411 matches
-
este presupusă în mod naturalist, ființa nu apare imediat manifestă, luându-și așadar ca punct de plecare alternativ cunoașterea, al cărei primat este teoretizat în "gnoseologie". Având în vedere caracterul eterogen și excendent al ființei față de cunoaștere, filozofiile cu organizare gnoseologică nu pot întemeia experiența sau faptul de a se manifesta al ființei în actul cunoașterii, ci trebuie să o presupună ca fiind dată. În general, acestea ajung s-o interpreteze în mod subreptice ca receptivitate sau construcție: receptivitate față de o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
modernă, contemporană), rețin nume de autori, idei, maxime, manifestă preferință pentru biografiile celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot acum se dezvoltă și inteligența socială și o oarecare „îngâmfare gnoseologică” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 198). În aceste condiții cunoștințele adolescenților sunt din ce în ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de diverse tipuri și pun în evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care sunt judecați și caracterizați indivizii și grupurile", iar cea de-a doua oferă informații noi și acordă sens obiectelor, transformând stereotipurile în adevărate teorii sociale. Perspectiva este asemănătoare cu punctul de vedere exprimat de psihologia cognitivă, care evidențiază rolul gnoseologic al stereotipurilor, subliniind faptul că acestea îl ajută pe individ să-și organizeze și să-și structureze percepțiile și reprezentările despre mediul care-l înconjoară, dar și să-l înțeleagă, oferindu-i sens. Din acest punct de vedere, stereotipurile ar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Făile faptelor omului”, „îndelungată suferința...” (Moartea și fata) Filosoful Ioan Petru Culianu, însă, a învățat (de la mentorul Vău, Mircea Eliade) „Vă abordeze diversele religii în respectul deplin al valorilor lor și într-un spirit de profundă considerație” întru Oărgirea orizontului gnoseologic. Ca student al Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale (rniversitatea București), Ioan Petru Culianu aprofundează latina cu prof. Cicerone Poghirc, sanscrita - cu prof. SerJiu Al-George, sanscrita și hindi - cu prof. Prabuddh Vidyasagar (eyderabad). învață greaca, araba și ebraica; lingvistica
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ca într-un muzeu al figurilor de ceară, prăfuite și privind mai degrabă istoria unor timpuri revolute și care nu mai interesează pe nimeni. „A face” urmează orbește pe „a ști”, dar fără prea mare control ideatic, dată fiind insuficiența gnoseologică a acestui bagaj inutil de cunoștințe lapidare și prolixe. Rămăne problema, capitală, a lui „a fi”! Aici trinomul („a fi”, „a ști”, „a face”) pare a avea o verigă slăbită, fiind vorba de „a fi”, dar cum, care este modul
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
sinonimele, omonimele. Pentru însușirea vorbirii dialogate și folosirea substantivelor în cazul genitiv și dativ am desfășurat cu copiii jocul Spune al cui este acest obiect: A cui este...?. Scopul dialogului se caracterizează prin primatul funcției de comunicare dialogul reflectă funcția gnoseologică a limbajului și cea de comunicare, sintetizându-le în funcția de vehiculare a cunoștințelor.(Slama Cazacu T.,1968). În ceea ce privește pregătirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedară din clasa I, am realizat exerciții de analiză fonetică, alcătuire de propoziții, precizarea numărului
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
84 5.2. Paradigma conflictului social / 90 5.3. Contractul societal izomodern / 96 Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia / 103 6.1. Mediamorfoza contemporană / 105 6.2. Blogosfera / 107 6.3. Univers versus metavers / 109 6.3.1. Universul gnoseologic metavers / 109 6.3.2. Aspecte sociologice ale "Second Life" / 111 6.3.3. Considerații conclusive / 117 6.4. Disoluția limbajului articulat și perpetratorii semiotici fluizi. Aspecte sociologice ale comunicării online / 117 Capitolul 7 Societatea izomodernă / 135 7.1. Destructurare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
devină mai degrabă o societate informațională. În cadrul acestui nou tip de societate, schimbarea socială este tot mai imprevizibilă, la fel ca și tranziția, iar continuitatea, rutina și predictibilitatea par să nu reprezinte altceva decât concepte amorfe și lipsite de fertilitate gnoseologică. Globalizarea tot mai accentuată și mai derutantă a cunoașterii, alături de mulți alți factori ai schimbării contemporane ne indică o realitate de netăgăduit: suntem pe cale de a păși peste un nou prag în evoluția socială. Așa cum afirma Alvin Toffler, "O nouă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
3D, adică tridimensionale, cât și de socializare prin joc/deplasare prin spații virtuale) (v. Internet 29). Amploarea fenomenului comunităților virtuale poate fi observată în Figura 6. Voi expune în continuare, cu titlu de exemplu, două tipuri de comunități metavers: cel gnoseologic, al oamenilor de știință, și cel "Second Life". 6.3.1. Universul gnoseologic metavers Metaversurile se construiesc nu numai în mediul specific internaut, ci și în cel al comunităților științifice. Să amintim aici enciclopedia online Wikipedia, în care orice utilizator
