388 matches
-
unui referent cu mai multe nume, deoarece personajul se regăsește în două din cele patru povestiri și este (re)cunoscut de către trei din cei patru povestitori. Referentul este cunoscut din povestea lui Onofrei (despre locotenentul de roșiori), din relatările lui Gologan (care crede că îl cunoaște, pentru că îl identifică prin trăsătura originalității de a intra în discuție cu necunoscuți) și din povestirea lui Zamfirescu despre cele două femei, bătrâna și fetița; în această din urmă narațiune, Onofrei îl identifică pe tânărul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o rară modestie, nu ascunde faptul că are cărți, are idei (...) el, Blanduzia, nu părăsește niciodată Bucureștiul. Are mare slăbiciune pentru orașul acesta, București"367. Onofrei povestește cu mare admirație despre cel pe care știe că îl cheamă Blanduzia, pe când Gologan susține că este vorba de Iancu Gorovei (un "original" căruia îi place "să intre în vorbă cu necunoscuți"368): "- Cred că nu-l cheamă așa, îl întrerupse Gologan. Dacă este originalul de care vă vorbeam, cel cu melancoliile Bucureștiului și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mare admirație despre cel pe care știe că îl cheamă Blanduzia, pe când Gologan susține că este vorba de Iancu Gorovei (un "original" căruia îi place "să intre în vorbă cu necunoscuți"368): "- Cred că nu-l cheamă așa, îl întrerupse Gologan. Dacă este originalul de care vă vorbeam, cel cu melancoliile Bucureștiului și celelalte, îl cheamă Gorovei, Iancu Gorovei. - Vă asigur că îl cheamă Blanduzia, continuă Onofrei. - În fond, n-are nicio importanță, spuse Gologan ridicând din umeri. - Eu, dimpotrivă cred
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu-l cheamă așa, îl întrerupse Gologan. Dacă este originalul de care vă vorbeam, cel cu melancoliile Bucureștiului și celelalte, îl cheamă Gorovei, Iancu Gorovei. - Vă asigur că îl cheamă Blanduzia, continuă Onofrei. - În fond, n-are nicio importanță, spuse Gologan ridicând din umeri. - Eu, dimpotrivă cred că are foarte mare importanță. E bine să știm dacă e vorba despre aceeași persoană. Eu vorbesc despre Blanduzia, prietenul meu și al locotentului"369. Deși "descrierile de identificare"370 nu sunt obscure și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de identificare"370 nu sunt obscure și nici evazive, totuși ele nu ajută la stabilirea identității referentului. Numele care funcționează (nu numai) ca abrevieri ale aceluiași grup de descrieri definite sunt Blanduzia și, respectiv, Iancu Gorovei în lumea propusă de Gologan. În termenii semanticii modale 371, numele este o etichetă lingvistică atașată individului, indiferent de proprietățile pe care le manifestă; în orice lume posibilă, numele propriu se referă la aceeași ființă. Așadar, numele nu are nicio importanță (Gologan) sau are "foarte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lumea propusă de Gologan. În termenii semanticii modale 371, numele este o etichetă lingvistică atașată individului, indiferent de proprietățile pe care le manifestă; în orice lume posibilă, numele propriu se referă la aceeași ființă. Așadar, numele nu are nicio importanță (Gologan) sau are "foarte mare importanță. E bine să știm dacă e vorba despre aceeași persoană" (Onofrei), deoarece setul de descrieri din relatările celor doi, coincide, în contexte contrafactuale (este "original", îi place "să intre în vorbă cu necunoscuți", "are cărți
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
proprietăți este aceeași, dificultatea stabilirii identității personajului se datorează mișcării lui nestingherite dintr-o lume în alta. Numele care funcționează (nu numai) ca abrevieri ale aceluiași grup de descrieri definite sunt Blanduzia și, respectiv, Iancu Gorovei în lumea propusă de Gologan. Deși "descrierile de identificare" cu privire la numele propriu al prietenului locotenentului de roșiori, nu sunt "obscure" și nici "evazive", totuși ele nu ajută la stabilirea identității referentului. Disputa cu privire la identitatea referentului (același, în toate lumile) se datorează faptului că fiecare și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
