504 matches
-
și Tita Bobeș semnează note și cronici teatrale, iar Petru Comarnescu inserează articole pe teme de cultură, recenzii, cronici plastice (iscălite și Radu Veniamin) și muzicale. Li se alătură Marcel Botez, specializat în cronici muzicale, și Oscar Walter Cisek, care glosează pe marginea evenimentelor din domeniul artelor plastice. Treptat, rolul lui Petru Comarnescu devine tot mai mare; va face public, de altfel, în februarie 1928, că e responsabil al paginii. Lui i se datorează texte cu ascuțiș critic privitoare la Istoria
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
în românește. Notații despre Goethe sunt prezente aproape în fiecare număr, cum se întâmplă în numărul următor, când I.V. Pătrășcanu semnează Influența juridică și religioasă în opera lui Goethe, iar Eugenia Guneș face o analiză a elegiilor. Ulterior Franz Lang glosează pe marginea coordonatei umane a scriitorului (Goethe ca german și cetățean mondial), R. Heinz Schullerus abordează chestiunea traducerii lui Faust în românește, iar Iorgu Iordan relația dintre Goethe și Italia. Goethe în literatura română este titlul unei contribuții a lui
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
Joseph Thomson pare a fi M. în evocarea anotimpurilor. Dar aici el reușește, când nu diluează lirismul prin descrieri dilatate, să redea prospețimea și puritatea agrestă. Meditații precum Adevărul, Prieteșugul îl vestesc pe Grigore Alexandrescu. Începutul omului și starea orășănească glosează, în felul lui J.-J. Rousseau, asupra decăderii prin civilizație, iar Omul, construită pe antiteze și amintind de Alexander Pope, este interesantă prin reflecția asupra măreției și neputinței existențe umane trecătoare. Pesimism și melancolie sunt notele caracteristice ale acestui volum
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
livadă, Dor, La coasă-n zori) ori desfășurări epice în cadru rustic (Drică, Muan) lasă loc uneori accentelor de amărăciune și revoltă în fața nedreptății sociale (La prașilă, Pomenire). Pretutindeni apare în cele din urmă schelăria greoaie a unei cugetări ce glosează pe tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice și când izbutește o focalizare a gândului (ca în Stânca, Pârâul, Marea, Lebăda, Bărăganul
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
pitagoreici și alți filosofi greci de până la Platon. Prima carte a lui N., Le Fonctionnement des concepts dans un texte inédit de Castelvetro (1977), este o restabilire însoțită de comentarii erudite a unui manuscris al cărturarului renascentist, în care acesta glosează pe marginea tratatului lui Dionysios din Halicarnas, Despre potrivirea cuvintelor. Eseistul se impune cu Anatomia suferinței. Primul pătrar (1981), text polimorf de factură originală, asociind incursiunile în filosofia culturii, în antropologie sau psihologie cu fragmente memorialistice sau poematice. După cum arată
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
de liceu, magistrați și funcționari, majoritatea din Dobrogea, câțiva din Suceava sau Chișinău. Alături de aceștia este de înregistrat prezența în sumar a Hortensiei Papadat-Bengescu, cu fragmentul Cheiul (1/1926). Revista publică traduceri din Ovidiu, Heine, Selma Lagerlöf. Aici D. Stoicescu glosează pe marginea unei epistole a lui Cezar Bolliac către Alexandru Sutzu și trimite comentariul intitulat Ultima operă a lui Delavrancea, iar Zoe Verbiceanu publică un articol despre Panait Cerna. Semnează versuri C.M. Blond (Constantin Muche Blond), George Voevidca, A. Mândru
PLAIURI DOBROGENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288836_a_290165]
-
versurile din Psihodrom (1994), unde încă se simte o „cruzime” a rafinamentului. În Femeia și femela. Recurs la erogenia textului (1997), un eseu presărat cu trimiteri livrești de tot felul, textul este văzut ca o anagramă a corpului nostru erotic, glosându-se subtil pe marginea strategiilor lui de seducție. Întrebările care se pun vizează limita dintre erotism și sexualitate, inocență și perversitate, fidelitate și trădare, relația dintre modelarea pygmalionică și replica ei galateică, androginie sau transsexualism difuz. Omul de hârtie (1999
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
rânduielii și, cu o mare pondere, despre viață și societate. Dacă „ciclurile” sunt predominant filosofice, partea ultimă poartă către un spațiu privilegiat la N., „partea noastră de cer”, a românilor din comunitatea, comunicarea și cuminecarea cotidiană și seculară. Aici se glosează împrejurul unor cuvinte ori expresii uitate, de regulă, cu seninătate și condamnabilă nepăsare: Mă paște gândul!, A da drumul, Se cade, nu se cade, Minte și smintire, Nebun și netot, Ba nu, Discurs despre Nefârtate, Împelițatul, Hotărăște-mă, pune-mi
