3,627 matches
-
lor, în general perioadele de mari transformări politico-sociale implicînd modificări însemnate pe hărțile lumii, dislocări de teritorii și schimbări de identitate națională, spaima de persecuții, teroare, sărăcie, violență, anihilare fizică, morală și spirituală, au provocat ca un corolar al lor goana după un țărm de acostare mai puțin încărcat de primejdii, vînturarea prin lume a unor colectivități întregi sau indivizi izolați, produse ale Istoriei și Geografiei, nu în mică măsură și ale mediului familial și caracterului propriu, în căutare frenetică de
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
și teme compromițătoare prin banalitate, ori personaje setate, tot așa, în categorii strict delimitate. Ecranul atenției și al selecției este larg. Sorin Stoica procedează ca un reporter aflat pe teren, în mijlocul unei realități imprevizibile și schimbătoare. Diferența față de jurnaliștii în goana după eveniment, după faptul senzațional, nemaivăzut, nemaiauzit, e dată de perspectiva antropologică a autorului, care împinge și menține în prim-plan omul, oricât de mărunt. Mai importante decât evenimentul zilei sau al anului, al istoriei mari, sunt întâmplările ce amprentează
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
toți cei care activează pe un palier sau altul al sistemului editorial. Aproape toate ideile din acest admirabil eseu sunt citabile. Pornind de la constatarea că "nu devii universal decât dacă ești onest, autentic în perimetrul național" eseistul pune la zid goana autorilor români după a fi traduși cu orice preț în diverse limbi, cu speranța ridicolă că în felul acesta au făcut pasul decisiv spre universalitate. Pentru a avea succes, autorul de literatură autohton nu trebuie să copieze formulele magice ale
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
foarte dinamic, cu trupul străpuns de lănci adus din orizont de un călăreț. De "un sol", venind din tabăra regelui-tată sau din cea dușmană, căci unui sol calea îi e deschisă în cele două sensuri, după vechi tradiții militare: În goana roibului, un sol, Cu frâu-n dinți și-n capul gol, Răsare, crește-n zări venind, și zările de-abia-l cuprind, și-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. Pe Fulger l-a fulgerat (e greu de crezut că poetul ar
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
prea multe cazuri asemănătoare au confirmat o tristă regulă. Într-o țară obsedată de originalitate, precum România, a te revendica unei direcții culturale sau spirituale anume, a dori să continui un curent sau un stil te descalifică din start. În goană după "prospături", ne repugnă orice fel de asocieri care nu aduc avantaje instantanee. Foamea de unicitate, de "nerepetabil", de "one and only" e, însă, un semn al infantilismului, și nu a ceea ce, cu un cuvânt calp, numim "originalitate". Cea mai
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
erou reflexiv, trecerea de la istorie la meditația în marginea incidentului. În loc să gonească prin peripețiile realului, personajul era o uriașă inteligență statică. Pentru el nu exista trecutul-prezentul-viitorul incidentului, ci fluxul conștiinței, indiferent la trecerea timpului. Eroul Desperado își recapătă trupul fizic, goana prin timp, suspansul (întâmplarea). Clarissa Dalloway era o adiere de emoții și amintiri. Lanark (Alasdair Gray) consemnează un șir de agonii fizice. Eroii Desperado descoperă că inteligența fără substanță (trup real) nu e credibilă, nu are suspans, deci riscă să
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
se surpă, se prăbușesc în ele însele, pierzându-și greutatea, căpătând forma unei portocale, cu o pondere colosală. E vorba de materia neagră invizibilă care ține strâns laolaltă galaxiile, care dacă fug una de alta, fug legate împreună, într-o goană generală... Ni se dă următorul exemplu: privim de sus, din înaltul boltei cerești suprafața globului terestru, noaptea, șiragul de lumini al marilor așezări omenești, orașele importante, - și între ele, beznă deplină, ca și când nu ar mai exista nimic. Nu vedem însă
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
alta. Stăpânul nu s-a întors încă, rotofeiul nu mai așteaptă, lasă scrisoarea. Grégoire recuperează iapa, nici de data asta nu a fost cruțată, ies aburi din ea. Nu-i spune nimic dlui de l'Aubépine care se îndreaptă în goană spre intrare. Se duce după el, fuge: o hârtie pentru dumneavoastră, domnule. Cum? Dobitocule, și nu spui nimic? Vrea scrisoarea imediat. Păi, scrisoarea, ce-ai făcut cu ea? E la maică-ta? Eugénie ? Iat-o pe Eugénie. Își șterge mâinile
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
sau ca un electron. Pe treapta aceea vor uita în general să se gândească la bani, așa că rău a făcut ea că a ucis în el un mare om, făcând un demiurg să coboare la nivelul unui mitocan, mereu în goană după arginți pentru a asigura un mod de viață care lui îi e nesuferit. Om de nimic, ce ești, căcăciosule, ce poți tu să știi despre viață?", râdea, beată, nevasta. Și așa mai departe. Mulți dintre cei ce citesc aceste
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
