506 matches
-
cu Lucia Sturdza-Bulandra. În rest, conflicte multe, și persecuții. Atunci, îmi spunea, mă închid în casă și notez în Jurnal ceea ce nu am unde publica! Într-adevăr, ținea un jurnal în care își spunea oful...". Din nou, cititorul dinaintea mea glosează: nesincer. și cam are dreptate... Din toate foile de cartotecă vivantă, încheiate, aproape întotdeauna, cu două rînduri ca de necrolog, de parcă viața, de la cunoștința cu Peltz pînă la moarte, se comprimă într-o evocare, scoate capul o lume aproape bună
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
intact. Alături de Cornel Dinu (și el imunizat față de tentațiile bahice), Fănuș Neagu orchestrează, ca în vremurile bune, un adevărat botez general, o adevărată risipă de cognomina (p. 251). Pagini frumoase pe subiect sunt acelea în care, cu mult umor, scriitorul glosează o știre de domeniul absurdului (pe măsura tabloidului în care-a fost publicată): un copil de numai patru ani bea de stinge și fumează șerpește. De pe patul de spital, de la mii de kilometri distanță (nefericitul e chinez și se numește
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
am putea spune ce este el, pentru că mult din acest răspuns ține de universalitățile care îl înconjoară (măcar cinci: un gen, o specie, o diferență, un propriu și o întâmplare care ni-l face disponibil). Bineînțeles, este foarte ușor să glosăm savant în marginea faptului că o parte din cunoașterea mărului este dată de universalitatea lui, iar altă parte de singularitatea sa, și să dezbatem doct care sunt proporțiile. Însă întrebarea fundamentală a și scăpat: cine garantează, ca al treilea termen
Așteptăm pe un altul? by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2827_a_4152]
-
singurei cinematografii din zonă care și-a întrerupt premierele proprii timp de un an și jumătate, reconfirmînd la reluare că nu cauzele economice ale crizei sînt determinante, ci nivelul culturii profesionale, deontologice și politice a organismelor publice abilitate; și să glosăm mai mult sau mai puțin impasibil (nu știu dacă voi reuși, mă tem că nu) pe marginea a două noi producții S.U.A., de data aceasta de interes privilegiat prin autorii lor: Marea hoinăreală (alternativă în derizoriu la gravul titlu original
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
probabil și la alte universități din țară). Cît despre prefața acestui volum, semnată de Gabriel Mardare, îmi este, iarăși, destul de greu să mă pronunț: citit în vreun ziar, acest text ar fi oarecum simpatic. Ca prefață, e consternant. Gabriel Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
timpului actual au generat structuralismul, neopozitivismul îndeobște, într-un aer de stagnare istorică (enciclopedismul fiind prin natura sa antiistorist). În locul gol lăsat de respingerea transcendenței și, în fond, a creației majore care posedă totdeauna un sîmbure transcendent (în altă parte, glosînd opera abatelui Henri Brémond, eseistul nostru ne reamintește adevărul intuit de poetica medieval-scolastică, după care "în tot ce e frumos se manifestă chemarea unei transcenderi"), se lărgește exclusivist zona praxisului, se impune trufia tehnicii nemăsurat proliferante. Oficiază sacerdoții utilului pentru
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
complet necunoscute. Ceacșiri, fermenea, giubea, taclit, biniș, contoș, tătarcă - iată doar cîteva nume ale unor pise vestimentare, absolut obligatorii în ținuta boierească pe care Țările Române o păstrează pînă tîrziu, către mijlocul secolului al XIX-lea, în ciuda accentuatei europenizări. Dicționarele glosează astfel de termeni ca arhaisme și oferă o explicație mult prea sumară ca cititorul dornic să înțeleagă și sensul să aibă o reprezentare vizuală cît de cît adecvată. Iar farmecul retrograd ce se desprinde din astfel de descrieri de portrete
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
întreținerea casei pe cîteva luni ori poate achita taxele studențești ale copilului său! Revista Apostrof a realizat acum cîțiva ani o anchetă despre scriitorul muritor de foame, pornind de la sintagma kafkiană a "artistului foamei". Deși cei care au răspuns au glosat mai cu seamă livresc, scepticismul repondenților a răbufnit: da, scriitorul român o duce greu, fiind, în cîteva cazuri, cu adevărat muritor de foame. În ce mă privește, ca și atunci și acum, deși sună barbar, îl văd pe scriitorul român
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