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
v. Internet 29). Amploarea fenomenului comunităților virtuale poate fi observată în Figura 6. Voi expune în continuare, cu titlu de exemplu, două tipuri de comunități metavers: cel gnoseologic, al oamenilor de știință, și cel "Second Life". 6.3.1. Universul gnoseologic metavers Metaversurile se construiesc nu numai în mediul specific internaut, ci și în cel al comunităților științifice. Să amintim aici enciclopedia online Wikipedia, în care orice utilizator poate adăuga noi articole sau completări la articole, cu condiția ca acestea să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
al comunităților științifice. Să amintim aici enciclopedia online Wikipedia, în care orice utilizator poate adăuga noi articole sau completări la articole, cu condiția ca acestea să fie aprobate spre publicare de o comisie de specialitate. O altă arie de construcție gnoseologică este reprezentată de participarea internauților la analiza datelor științifice. Mecanismul este simplu: resursele "hardware" nefolosite ale celor conectați la rețea sunt puse la dispoziția comunității internet și sunt folosite în subsidiar pentru calcularea unor segmente unice de algoritmi asignați pentru
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
-O (Sunt o) "vacă" :(|) (Sunt un) "maimuțoi" %% Noroc(os) :)> Pace :-& Mi-e rău [și figurativ] =* Te sărut Tabel 8. Exemple de emoticoni (folosiți prin Yahoo Messenger), cu precizarea semnificațiilor emoționale ale acestora (Sursa: Internet 41) Prin complexitatea procesului de acoperire gnoseologică a naturii comunicării interumane, emoticonii îmi par cel mai relevant element al simbolisticii vizuale cibernetice, reprezentând deschiderea către o presupusă "externalitate" a emițătorului. În consecință, voi apela în concluziile acestui subcapitol mai ales la relevanța comunicațională a emoticonilor. Emoticonii presupun
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi totuși înlocuite de "proprietatea intelectuală" protejată de structurile instituționale; însă, devine tot mai dificil de trasat granița între protecția dreptului fundamental, stipulat încă de contractualismul iluminist, la proprietatea de orice fel și restructurarea capitalului informațional sub formă de atractori gnoseologici. Într-adevăr, acești atractori funcționează, conform definiției, ca subansamble către care converg toate spațiile vecinătăților. În cazul de față, dreptul la proprietate intelectuală în ciberspațiu ar putea să conducă la creșterea benefică a cunoașterii, așa cum se întâmplă în metaversuri. De
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
clasică (v. Marx), cât în capacitatea de posesie și manipulare a resurselor informaționale. Indiferent de resursele materiale, cele informaționale definesc puterea care circumscrie clasele. Așadar, în era izomodernă, clasele sociale vor fi redefinite prin puterea lor de control asupra resurselor gnoseologice. Epoca hiperrealității presupune și restructurarea clasială. Restructurarea statului tradițional. "Privatizarea" Guvernământului versus etatizarea sferei private. Modificările de pattern cultural evidențiate mai sus nu ne pot duce decât la tulburătorul gând că statul tradițional nu va mai funcționa, în curând, după
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
redempțională raționalizată. Formalism, cercetarea formelor, morfogeneză Structurare politică Ieșirea din absolutismul puterii Societăți totalitare, sub umbrela "drepturilor omului". Societăți, prin contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
elevilor pentru învățare continuă și pentru autoevaluarea realistă. Conceptul de interdisciplinaritate este, așadar, un „ proces de cooperare, unificare și codificare unitară a disciplinelor științifice contemporane, caracteristic etapei actuale de dezvoltare a cunoașterii științifice, în care, fiecare disciplină își păstrează autonomia gnoseologică, specializarea și independența relativă și în același timp se integrează în sistemul global de cunoștințe” ( A. BecleanuIancu, 1978, p. 359 360). Promovarea interdisciplinarității este accesibilă și învățătorilor care trebuie să adapteze conținutul fiecărei activități, stabilind corelațiile obligatorii și minimale, prevăzute
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
celor mai felurite cunoștințe. Dicționarul de filosofie stabilește conceptul de interdisciplinaritate ca „fiind un proces de cooperare, unificare și codificare unitară a disciplinelor științifice contemporane, caracteristic actualei etape de dezvoltare a cunoașterii științifice, în care, fiecare disciplină își păstrează autonomia gnoseologică, specialitatea și independența relativă și, în același timp, se integrează în sistemul global de cunoștințe”.(A. Becleanu Iancu, 1978, p.359-360). Toate aceste argumentări demonstrează necesitatea considerării interdisciplinarității ca principiu didactic alături de celelalte principii cunoscute ale pedagogiei. Promovarea acestor principii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Științele moderne și astrologia. Cazul Teissier / 124 7.3. Științele moderne și divinația: respingere, justificare reciprocă sau neutralitate? / 126 7.3.1. Respingere și refuz / 126 7.3.2. Justificare reciprocă / 128 7.3.3. Neutralitate / 129 Capitolul 8. Forme gnoseologice în practicile divinatorii / 133 8.1. Despre cunoașterea și fascinația ocultului / 133 8.2. Cunoaștere magică și cunoaștere științifică în practicile divinatorii / 134 Capitolul 9. Specialiștii actului divinatoriu și reprezentările lor sociale / 139 9.1. Specialiștii practicilor divinatorii / 140 9
