312 matches
-
populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului. Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
urmându-l aici pe fostul său antrenor de la Gaz Metan, Cristian Pustai. Cu Pandurii, a ajuns până în grupele Europa League, contabilizând 8 partide. Cea mai importantă dintre ele a fost meciul retur contra Levadiei Tallin, soldată cu o victorie a gorjenilor cu scorul de 4-0, din turul 2 preliminar, când Eric a fost omul meciului, având 3 pase decisive de gol. A reușit cel mai important gol al carierei sale pentru gorjeni, în meciul cu Fiorentina scor 1-2, la data de
Eric de Oliveira Pereira () [Corola-website/Science/319391_a_320720]
-
retur contra Levadiei Tallin, soldată cu o victorie a gorjenilor cu scorul de 4-0, din turul 2 preliminar, când Eric a fost omul meciului, având 3 pase decisive de gol. A reușit cel mai important gol al carierei sale pentru gorjeni, în meciul cu Fiorentina scor 1-2, la data de 7 noiembrie 2013; Pandurii au condus cu scorul de 1-0, dar au fost egalați și ulterior, au câștigat în prelungirile partidei într-un gol marcat din ultima fază. Interviuri
Eric de Oliveira Pereira () [Corola-website/Science/319391_a_320720]
-
în cimitirul de la Vingard, ca cei plini de înțeles, din incinta bisericii reformate de la Ceaușu de Câmpie, ca toți cei rămași încă în zona de străveche civilizație geto-dacică, a Orăștiei, a Mărginimii Sibiului, dar și în sudul munților, în cimitirele gorjene. Frumusețea stâlpilor de la Pianu, a căror tradiție ,se părăse”, fiind treptat înlocuiți prin crucile masive de piatră, merită un sistem de conservare în situ, căci altfel, memoria lor va fi păstrată numai prin exemplarele adăpostite în Muzeul din Orăștie.
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
disc „Electrecord”, în perioada 1957-1958, cu „Taraful Gorjului” condus la acea vreme de dirijorul Nicu Novac (1913-1979), care devine între timp soțul ei. Este solistă a Tarafului Gorjului de la înființare (1949) și până în anul 1963, când se desparte de meleagurile gorjene dar și de primul soț. În 1964 îl cunoașe pe - tânăra speranță pe atunci - Ion Dolănescu, căruia îi îndrumă primii pași în carieră și cu care se căsătorește în anul 1966, împotriva tuturor părerilor familiei, rămânând de fapt singura soție
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
ei negri și luminoși, iar cel de „Hortenzia” de la buchetul de hortensii adus de tatăl ei la maternitate, în ziua în care s-a născut. S-a născut la București dintr-o mamă originară din Corbeanca - Tamaș și un tată gorjean din comuna Câlcești (de lângă Tismana). Mama a fost casnică dar cu pasiunea croitoriei - până la vârsta de 20 ani inclusiv, toate hainele fiind făcute de ea (chiar și costumul de la Cerbul de Aur era cusut de aceasta). Tatăl (fost militar) a
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
rotunjite și frumoase, după moda apuseană. La pictură s-a întrebuințat mult aur. A lucrat la picturile ornamentale din biserică și pridvor și pictorul neamț Gustav Nill, mort în Craiova în 1945. Catapeteasma a fost pictată în 1933 de pictorul gorjean Keber.] În această catedrală au fost înscăunați toți Mitropoliții Olteniei de-a lungul vremii: - Nifon Criveanu (21 decembrie 1939 - 20 aprilie 1945) - Firmilian Marin (28 decembrie 1947 - 29 octombrie 1972) - Teoctist Arăpașu (28 februarie 1973 - 25 septembrie 1977) - Nestor Vornicescu
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
Bâlteni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Gorj, Oltenia, România. Comuna Bâlteni este o veche vatră gorjeană. Dovezile arheologice și toponimia locală atestă existența omului în aceste locuri încă din comuna primitivă, prin obiecte confecționate din diferite materiale (ciocane și topoare de piatră în zona Cocoreni și Peșteana-Jiu ). Aceste meleaguri făceau parte din voievodatul lui Litovoi, iar