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Deși teoretiza insistent asupra preeminenței fanteziei între facultățile generatoare de artă, înțelesul frumosului era, la el, cel clasicist. În contribuțiile lui analizează cvasididactic, citând abundent esteticieni al căror șir pornește din Antichitate, noțiuni precum cele de urât, ridicol și comic, glosează în legătură cu alte categorii - sublim, grație, farmec, naivitate -, scrie comentarii scolastice intitulate Ficțiune, imagine și comparațiune (1896), Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura) (1898). Și criticul preferă „aerul limpede al imaginilor senine”, arătându-se prudent față de
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
fi învățat multe unii de la alții. Înainte de a vorbi despre împrumuturi substanțiale, n-am putea ignora componenta stilistică. Din Bărăganul lui Mateiu Caragiale spre Brăila lui Nae Ionescu și, mai departe, către ținuturile moldave ale lui Sadoveanu, pana literaților a glosat despre etosul balcanic al românilor și țiganilor. Lecturile sau experiența ne-au învățat că românul a șterpelit de la vecinul său țigan atât gustul pentru delăsare, cât și savoarea inoxidabilă a poantei. A fi neserios nu este pentru nici unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Petru Comarnescu, Ionel Jianu și Constantin Noica. Purtând subtitlul „Caete semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX”, A. și r. este o publicație de orientare antitradiționalistă, în care genul cel mai bine reprezentat este eseul. În primul volum, semnatarii articolelor glosează despre Ideea veacului și spiritualitatea (Petru Comarnescu), Între misticism și religie (Ionel Jianu) sau despre Problema echilibrului spiritual (Constantin Noica). La rubrica „Mișcarea ideilor românești”, Petru Comarnescu face o analiză critică a revistei „Gândirea”, decretând falimentul acesteia. Volumul al doilea
ACŢIUNE SI REACŢIUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285159_a_286488]
-
Eugen Uricaru, director fiind Eugen Uricaru, iar redactori-șefi - Nicolae Prelipceanu (București), Tudor Dumitru Savu (Cluj-Napoca). În această publicație declarat independentă, își dau întâlnire nume importante ale vieții literare și culturale clujene. Eugen Uricaru discută despre Schizofrenia de stat, Mircea Zaciu glosează pe marginea dictaturii, cenzurii și artei (Capul poetului pe tava cenzurii), în vreme ce Andrei Marga analizează riscurile pe care prelungita scindare a individului le poate aduce stabilității unei democrații tinere. În maniera sa caracteristică, a îndrăznelilor impudice, Ștefan Agopian propune un
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
de inventarierea schingiuirilor, este, la rându-i, o hartă elaborată și o suprafișă despre patologia creierului uman în condiții de represiune. Alin Mureșan este riguros și exact ca un geometru. Nu acceptă speculațiile alunecoase (are chiar alergie la ele), nu glosează în gol, nu este un raisonneur gratuit, nu vrea să întrerupă filmul evenimentelor, ci să-l descrie anatomic. Scrie această carte ca un scenarist meticulos și sec, fără tropi, fără labirinturi, fără camuflaje. Cartea sa este aproape un roman documentar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Într-o lucrare anterioară datorată aceluiași autor sau altcuiva” (pp. 23-24). În sensul acestor precizări, pot fi considerate note, de exemplu, comentariile lui Stelian Dumistrăcel (2001) la diverse expresii românești sau de G.I. Tohăneanu (1995). O specie asemănătoare notei este glosa („comentariu sau notă explicativă făcută pe marginea unui text”, cf. Barbu Lăzăreanu, 1958; Mircea Zaciu, 1970). Deși are dimensiuni mici (1-3 pagini), o notă nu este ușor de realizat, ea presupunând cunoștințe temeinice din domeniul respectiv. În revistele literare mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
hiatusul” dintre metafizică și poezie, Eminescu ar veni ca un „catalizator” al relației. Încercare critică merge mai departe pe linia acestui determinism etnic, implicând în discuție și simbolismul Luceafărului, pus în relație cu cel din Miorița și Meșterul Manole, și glosând despre seninătatea în fața morții, unirea principiilor masculin și feminin (Hyperion ca hermafrodit) etc. În Sărmanul Dionis, celălalt text-pivot al comentariilor, ar fi tot o unire, acum între lume și Dumnezeu, la fel de reprezentativă etnic, după cum propriu românilor le-ar fi echilibrul
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
sărbătorii, 1936, Pedagogia sărbătorii, 1937). Studiul Doctrina personalismului energetic a d-lui Rădulescu-Motru (1927) conține in nuce o bună parte a sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i fusese profesor, el glosează în jurul conceptului de autohtonizare a culturii, reformulează în mod original idei de gnoseologie fundamentală, de teorie a receptării și redefinește contextual însăși ideea de filosofie. „Filosofia integrală”, pe care o vede eseistul în doctrina „personalismului energetic”, este fundamentată pe realitatea
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