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dar și la acei specialiști care nu ridiculizează divinația (excludem de aici formele kitsch: șarlatania și impostura) și o pun sub semnul blând al "gândirii sălbatice". Înclinația oamenilor pentru alternative de cunoaștere am explicat-o prin eșecul parțial al versiunilor gnoseologice oficiale, recunoscute: subiecții sunt nemulțumiți că nu-și găsesc rezolvarea problemelor pe căi raționale și oficial acceptate. Totul are loc pe fondul unei curiozități traduse prin ceea ce am numit gnoza ca tentație a ocultului. Analiza socioantropologică a "specialiștilor" în tehnicile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fi puse sub semnul lui Satan. Vom spune doar atât: "Alte timpuri, alte forme"186 Indiferent de tipurile de atitudini pe care le adoptă știința modernă și vechile discipline spirituale, remarcăm că scopul lor ultim este cunoașterea. Capitolul 8 FORME GNOSEOLOGICE ÎN PRACTICILE DIVINATORII 8.1. Despre cunoașterea și fascinația ocultului Analiza practicilor divinatorii și a celor magice a adus, aproape de fiecare dată, în prim-plan problematica cunoașterii umane. Ea a devenit, în cele din urmă, o explicație extrem de convingătoare. Așa
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
SOCIOANTROPOLOGIA FENOMENELOR DIVINATORII 8 1 89 Cuvânt înainte Divinația. Definiții și delimitări conceptuale Divinația în societate Tipuri divinatorii Scurtă critică a modelului propus de Auguste Bouché-Leclercq Cercetarea socioantropologică a divinației Divinație și magie 109 Divinația și magia: discipline spirituale Forme gnoseologice în practicile divinatorii Specialiștii actului divinatoriu Actorii sociali ai practicilor divinatorii Spațiul actului divinatoriu și simbolistica sa Instrumentarul și obiectele folosite în practica divinației Practică și discurs divinatoriu Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu Divinația, clerul și Biserica Reclamă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu o "moarte" spirituală, nu este cunoașterea ca atare (nici măcar a cunoașterii binelui amestecat cu răul), ci înșelarea de către protopărinți a încrederii, a iubirii lui Dumnezeu. • Viziunea antitetică asupra lumii este un rezultat al diferitelor "niveluri de ruptură" ontologică și gnoseologică pe care semioza edenică o presupune: aceea dintre Dumnezeu și creatură, dintre cunoașterea nelimitată și cea limitată, dintre exterioritate și interioritate. O anume unitate caracterizează totuși această situație primordială, pentru că manifestarea Creatorului în creație se face printr-o relație de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a se regăsi în toate, după chipul și asemănarea sa. Această regăsire face ca partea să reproducă (repete) arhetipal întregul, în următoarea succesiune de etape: • în plan ontologic: creația divină -› cosmogeneza -› antropogeneza -› sociogeneza -› filogeneza -› ontogeneza -› logogeneza -› culturogeneza; • în plan gnoseologic: arhetipul biblic -› succesiunea filogenetică -› matricea ontogenetică -› ecourile profane -› cadrul istoric al creației -› trama istoriei umane. Putem constata, ca o concluzie deosebit de interesantă, faptul că în această extrem de comprimată desfășurare a consecințelor creației și, în subsidiar, a păcatului biblic, se ascunde
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din epocă spre întemeierea unei "științe a ideilor", al cărei scop era cel de a devoala resursele ultime ale cunoașterii umane. Conceptul a primit, poate mai repede decât era de așteptat, o semnificație total diferită, fiind "deturnat" de la scopul său gnoseologic înspre unul cu încărcătură politică. Ulterior, vreme de două secole, ideologia și-a metamorfozat sensurile pe o cale a gândirii desfășurate într-o dublă direcție: una care viza cunoașterea și o alta ce avea drept obiect de studiu dominația. Chiar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acest domeniu. Este, poate, momentul pentru a specifica sensul primar pe care îl confer ideologiei. Nu este vorba despre unul strict științific, după cum nu este vorba, în mod necesar, despre unul strict politic. Întrucât conceptul a cuprins, prin extensie, semnificația gnoseologică, dar și pe aceea politică, demersul pe care îl propun, acela de evidențiere a valențelor sale epistemologice, tinde să le îmbine. În această direcție, conceptul de ideologie joacă un profund rol socio-cultural și devine inseparabil de problemele generate de cunoașterea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]