august 1836. Isprăvnicia ținutului Vaslui cere la 21 mai 1821 ocolașilor plășii Fundurile sechestrarea averii de la șapte oameni din Frenciugi . Datoria acestora se ridica la 315 lei . Izvodul Întocmit la 4 ianuarie 1824 de porușnicul Iordachi Antohi și isprăvnicelul Gh. Gologan În prezența vornicului Iordache Râșcanu și a vechilului spătarului Matei Roset, indică zilele boierescului lucrate de vierii și slugile stolnicesei Maria Râșcanu din Frenciugi, anume Nichifor Cozmei, C. Cozmei, Grigore Chioru, Vasile Purice, Ilisei Bența, Iacob sin Ilisăi, Nichita Crețu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fi văzut pe Pintea Viteazul mutilat de poterile arnăuților, cu piciorul ologit și o sarsana la gât, stând la un colț de stradă și întinzând în fața trecătorilor grăbiți și indiferenți mâna descărnată și tremurătoare, pentru a primi un nenorocit de gologan. În scurt timp, Haiduc ajunsese al o stare de degradare fizică și morală avansată, care se accentua vertiginos. Blana lui altădată îngrijită, curată și strălucitoare îl abandonase de multă vreme. Haina lui exterioară era formată din smocuri răvășite de păr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de femei, nu zic... De ce nu accepți ? — Ți se pare că nu accept, Cristiane ? Asta ți se pare ? Dar care prieteni, Cristian ? — Toți. — Da, toți, toți... Sunt curioasă care ți-ar mai rămâne prieten dacă n-ai mai avea un gologan ! Ești prea credul, Cristiane... Așa ai fost mereu, te arunci spre oameni cu brațele deschise, vezi numai ce-i bun în ei, nu-i vezi pe de-a-ntregul... Și e bine asta, mamă, zău, ești un om bun la suflet
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vieții sale. E mândru de faptele eroice de-acum 45 de ani, la care a contribuit, și nu pare să facă vreo legătură cu situația sa actuală. E senin și dă din cap, mulțumind fiecărui trecător care-i aruncă niște gologani. Reușim să fentăm lunga coadă a celor ce vor să viziteze Bundestagul, printr-un artificiu retoric executat în fața agenților de pază, și peste câteva minute contemplăm panorama orașului din interiorul cupolei de sticlă, spre care urcăm cu un ascensor. Facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
I. " Nistor I. " Caldare Ghe. " Irimia I. Grupa VI Caporal Stan Ghe. Soldt. Sandulache N. " Bâgu I. " Vicol Ghe. " Cojocaru Isac " Oncia V. " Bouoriu V. " Menac M. " Sandu Alec. Secția III Grupa VII Sergent Hizian Th. Caporal Grigoriu N. Sold. Gologan N. " Isac D-tru " Stan Iancu " Bălăcianu Ghe. " Mihai Victor " Grădinaru I. " Focșinianu V. " Orghidan Ghe. Grupa VIII Caporal Murariu I. Sold. Alupului Ghe. " Lupu Anton " Chician N. " Vârlan N. " Amanei D. " Goria I. " Zaharia Ghe. " Neculai Ghe. Grupa IX Caporal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în stare de apărare și să mă strecor cu bine din acest impas. De atunci l-am iubit și mai tare pe scumpul Milordachi. După un șfert de oară eram la bariera orașului. Perceptorul care m-a ușurat de câțiva gologani, taxa intrărei pentru un trăgător, mă întrebă cine a dat cele două focuri de pușcă ce s-au auzit în depărtare pe șosea. I-am răspuns că eu. Se vede că erau niște țigani borfași, adaose el, care te-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de aramă ale mahalagiilor. și am fost ultimul mușteriu al ultimilor, de pe străzile Bucu reștiului, bragagii, salipgii și plăcintari levantini, ungureni cu cornuri, chifle și franzele și oltenași cu „țârii noi de la butoi“, cei atât de afrodiziaci; și am dat gologanul meu ultimilor flaș netari cu arii vechi și răgușite, cu șoricei albi și papagali mân cați de purici, dar pricepuți la scosul zodiilor cu vârsta la care vei muri și numărul tău câștigător la loterii; cât și al ultimelor „pianuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de cântecul Înăbușit, grav și sincopat, al clopo telor Înzăpezite de pe turla ziarului L’Indépendance Roumaine, ritmând o arie bretonă, La Paim polaise, la fiecare ceas: și În aerul plin de adulmecări și de pofte sănătoase, lesne de-mpăcat cu câțiva gologani la turcul din piața Sărindarului, care Îți oferea, cu glas baritonal, salipul său, savantă licoare exo tică, suc distilat din coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
celor arătoase, anume pentru prosteala lumii; la „belciugele“ nimerite totdeauna numai de pontagii anume dresați; sau la „uite bobul, care-i bobul?“ și la „unde-i cuiul și care-i cureaua?“ - truc cu care și eu vă pot lua astăzi gologanii. În panorămi cu ocheane măritoare și În panoptice cu figuri de ceară, În care te Întâmpina, de la intrare, o lume de capete spectrale, În atitudini care de groază și care de paradă, am asis tat - așa cum mă vedeți, la 12