și imponderabil. El conciliază interiorul cu exteriorul, materia cu vidul, gravitația cu starea de plutire. La intersecția picturii cu sculptura, ca un spațiu deschis în egală măsură către amîndouă, se așază desenul, în toate variantele lui. Indiferent dacă este proiect, glosă pe marginea unui obiect sau a unei idei, analiză a formei sau simplă descărcare energetică, el cuprinde toate enunțurile care se vor regăsi, mai apoi, în culoare și în tridimensional. Iar aici dubla perspectivă a lui Paul Neagu se manifestă
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
în vis că vor ajunge vreodată să exercite puterea. Ei erau (iar demonstrația lui Vladimir Tismăneanu e implacabilă) niște dezaxați așezați de-a curmezișul istoriei, niște „îndrăciți” care vedeau în Moscova leagănul mitologic ce le putea rezolva aspirațiile bolnave. A glosa prea mult pe ideea de „romantism”, de „idealism”, de „curățenie morală și spirituală” e o pierdere de vreme. E vorba de-o sectă descreierată, născută din anarhismul belicos care deja făcuse un număr enorm de victime și se pregătea să
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
nu numai prin înzestrare genetică, dar și printr-o neobosită muncă de informare, acea lărgire a cercurilor ca într-o îndrăgită poezie a lui Rilke, din care, de altfel, Dinu Pillat a și tradus. Tânărul Pillat trăiește astfel în literatură, glosând-o și creând-o, desprins de materialitate, sfidând oboseala unei rase foarte vechi - cele patru veacuri de arbore genealogic -, pe șleau, beneficiind de o constituție morală cu mult peste cea fizică. Dar și aceasta va rezista unor probe de neomenească
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
În funcție de aceasta are tendința să judece întregul de la înălțimea propriei sale priviri și să considere că adevărul său trebuie împărtășit de toată lumea. În ce mă privește, ca om născut în anii '60, cu facultatea terminată la mijlocul anilor '80, aș putea glosa la nesfârșit despre privațiunile, absurditatea, ticăloșia, incompetența regimului comunist, dar nu aș putea fi foarte dezinvolt într-o discuție privind caracterul său criminal. Chiar dacă nu mi-am pus lacăt la gură, trebuie să mărturisesc că nu m-am simțit niciodată
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
pentru creștinismul răsăritean. Tainele Treimii, atât cât pot fi ele spuse în limbaj omenesc au fost exprimate intelectual de Grigore de Nazianz în discursurile sale teologice, ca și de Vasile cel Mare. Teologia ulterioară nu a făcut altceva decât să gloseze pe marginea acestei opere, scrie Predici Laice. Sărbătoarea lor este o sărbătoare a teologiei creștine răsăritene, teologie ce nu poate fi înțeleasă decât urmând cele trei aspecte ce caracterizează viața celor trei ierarhi: Liturghia, trăirea creștină desăvârșită și cunoașterea intelectuală
Sfinții Trei Ierarhi. Ce este interzis să faci pe 30 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/62650_a_63975]
-
viață este citat cu o afirmație asupra căreia merită reflectat: „Dar către 1980 ei (’Noii’) erau deja percepuți de către prozatorii cu cinci-șase ani mai tineri drept un grup marginal, cu o poetică interesantă, experimentală, dar care data iremediabil.” Adina Dinițoiu glosează în mai multe rînduri pe marginea acestei evaluări. Într-adevăr, textualismul combină adesea o estetică avangardistă cu un ethos postromantic. E interesantă estetica, scrie Cărtărescu, dar e datată expresia izolării, a retragerii din „universalul reportaj” care e literatura burgheză. Merită
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
poetei Ioana Dinulescu, pentru Un gând pe săptămână, emisiune la Radio „Oltenia” Craiova și le datează după ziua scrierii sau a difuzării. Din 1999, după vreo doi ani, emisiunea încetează, iar însemnările se răresc, ajungând însă până în 2010. Despre ce glosează el în gândurile, confesiunile, amintirile și reflecțiile lui? Despre întreaga paletă de însușiri și mai ales de defecte și metehne neproductive ale noastre: onestitatea versus necinstea, adevărul versus minciuna, iubirea versus ura, credința/ fariseismul, cultura/ incultura, prostia, ideologia, scrisul, dezinteresul
Un fel de jurnal by Toma Grigorie () [Corola-journal/Journalistic/4821_a_6146]
-
istoriile literaturii, corect ar fi să îl subliniem pe acela pe care ei îl ocupă într-o latentă „istorie a lecturii”. Să mă fac bine înțeles: nu despre cantitate e vorba, ci despre un anume mod de a citi literatura. Glosam cândva, tot aici, folosindu-mă de conceptul lui Stanley Fish, pe marginea omogenității remarcabile a „comunității interpretative” optzeciste. Îmi păstrez opinia. A spune (cum au făcut-o, nu o dată, răuvoitorii) că poeții generației optzeci scriu toți la fel e o
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