copilăria și tinerețea, ocazia aniversării este încărcată augural cu speranța continuității în mai binele vieții. Apoi, dincolo de 40 de ani, accentul acestui eveniment capătă o altă anvergură, după importanța faptelor sărbătoritului, comensurate în spațiul public. Omul se oprește atunci din goana pentru cele ale traiului, din mersul “tot înainte”, spre a privi puțin în urmă, de fapt asupra urmelor sale în contextul urmelor celorlalți. Reflectând astfel, poate să-și contemple parcursul, fie ca devenire, fie ca abatere, fie cu nostalgia irecuperabilității
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
1998). Toate aceste repere de efașafodaj ideatic, după cum S. Lerescu însuși declara într-o anchetă a Revistei “Muzica” (2002), “se subsumează ideii de sensibilitate a expresiei și de meditație asupra rosturilor existenței, într-o lume a diversității destructurărilor și a goanei după derizoriul și insanitatea unor mituri prefabricate peste noapte în laboratoarele reclamei de tot felul...” De altfel, o bună parte din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
mii de vizualizări doar în primele zile. Un videoclip cu o idee simplă și un stil neobișnuit pentru showbizul autohton. Protagoniste - timișorencele Marta Cotuna, Ana Huțu și Beck Corlan. Până acum fetele au refuzat ofertele televiziunilor și ale presei scrise. Goana după publicitate, succes și bani nu sunt principiile după care aceste fete își conduc viața. După cum scrie ”Adevărul”, ele frecventează biserica nondenomina- țională evanghelică neoprotestantă „Casa Închinării“ din Timișoara - „Biserica tinerilor“ sau „Biserica pentru o nouă generație“, apărută în anul
Un trio timișorean by Dan Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/84221_a_85546]
-
grabă însoțit de mine, însă uitând pe masă niște hârtii importante. Prietena mea observând scena trimite cu zor după noi o estafetă cu aceste hârtii, pe o bravă menajeră care din întâmplare trecuse pe acolo, și aceasta se luă la goană după noi, care alergam din răsputeri, țipând după noi că are niște hârtii uitate. În fine, după ce ne puserăm pe un râs, văzând cum de grabă îi săreau pantofii din picioare. Luarăm hârtiile în primire și trenul fu ajuns în
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
animalul era răpus mai întîi în efigie, înainte ca sulița omului primitiv să-l fi culcat la pămînt aievea. Primul vînător al ginții era așadar pictorul rupestru: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pămînt, prin ruga mea flămîndă, eu goana le-o îndrept către izbîndă, căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în salt și pîndă: eu, cel nevolnic, cu săgeata blîndă, sunt primul vînător al ginții mele. Fără de mine n-
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
de-o cafea nu reușesc să beau. Vorbim, ne amuzăm - vorba vine! -, încerc să-mi întipăresc în minte fiecare secundă a acestei întâlniri. Totul decurge atât de firesc, de parcă ne-am fi cunoscut de când lumea. Cuvintele, senzațiile, stările trec în goană prin memoria mea, lichefiată și lunecoasă. Nu se agață nici o scamă de amintire. Discuții banale, ca între vechi cunoscuți. Nu cred că se spune ceva memorabil. Iar dacă se spune, eu nu reușesc să rețin nimic. Nu simt în aer
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
indiferent dacă degustarea are asprimea coșmarului nocturn sau voluptatea blîndă a reveriei vesperale. Iar simptomul clasic după care poți recunoaște un om căruia i s-a atrofiat simțul evocării este că se plînge mereu că timpul a luat-o la goană, într-o cursă tot mai accelerată și mai absurdă, cu al cărei ritm nu mai poate ține pasul. Timpul nu zboară decît pentru cei a căror memorie a obosit. Reminiscențele, obsesiile și surprizele impregnate în noi de-a lungul timpului
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
sfioasă organelor competente să-mi elibereze pașaportul personal ca să pot pleca în Bulgaria, văd pe marginea drumului un stâlpișor cu o placă pe care scria: Frankreich. La câțiva metri mai încolo, o alta, la fel de modestă, pe care scria: France. În goana mașinii, dacă nu eram atent, puteam pierde momentul ieșirii dintr-o țară și intrării în alta. Șocul a fost unul cultural. Îmi imaginam că dezacordurile dintre două țări între care n-a fost niciodată un secol întreg de pace nu
Europa, dragostea mea by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6899_a_8224]
-
dată în trecut, a apărut din cauze naturale. În al doilea rînd, de vreme ce mecanismul selecției nu are alt scop decît asigurarea supraviețuirii și a reproducerii formelor de viața, el nu are direcție depistabilă. Viața evoluează în ea însăși în virtutea unei goane lipsite de finalitate. Și dacă scopul lipsește, atunci nu poți spune că există progres în cadrul peripețiilor vieții. E o desfășurare în gol a unor tendințe de supraviețuire, atît și nimic mai mult. Și totuși, concurența dintre specii duce la o
Surprizele selecției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6901_a_8226]
-
peste catranul căreia s-au tras multe bețe,... îl văd pedalând prin Griviței pe bicicleta lui... Hermes?... Diamant?... dialogând totdeauna cu un dulău bun și cam bleg, cu limba scoasă, în urma vehiculului... Sau copil fiind, alergând cu nuiaua plimbată în goană peste uluci, scoțând arpegii... compunând, în cadența lor, bine ritmată, tot hazul și sonurile existenței...
