a căutării drumului propriu, sunt tributare influenței bacoviene. Alte poezii în genul lui Geo Bogza sau al lui Ion Caraion își fac loc în mod firesc, datorită unor puncte de tangență. Poetul combină prețiozitatea livrescă, sonuri populare, glosa fastuoasă, mari teme lirice, pe temeiul unor afinități ce ulterior vor suscita definiri bivalente, genuinul fiind circumscris simbolismului universal. În pofida unei retorici de circumstanță, versurile din volumul Enescu. Suită lirică (1958) se înscriu aproximativ între aceleași coordonate: un „clasicism latent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
București, 1974; Max Jacob, Cornetul de zaruri, pref. trad., București, 1974; Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, pref. trad., București, 1980; Lirică universală, pref. trad., București, 1975. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 175-180; Regman, Cărți, 35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
35; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 122-125; Luminița Marcu, Birgitta Trotzig în românește, RL, 1999, 13-14; Dicț. analitic, II, 293-296, IV; 574-576; Dimisianu, Lumea, 280-284; Grigurcu, Poezie,II, 106-111; Ungureanu, La vest, II, 95-101; Dicț. esențial, 510-512; Tatiana Rădulescu, Glose la jurnalul suedez, VR, 2001, 1-2; Matei Călinescu, Vocile memoriei, „22”, 2001, 585; Matei Călinescu, O scrisoare deghizată, RL, 2002, 41; Mircea Iorgulescu, Anatomia sufletului, „22”, 2002, 659; Gabriela Adameșteanu, O carte pentru recitit, „22”, 2003, 677-679; Manolescu, Enciclopedia, 487-489
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
în sensul prolificității, ci și al arderii etapelor, al reunirii și simultaneității stadiilor, estetic, etic și religios de care vorbea Kierkegaard, și-a publicat toate volumele la Editura Humanitas. Spicuim doar titlurile sau, la câteva din ele, zăbovim printr-o glosă în spiritul intransigentului autor: "Schimbarea subiectului o reverie"(2004), Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante (2004, 120 pagini), "Zbor în bătaia săgeții" (2006, 328 pagini), "Omul recent" (2006, 504 pagini). Această din urmă carte este o focalizare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
capitole de istorie literară. Ceea ce nu exclude abordarea cărții la zi, cum ar fi "Literatura română sub comunism" de Eugen Negrici, "O istorie a societății românești contemporane în interviuri" de George Arion, versuri de Gh. Grigurcu etc. Majoritatea comentariilor și gloselor sunt însă adevărate contribuții de istorie literară, menite să ilumineze și mai intens aspecte mai puțin cunoscute, spuse doar pe jumătate sau uneori, ca în cazul lui Ion Barbu, ascunse sub preș. Barbu Cioculescu, spirit epic, imaginativ, inspirat, versatil și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a lui G. Călinescu sau De Sanctis, dar și parabola civică a unui stoic, a unui cartesian îndrăgostit de eseurile lui Montaigne. Știutor pe de rost al liricii argheziene, este prieten de-o viață cu năbădăiosul Ion Barbu (extraordinare sunt glosele marelui critic pe ediția poetului îngrijită de Dinu Pillat) în care intuise rasa de artist dar și amoralitatea, iresponsabilitatea politică a aceluia. Șerban Cioculescu nu a fost doar un diagnostician al modernismului ci și un militant al autonomiei esteticului. Cenzurându
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o permanentă mișcare și transformare, ca o substanță proteică, sesizabilă doar prin fixarea și interpretarea fiecărui detaliu în parte. În Voluptatea labirintului (1995) autorul va aplica același tip de critică pe o arie de cercetare lărgită, eseurile de aici devenind „glose la o hermeneutică a insolitului”. Accentul cade mai mult pe studiul prozei, dar este analizată și „utopia eutanasică” la Mihai Eminescu. Prin prisma insolitului, L. întreprinde o exegeză aprofundată a povestirilor lui Mihail Sadoveanu sau îl interpretează pe Mircea Eliade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor întreținută cu o neobosită subtilitate. Și ceea ce ar părea, la o privire sumară, un comentariu obedient, lesne de integrat într-o mitologie previzibilă, se transformă subit în glosă ironică pe marginea unor poncife obosite. Dacă din punct de vedere plastic aceste compoziții sînt o sursă imensă de voluptăți senzoriale, moral ele oscilează între seriozitate și denunț, între tentația metafizică și scepticismul ghiduș al unei conștiințe postmoderne. De dimensiuni
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
lor creatoare este comună - mari poeți, mari prozatori, dramaturgi interesanți, jurnaliști de vocație. Macedonski a înceercat să construiască și o teorie literară proprie pentru a explica publicului literatura pe care el însuși o scria. Notațiile eminesciene risipite pe marginea cărților, glosele dezordonate ale lui Eminescu despre fenomenul literar vor fi mereu infinit mai interesante decît articolele literare ale lui Macedonski; ambițiile de teoretician ale acestuia nu erau susținute de o cultură corespunzătoare, așa că manevrarea abstracțiunilor l-a pus mereu în dificultate
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]