KorAP: Find »[drukola/base=gnosticism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...23 >

553 matches

Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

Pétrement, Le Dieu séparé: Les Origines du gnosticisme, Cerf, Paris 1984. 4. James M. Robinson, „On Bridging the Gulf from Q to the Gospel of Thomas (or vice versa)”, În Charles W. Hedrick și Robert Hodgson Jr. (ed.), Nag Hammadi, Gnosticism and Early Christianity, Hendrickson, Peabody, MA, 1986, pp. 127-175, citat de la, p. 127. 5. Vezi cartea mea Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1985. 6. Edwin M. Yamauchi, Pre-Christian Gnosticism: A Survey of the Proposed

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Hodgson Jr. (ed.), Nag Hammadi, Gnosticism and Early Christianity, Hendrickson, Peabody, MA, 1986, pp. 127-175, citat de la, p. 127. 5. Vezi cartea mea Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1985. 6. Edwin M. Yamauchi, Pre-Christian Gnosticism: A Survey of the Proposed Evidence, 1973; reprint, Baker Book House, Grand Rapids, MI, 1983, p. 245. 7. În cărțile mele: Gnosticismo; Psychanodia I: A Survey of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and Its Relevance, Brill, Leiden

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and Its Relevance, Brill, Leiden, 1983, pp. 16-31; Expériences de l’extase, de l’Hellénisme au Moyen Age, Payot, Paris, 1984, pp. 45-77 etc. 8. Există și unele abordări judicioase ale „gnosticismului sethian”, care tind să-l considere nu un curent istoric efectiv, ci un model euristic. Vezi, În special, John D. Turner, „Sethian Gnosticism: A Literary History”, În Hedrick and Hodgson (ed.), Nag Hammadi, pp. 55-86. 9. Journal for the Study

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Hellénisme au Moyen Age, Payot, Paris, 1984, pp. 45-77 etc. 8. Există și unele abordări judicioase ale „gnosticismului sethian”, care tind să-l considere nu un curent istoric efectiv, ci un model euristic. Vezi, În special, John D. Turner, „Sethian Gnosticism: A Literary History”, În Hedrick and Hodgson (ed.), Nag Hammadi, pp. 55-86. 9. Journal for the Study of Judaism 20 (1989), pp. 95-96. 10. În legătură cu Völkische Bewegung, vezi Ekkehard Hieronimus, „Zur Frage des Politischen bei völkisch-religiösen Gruppierungen” În J. Taubes

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
lui Carsten Colpe Die Religionsgeschichtliche Schule: Darstellung und Kritik ihres Bildes vom gnostischen Erlösermythus, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1961. 16. Vezi discutarea problemei În Mircea Eliade și I.P. Couliano, Dictionnaire des religions, Plon, Paris, 1990, pp. 300-303. 17. Vezi R.M. Grant, Gnosticism and Early Christianity, Columbia & Oxford Univ. Presses, New York & London, 1959; noua poziție a lui Robert McQueen Grant se află expusă În cartea sa Gods and the One God, Westminster Press, Philadelphia, 1986. 18. Vezi discutarea problemei În U. Bianchi, The

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Christianity, Columbia & Oxford Univ. Presses, New York & London, 1959; noua poziție a lui Robert McQueen Grant se află expusă În cartea sa Gods and the One God, Westminster Press, Philadelphia, 1986. 18. Vezi discutarea problemei În U. Bianchi, The origins of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967. 19. Walter Schmilhals, Gnosticism in Corinth: Investigations of the Letters to the Corinthians, trad. J.E. Steely, Abingdon Press, Nashville, 1971. 20. James M. Robinson, „The NH Library and the Study of the NT”, În vol. A. H.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
1959; noua poziție a lui Robert McQueen Grant se află expusă În cartea sa Gods and the One God, Westminster Press, Philadelphia, 1986. 18. Vezi discutarea problemei În U. Bianchi, The origins of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967. 19. Walter Schmilhals, Gnosticism in Corinth: Investigations of the Letters to the Corinthians, trad. J.E. Steely, Abingdon Press, Nashville, 1971. 20. James M. Robinson, „The NH Library and the Study of the NT”, În vol. A. H. B. Logan and A. J. M. Wedderburn

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
pp. 1-19. 21. Vezi Louise Schottroff, Der Glaubende und die feindliche Welt: Beobachtungen zum gnostischen Dualismus und seiner Bedeutung für Paulus und dus Johannesevangelium, Neukircher, Neukirchen-Vluyn, 1970. 22. CÎteva din contribuțiile fundamentale ale lui Pearson la studierea elementelor iudaice din gnosticism sînt: „Friedländer Revisited: Alexandrian Judaism and Gnostic Origines”, Studia Philonica 2(1973), pp. 23-31; „Jewish Haggadic Traditions in the Testimony of Truth from NH (IX.3)”, În vol. J. Bergmann, K. Drynjeff and H. Ringgren (ed.), Ex Orbe Religionum: Studia