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
locul său, Balcicul s-a impus, în spațiul românesc, dincolo de orice promisiune turistică, drept o paradigmă culturală majoră. Deși, la prima vedere, obsesia Balcicului ar putea să pară frivolă, un simplu automatism tematic sau doar un capriciu de vilegiaturist în goană după imagini pentru album, în esență acest fenomen se constituie în cu totul altceva. Balcicul reprezintă pentru arta rămânească, în mod cert, un fel de pol sudic, o componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care contrabalansează tensiunile nordice, expresioniste
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
Covaliu care, în condițiile libertății depline, dar și haotice, de după revoluția din 1989, poate să-și ia viața de la început, și nu numai o singură dată, ca ziarist și ca om. Prin înfățișarea acestei lumi, numită a tranziției a acestei goane nebune după căpătuială și poziționare cât mai avantajoasă în raport cu noile realități social-politice ale țării (de fapt, a momentului în care "am ieșit din temnița comunistă ca să intrăm în jungla capitalistă", cum spune unul din personajele cărții), Ștefan Dimitriu ne lasă
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
aneantizează făcând implozie, adică asigurându-și energia etern orbitoare și etern generatoare a luminii cuprinsă de flăcări. Îmi place Cărtărescu și pentru capacitatea unică de a reinventa romantismul. Nu luați în seamă limbajul adeseori tehnologic, de ultimă oră, desprins din goana internetului. Urmăriți altitudinea intelectuală, pathosul, forța întemeietoare a imaginației. În lumea românească de azi, doar Mircea Cărtărescu mai pare intimul marilor romantici bântuiți de obsesii cosmologice. Cu ochi străini și goi, încercănat de obsesii și suferințe, învestmântat în derizoria "mantie
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
și prezicătorii vor fi meserii recunoscute de anul viitor în românia, nu și psihoterapeuții și psihoterapia. de aceea, mă bucur să văd cetățenii acestei țări redescoperind realitatea o dată cu sărbătorile de sfârșit de an. chiar și sub formă cozilor din carrefour, goanei după cadouri și bilete ieftine pentru petrecerea de revelion. în negocierile pe costul kilogramului de carne, în înghesuiala din metrou, în cozile de la camera de gardă a spitalelor de ortopedie. mă bucur să-l citesc pe m. cărtărescu lamentandu-se
Note din jurnalul unui psihoterapeut. Ce-ţi doresc eu ţie... () [Corola-journal/Journalistic/70813_a_72138]
-
locul său, Balcicul s-a impus, în spațiul românesc, dincolo de orice promisiune turistică, drept o paradigmă culturală majoră. Deși, la prima vedere, obsesia Balcicului ar putea să pară frivolă, un simplu automatism tematic sau doar un capriciu de vilegiaturist în goană după imagini pentru album, în esență acest fenomen se constituie în cu totul altceva. Balcicul reprezintă pentru arta rămânescă, în mod cert, un fel de pol sudic, o componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care contrabalansează tensiunile nordice, expresioniste
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
tăcere”. Către sfârșitul secolului al XIX-lea (1886), Nicu Dăreanu, eroul unei nuvele cu același titlu semnată de Al. Macedonski, imaginează o locomotivă care, fără cărbuni, gaz sau electricitate, „va aluneca pe liniile ferate cu iuțeala vântului”, astfel că, în goana trenului, „orașele și satele se făceau nevăzute cât ai clipi din ochi”. Aceeași idee o lansase și Jules Verne cu aproape 25 de ani înainte. Astăzi, pe linia dintre Shanghai și Aeroportul Internațional Pudong (China) circulă cel mai avansat mijloc
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]