iar din 1949 este angajat la Teatrul de Stat din Reșița, de unde se și pensionează. B. a debutat ca poet în „Epoca” (1922), cu versuri de factură vag minulesciană. Cel dintâi volum, Florile roșii (1934), incluzând câteva poeme în proză, glosează despre soarta umiliților. Înduioșarea melodramatică tinde să dea suport unor structuri contrastante, apropiate adesea de pilda religioasă. B. folosește, frecvent retoric, o imagistică de sursă biblică pentru a sugera paragina spirituală a veacului, condamnată în numele unui creștinism indignat - substratul celei
BARCAROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
cazuistică. Romanul de analiză are ca specific introspecția, perspectiva interiorității. Adela este un roman, în parte, cu substanță sufletească, perspectiva însă este precumpănitor exterioară, comportamentistă. Impresii, senzații, deliberări țin de un pozitivism al cazuisticii, nu de analiza psihologică. Autorul interpretează, glosează un sentiment, nu-l investighează epic. Ceea ce a derutat a fost noutatea obiectului romanului, confundat cu metoda. Obiectul, într-adevăr, al romanului vizează de atâtea ori sufletul, conștiința. Dar interesează cum este semnalată această lume a in-teriorității. Este prezentată ori
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
e adevărul meu și nu văd de ce m-aș dezice de el. Nu cred că există subiecte, teme, „rușinoase“ când vrei să vorbești despre ai tăi. Îmi dau seama că, la început de mileniu trei, este o zădărnicie totală să glosezi despre privatele românești (budă, W.C., toaletă etc.). Penibilul nu vine neapărat din delicatețea subiectului - în fond, este o problemă de morală practică, de civilizație și de o anume educație - cât, mai ales, din păcătoasa noastră mentalitate că „merge și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
iertați-l pe bietul Fermín. Fără nici o Îndoială, a vorbit astfel din pricina traumei. — Poate, Însă eu n-aș exclude nici ipoteza nerușinării, fiindcă nu-i chip să-l oprești s-o piște de fund pe infirmieră și să recite distihuri glosînd tăria și rotunjimea coapselor ei. I-am Însoțit pe doctor și pe infirmieră pînă la ușă și le-am mulțumit călduros pentru bunele oficii. CÎnd am intrat În cameră am descoperit că, pînă la urmă, Bernarda nesocotise ordinele lui Barceló
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Locul tău este, evident, la muzeu ! au convenit în cor dragii mei prieteni. Așa îți asiguri o retragere glorioasă și întru veșnicie, de la biroul directorial direct în vitrină. Ar fi o achiziție foarte valoroasă pentru muzeu... Apoi au început să gloseze asupra modalităților de împăiere, dacă ar trebui să fie în stil Bernea sau nu. M-am opus din motive estetice, considerînd că soluția cuprinde o prea mare doză de kitsch în ea. S-a născut atunci o altă soluție : o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
indivizi proveniți din alte serii de homoizi. Incapabil să spună mai mult decât au descoperit investigațiile științei până în ziua de azi, el pune întreaga creație și manifestare materială pe seama lui Dumnezeu. Asta am mai auzit! În 31 de pagini se glosează pe o facere imaginara, folosindu-se un exces de termeni științifici (existenți sau inventați de el); Tăcu brodează o geneză personală, pretinzând, probabil, si o înscriere în Registrul SF al gânditorilor înaripați cu harul hipertrofiat al legendelor de care omenirea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93038]
-
cu aripile, a sedentarismului cu no ma dismul, a iconoduliei cu iconoclastia, a naționalismului izolaționist cu ecumenismul și cosmopolitismul, a xenofiliei cu xenofobia, tensiunea acțiune/reacțiune ș.a.m.d. reprezintă o constantă istoric-universală inutil de con testat. Și chiar de glosat. E de acceptat și administrat în funcție de contextul energiilor angajate. Ca paseist (să zic arheofil?), citez ori de câte ori am ocazia superba definiție cioraniană a progresului ca „l’ălan vers le pire“. Și nu pricep ce rău facem, noi, ăștia câțiva, cei neangajați
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
adecvat unui răspuns pe măsura întrebării - mă gândesc ce bine ar fi ca Editura Humanitas să inițieze o Carte a răspunsurilor echivalentă. Nu de alta, dar, dacă pe marginea paseismului și a virtuților sale terapeutice este aproape inutil să mai glosăm, despre antipaseism, adică „dis pre țul față de trecut și față de apărarea lui“, cum spune Ioana Pârvulescu, este mult de povestit. Și, mai ales, de compătimit. Folosit peiorativ, disprețuitor și acuzator, termenul „paseist“ s-a încărcat aproape demonic de prejudecăți (stângist
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și cretinism, negustorie de principii, lecție de amoralism, laborator al Puterii în care se fac ingineriile mentale apte să transforme în plastilină creierul maselor nemernice. Vezi bine că adevărul este la mijloc. Dar cine mai are vreme și chef să gloseze atari banalități înduioșătoare? E clar că, în căutare de adevăr bucureștean, design urban, spirit civic ș.a.m.d., „presarii“ trebuie să caute arhitecți nepătați, nearondați dezvoltatorilor și neșpăguiți de mafia imobiliară. E clar că, oriunde te uiți, încă avem spe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]