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adrese la „Administrația Publică“, organul revendicărilor notarilor de primării de țară; sau de la Deșteptarea (subvențio nat de marii negustori greci din Brăila și Galați, În concurență cu marii negustori ovrei) și a cărui țiitoare legitimă, coana Fo ti nica, pentru gologanii ce-i primeam de la scrisul și lipitul benzilor și al mărcilor, ne trântea de-a curmezișul patului și, ridicându și poalele, se-nfigea cu cărnurile ei obeze În bunătate de tinerețe a noastră, sărutându-ne pe buze cu gura plină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care l-a prădat de tot ce avea În casă; a ajuns-o, În sfârșit, pedeapsa bătrâneților rușinoase spălând cârpele murdare la un „birt economic“ de pe șoseaua Basarab, unde a descoperit-o fratele meu Pompiliu, căruia i-a cerut câțiva gologani de-o țuică... Cum scria Tacit la moartea Messalinei: „Nimeni nu o plângea, căci urâciunea păca telor ei Îneca orice compătimire.“ În acea epocă de huzur „decadent“ sau fin de sișcle, situată În limitele unui cerc larg cu marginile dincolo
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mamei mele. Iar victima acestor bezmetici de băieți era o cucoană văduvă căreia Îi plăcea această plevușcă de tineri, amatori la o anumită vârstă de băbuște cu carnea fezandată, și pe care Îi atrăgea În casa ei fie cu ceva gologani de tutun, fie cântându-le la pian aproape goală și primind, În loc de aplauze, câteva lovituri de stilet În spinarea ei rotundă și grasă. Parcă-i o vacă măcelărită, spunea râzând băiatul franțuzit al generalului, la confruntarea cu cadavrul. Dar mult
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al viitoarelor gene rații, să-mi arate pe băieții lui, acum mărișori și educați de un profesor-preot În spiritul dreptei ortodoxii; să-mi arate apoi biserica măreață de pe Colentina, cu cinci turle, ridicată din râvna lui aposto licească și cu gologanii precupeților din Obor care dau lipsă la cântar; să-mi arate ateneele populare, cu conferințele instructive și moralizatoare ale misionarilor cul turali Însuflețiți de entuziasmul lui pentru ridicarea culturală a maselor, să-mi arate, În sfârșit, să-mi descopere, să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aceste trei-pa tru reviste. Era lucru știut, apoi, că aproape nici unul din oamenii „serioși“, adică trecuți de patruzeci de ani și cu situații În lumea noastră românească, nu citea nici cărțile și nici revistele românești, susținute În mare parte din gologanul greu al elevilor de liceu și al studenților, al câtorva profesori tineri și rari profesio niști intelectuali. ștefan Sihleanu, profesor universitar, director general al tea trelor și om de lume prin societatea aleasă a Bucureștiului de acum patruzeci de ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În fața mea vreun figurant, tocmit pe un capuținer, al farsei literare Încercate de Nae Ionescu și de alții, poate, fără altă treabă, de la Terasă, unde atâția tineri cu părul lung, lavalieră și fără man șete la cămașă debarcau fără nici un gologan În pungă, dar plini de iluzii, [plecați] din provincia lor urgisită fiindcă bieții părinți nu-i Înțelegeau, iar afurisita de școală n-o mai terminau; orbiți de prestigiul Îndepărtat al Capitalei, amețiți de debutul lor Îndoielnic prin vreo foaie literară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
puteau urca cinci oa meni cot la cot, și cu curticica interioară ca o hazna puturoasă, mirosind Încă de pe atunci a vechi, a rânced, a lături, a zoaie și pișat stătut. Cine dintre noi ar fi bănuit pe atunci că gologanii noștri de chirie, greu agonisiți și numărați la fiecare lună În mâna pro prietarului nostru, Vlasto, impertinent personaj de Fanar cu moșii și acareturi În Țara Românească, locuind În casa alătu rată cu mic aspect princiar de la Începutul veacului trecut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
odăii mele. [...] Am suferit, așadar, cu toți oamenii din seria mea, de o deli cioasă și Înțeleaptă mentalitate sau chiar regulă de viață boemă și artistă, dacă vreți, iar pe cât posibil ne-am făcut cu toții, mai târziu, din bucățele-bucățele, din gologan cu go lo gan, o exis tență oarecum artistă, vreau să zic cu cărți frumoase și esen țiale În rafturile noastre modeste și cu tablouri sau simple reproduceri bune pe pereți, așa cum nu văzusem În casa noastră părintească; și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
primpre jur, de un farmec necunoscut nouă, celor câțiva, a căror peregri nare pe aceste locuri, fără să ne Întrebe cine, cum și pentru ce, era privită cu rezervă și discreție, uneori cu deferență de către negustori, În considerarea celor câțiva gologani distribuiți zilnic cu ușurința cunos cută a papugiului de bucureștean, reputat prin virtutea galantonomiei și a bacșișurilor, ignorată În lumea reținută și socotită a Ardealului din acea vreme. Toate astea făcuseră din Sighișoara un refugiu sigur și pe măsura celor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]