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Old Testament in the Testimony of Truth”, Harvard Theological Review 73 (1980), pp. 311-319; „The Problem of Jewish Gnostic Literature”, În vol. Hedrick and Hodgson (ed.), Nag Hammadi, pp. 15-36. Pearson a Încercat să rezolve spinoasa problemă a relației dintre gnosticism și creștinism postulînd existența unui gnosticism iudaic timpuriu, ale cărui elemente Încep să fie puse În umbră În secolul al II-lea, sub presiunea creștinismului („The Problem of Jewish Gnostic Literature”, p. 16). 23. Jarl E. Fossum, The Name of

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Truth”, Harvard Theological Review 73 (1980), pp. 311-319; „The Problem of Jewish Gnostic Literature”, În vol. Hedrick and Hodgson (ed.), Nag Hammadi, pp. 15-36. Pearson a Încercat să rezolve spinoasa problemă a relației dintre gnosticism și creștinism postulînd existența unui gnosticism iudaic timpuriu, ale cărui elemente Încep să fie puse În umbră În secolul al II-lea, sub presiunea creștinismului („The Problem of Jewish Gnostic Literature”, p. 16). 23. Jarl E. Fossum, The Name of God and the Angel of the

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
În secolul al II-lea, sub presiunea creștinismului („The Problem of Jewish Gnostic Literature”, p. 16). 23. Jarl E. Fossum, The Name of God and the Angel of the Lord: Samaritan and Jewish Concepts of Intermediation and the Origin of Gnosticism (WUNT 36), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1985; vezi și articolele sale „Gen.l, 26 și 2,7 in Judaism, Samaritanism, and Gnosticism”, Journal for the Study of Judaism 16 (1985), pp. 202-239; „The origin of the Gnostic Concept of the Demiurge

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Name of God and the Angel of the Lord: Samaritan and Jewish Concepts of Intermediation and the Origin of Gnosticism (WUNT 36), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1985; vezi și articolele sale „Gen.l, 26 și 2,7 in Judaism, Samaritanism, and Gnosticism”, Journal for the Study of Judaism 16 (1985), pp. 202-239; „The origin of the Gnostic Concept of the Demiurge”, În Ephemerides Theologicae Lovanienses 61 (1985), pp. 145-152. 24. History of Religions 26 (1987), pp. 435-436. 25. Alan F. Segal, Two

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
202-239; „The origin of the Gnostic Concept of the Demiurge”, În Ephemerides Theologicae Lovanienses 61 (1985), pp. 145-152. 24. History of Religions 26 (1987), pp. 435-436. 25. Alan F. Segal, Two powers in Heaven: Early Rabbinic Reports about Christianity and Gnosticism, Brill, Leiden, 1977. 26. H.H. Schaeder, „Urform und Fortbildungen des manichäischen Systems”, În Vorträge der Bibliothek Wartburg, 1924-25, Teubner, Leipzig & Berlin, 1927, p. 100. 27. Claude Lévi-Strauss, Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958, p. 233; pentru o critică a concepției sale

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Simon Magus und die christliche Gnosis (WUNT 16), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1974, p. 47. 44. Idem, pp. 93-152. 45. Gerd Lüdemann, Untersuchungen zur simonianischen Gnosis, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1975, pp. 85-86. 46. Simone Pétrement, Le Dieu Séparé: Les Origines du gnosticisme, Cerf, Paris, 1984, pp. 325-342. 47. Fossum, The Name of God, ed. cit., pp. 162 sq. 48. Idem, p. 337, n. 216. 49. Iren. I.23.5. 50. Hom. II.18.12. 51. Rec. I.2.57. 52. Fossum, op.cit.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
cerurile și am umblat În fundul abisului. Peste valurile mării și peste tot pămîntul și peste toate popoarele și limbile sînt stăpînă”7. După cum se va vedea și mai limpede peste puțină vreme, nu există nici o Îndoială că ipostaza Sophiei În gnosticism este Într-adevăr Hokmah din tradiția evreiască; În același timp totuși ea suferă o transformare importantă, care nu poate fi explicată prin simplă derivare, ci doar prin teoria transmiterii cognitive. Să mergem mai departe și să facem un inventar amănunțit

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
același timp totuși ea suferă o transformare importantă, care nu poate fi explicată prin simplă derivare, ci doar prin teoria transmiterii cognitive. Să mergem mai departe și să facem un inventar amănunțit al Înfățișărilor pe care le ia Sophia În gnosticism. 3. Alegerea Sophiei Numele Sophiei nu este menționat de ereziologi În legătură cu Simon Magul, Însă o formă primitivă a mitului Îi este atribuită lui Simon de către Irineu 8. Conform surselor ereziologice, mitul Sophiei, ocupînd un loc de prim rang În gnoza