natală// g. alt Petre Eremitul/ își mână turma spre Alep// h. clopot/ pe care nu îl trage nimeni” (pp. 36-37). Foarte simplu spus: Lucian Vasiliu a căzut victimă criticii literare „de poezie”, gata să exulte în fața discursului filozoficoid și să gloseze în termeni și ei filozoficoizi pe marginea lui. Or, traseul său poematic e, în mod natural, unul care întâi își edifică un inventar conceptual (mergând de la jocuri de limbaj până la raccourci-uri intertextuale) pentru ca abia apoi să-și măsoare pașii până în
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
voastră, a ta, a lui Mihai Ursachi, de a vorbi prea des în public. Dacă e vorba de cuvînt, m-am refugiat mai lesne în scris. Rugat, adesea, să iau cuvîntul într-un conclav, m-am oferit mai degrabă să glosez despre acesta. Te-ai referit la locvacitatea mea, pe care, iată, cu oarecare stupoare, mi-o descopăr chiar acum, în dialogul nostru. Puteam fi, în altă ordine de idei, un personaj ex catedra, să predau la Institut, cîndva am și
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Răzvan Voncu Nu vreau să las să treacă anul 2012 fără a glosa pe marginea unei edi- ții despre care s-ar fi cuvenit să vorbim mai mult, încă de anul trecut. Este vorba despre o ediție cu totul excepțională din poezia lui Konstantinos P. Kavafis, cel mai important poet grec modern, care
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
forma și cu expresia, cu o disponibilitate egală în ceea ce privește manipularea convențiilor figurative și a celor abstract-decorative, riguros ca un geometru și expansiv ca o deflagrație în plină manifestare, Alin Gheorghiu nu este niciodată captiv într-o singură formă, oricît ar glosa pe marginea ei, ci întotdeauna instalat în interiorul unor mari obsesii care depășesc cu mult suma reprezentărilor concrete ale acestora. într-un mod inexplicabil și bizar, recenta expoziție de la Muzeul de Artă induce o falsă perspectivă asupra picturii lui Alin Gheorghiu
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
cu orice preț, și nici o confruntare cu anumite tipare, clasice sau recente: "Sunt liber de orice superstiție teoretică și didactică. Am făcut ceea ce am crezut că trebuie să fac: să respect âregula metodologică> a âdosarului>. Am denișat, am descris, am glosat. Cu înaintări și reveniri, minuțios" (p. 5-6). Bacovia este citit atent, în funcție de epoca lui, de "amănuntele operei", ceea ce a determinat reveniri, insistențe, comparații și nuanțări, pentru a satisface curiozități de detaliu. Constantin Călin scrie cu o bogată bibliografie de istorie
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
ortografie/ortoepie sau topică este intenționat greșită cu scopul de a ridiculiza" (mihai.matei.ro). intră frecvent în enumerări cvasi-sinonimice: "Bancuri, glume și-alte dume" (motor-zone.ro); "perle și dume" (forum.4tuning.ro). În dicționarul on-line 123urban.ro, cuvântul este glosat prin "replică", cu exemplul "Ce dume are ăsta în el, frate...", și prin sinonimele "balivernă, minciună": "Hai, mă lași cu dumele astea? Cum dracu să îți sparg eu geamul când știi bine că în weekend am fost la munte! Du
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
barză", atenționare care, în popor, se poartă, adusă în volum cu diferența, marca Foarță, a unui refren pe latinește: "avis pia & benigna". Scrisă despre "opurile care/ dintr-un verb, fac o dihanie", și pe marginea lor, poezia lui Șerban Foarță, glosă de respiro filologic, improvizație de calitate între două studii la vioară e prefața unei apariții. Minunea care nu are loc, Finics-ul renăscînd la nouă ani odată, se confundă cu un Finis, sfîrșit și început de cerc, într-o lume în
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
neabătutul exercițiu livresc în felul cum privește valoarea și cum refuză platitudinea. Dar despre capacitatea lui Nae Ionescu de a face istorie prin judecățile sale sintetice și prin originalitatea imaginilor interpretative, abia de la această cronică a edițiilor s-ar putea glosa, neocolindu-i cerebralismul nervos, plăcerea polemicii și perspectiva teoretică acordată unor acute nevoi moderne.
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
a descărcat pistolul, timpul lent, fără puls, al lui Mircea Ivănescu întoarce ceasul înapoi și destramă coerența ostentativă introdusă de partener ca premisă". În cele din urmă competiția dintre autori e înscrisă pe coordonatele mișcărilor diverse pe care le întrupează, glosate în sens tehnic dar și filosofic, tehnica, psihologic-automobilistică, susținînd cu o doar aproximativă seriozitate, ideea vizionară: "Limitele puterii nu e doar o carte cu trei viteze (de reacție, de percepție, de imaginare), cu două scriituri (în care una, a lui
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]