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
presupunerea că „ființa” este ceea ce se poate vedea sau de care se poate lua cunoștință prin alte simțuri și că, prin urmare, sentimentele și visele nu sînt „ființe”, ca să nu mai vorbim de abstracții ca Înțelepciunea sau Inteligența 14. În gnosticism este valabil exact opusul acestei opinii, la fel și În platonism În general - față de care gnosticismul este o variantă eretică și extremistă: cu cît un lucru este mai corporal, adică cu cît este mai mult cognoscibil prin simțuri, cu atît

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
alte simțuri și că, prin urmare, sentimentele și visele nu sînt „ființe”, ca să nu mai vorbim de abstracții ca Înțelepciunea sau Inteligența 14. În gnosticism este valabil exact opusul acestei opinii, la fel și În platonism În general - față de care gnosticismul este o variantă eretică și extremistă: cu cît un lucru este mai corporal, adică cu cît este mai mult cognoscibil prin simțuri, cu atît este el mai puțin Înzestrat cu „ființă”, căci lumea fizică nu este decît un teatru de

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
este fizică se Învecinează cu negativitatea: trupul este mai rău decît cea mai rea dintre emoțiile Încercate de Suflet. Aici ne vom opri puțin și ne vom Întreba, alături de Hans Jonas, dacă această perspectivă asupra lumii (atribuită de el doar gnosticismului, dar care este, de fapt, platonică În general) are cumva o „rădăcină existențială”; derivă ea oare dintr-o „experiență a lumii”? Aici răspunsul nostru diferă categoric de cel al marilor interpreți existențialiști ai Gnozei. Platonismul este un sistem de gîndire

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
acționat fără să consulte Pleroma și de aceea rodul ei este sortit pieirii 49. Asistînd la faptele MÎntuitorului, unii dintre Arhonți se lasă convinși de Sophia să părăsească lumea inferioară a Cosmocratorului (CÎrmuitorul Universului). Motivul Arhonților pocăiți este comun În gnosticism, Însă ST oferă o variantă interesantă: chiar și acești Arhonți sînt ignoranți, căci ei o confundă pe Sophia cu Suprema Putere a Pleromei 50. Or, precizează textul, Suprema Putere este masculină, nu feminină; este un Tată, nu o Mamă. Și

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
nu este pusă În legătură cu Sophia. Autorii acestui text au Încercat, În mod evident, să se distanțeze de masa gnosticilor: este, prin urmare, extrem de imprudent să se tragă concluzia grăbită că această literatură minoritară ar exprima punctul de vedere primordial al gnosticismului, care ar fi, astfel, o religie a Mamei 57. Aceasta pare să fie și teza ultimă a lui Deirdre J. Good, În concluzia unei lucrări În care sînt rezumate punctele de vedere ale lui Rose Horman Arthur, autoare potrivit căreia

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
valentinianului Heracleon, ale cărui speculații asupra Logosului din Evanghelia lui Ioan ne-au fost transmise prin intermediul lui Origen 65. Acest tratat reabilitează teza - respinsă de Elaine H. Pagels Într-o lucrare mai veche - cu privire la existența unei relații foarte strînse Între gnosticism și creștinism, În general, și Între Origen și gnosticism, În particular. Într-adevăr, TT se apropie la maximum de doctrina Bisericii majoritare, fără a abandona Însă cu totul miturile fundamentale ale gnosticismului. Rezultatul este atît de asemănător cu origenismul, Încît

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
lui Ioan ne-au fost transmise prin intermediul lui Origen 65. Acest tratat reabilitează teza - respinsă de Elaine H. Pagels Într-o lucrare mai veche - cu privire la existența unei relații foarte strînse Între gnosticism și creștinism, În general, și Între Origen și gnosticism, În particular. Într-adevăr, TT se apropie la maximum de doctrina Bisericii majoritare, fără a abandona Însă cu totul miturile fundamentale ale gnosticismului. Rezultatul este atît de asemănător cu origenismul, Încît devine greu de presupus că textul Tratatului Tripartit ar

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
veche - cu privire la existența unei relații foarte strînse Între gnosticism și creștinism, În general, și Între Origen și gnosticism, În particular. Într-adevăr, TT se apropie la maximum de doctrina Bisericii majoritare, fără a abandona Însă cu totul miturile fundamentale ale gnosticismului. Rezultatul este atît de asemănător cu origenismul, Încît devine greu de presupus că textul Tratatului Tripartit ar fi anterior lui Origen, În afară de cazul că cineva ar fi dispus să susțină că Origen și-a preluat Întreaga sa teorie a liberului

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
chiar le era rezervat, În general, un statut modest. Iată și concluzia la care ajunge Duvernoy: „Erezia ca atare nu le aduce femeilor nici un mesaj special, poate doar un surplus de denigrare”89. Este valabil acest lucru și În cazul gnosticismului? S-ar putea să fie, Într-adevăr, așa, dacă ar fi posibil să răsturnăm cronologia pe care o apără Schmitt, Eberz, Arthur, Pagels, Good și alții, În așa fel Încît s-o plasăm mai Întîi pe Sophia negativă și abia

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]