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Dincă Schileru (1846-1919) a constituit, de-a lungul vremii, un subiect mereu interesant, asupra căruia s-au aplecat mai mult cărturari, literați și gazetari, fiecare cu aportul său documentar și vizionar. Iată-l acum pe acesta în atenția încercaților istorici gorjeni Gheorghe și Dorina Nichifor, cărora li se adaugă mai tânărul doctorand Andrei Popete-Pătrașcu, poet de talent și documentarist de vocație. Recenta lucrare, "”Dincă Schileru - o legendă vie a Gorjului”", este o primă monografie ce se dedică acestei personalități locale, deopotrivă
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
se adaugă mai tânărul doctorand Andrei Popete-Pătrașcu, poet de talent și documentarist de vocație. Recenta lucrare, "”Dincă Schileru - o legendă vie a Gorjului”", este o primă monografie ce se dedică acestei personalități locale, deopotrivă întreprinzător de succes și om politic gorjean prezent în Parlamentul țării vreme de aproape trei decenii. Concertându-și eforturile, autorii au parcurs un material bibliografic impresionant existent în arhive, biblioteci, colecții particulare, muzee, nelipsind desigur cercetarea pe teren, unde izvoarele documentare și sursele orale sunt încă vii
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
în scrierile lui Slavici, ba mai mult, copleșitoarea sa personalitate stârnește invidii și reacții încă de la început, printre consătenii de la Bâlteni, fiind victima atentatului de la Valea Vladului, în toamna lui 1880, în mandatul marii guvernări liberale (1876-1888). Reprezentant al țărănimii gorjene în Consiliul Județean, de unde este propulsat în Parlament (1879) pentru câteva decenii, Dincă Schileru a reprezentat, în colegiul sătenilor, o voce distinctă, rosettistă, situată la stânga formațiunii liberale, fiind, alături de C. Dobrescu-Argeș, Mucenic Dinescu și alții, un inițiator al organizării politice
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
iunie 1919, la Bâlteni, în vârstă de 73 de ani), Dincă Schileru rămâne o figură exponențială, emblematică a "”spiritului pandur”", figură de țăran luminat, înzestrat cu darul cuvântului și cu duhul convingerii. Amintirea lui - scriam noi în serialul publicistic Personalități gorjene în tablete argheziene - se conturează într-o legendă vie și productivă în datele ei esențiale, capabilă să lumineze, dintr-un anumit unghi, complexitatea spiritului pandur și mentalitatea gorjenească, într-un cuvânt pecetea diferențierii regionale”"...(Gorjeanul, XIX, nr. 5429/4 martie
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
noi în serialul publicistic Personalități gorjene în tablete argheziene - se conturează într-o legendă vie și productivă în datele ei esențiale, capabilă să lumineze, dintr-un anumit unghi, complexitatea spiritului pandur și mentalitatea gorjenească, într-un cuvânt pecetea diferențierii regionale”"...(Gorjeanul, XIX, nr. 5429/4 martie 2010). Sprijinită pe o bibliografie aproape exhaustivă, de sute de titluri de lucrări, studii și articole, dar și pe investigarea unui imens fond documentar (arhive, manuscrise, documente, albume, almanahuri, anale, anuare, bibliografii, calendare, dicționare, discursuri
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
și comandantul muzicii. Când se întoarce din armata este angajat la Sindicat, unde ține numeroase spectacole. Face parte din Ansamblul sindicatului din Târgu Cărbunești „Gilortul”, orchestră formată din 40 de instrumentiști. Aici a luat contact cu cei mai buni lăutari gorjeni: Ion Bârsan și soția Gena Bârsan, Costică Dindiri, Victor Tîrleanu, Mitică Bolovan etc. Cântă apoi și la Ansamblul „Doina Gorjului” sub bagheta lui Gelu Barabancea până când acesta a murit. După moartea lui Barabancea, pleacă de la ansamblu, deoarece nu era lăsat
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
și armonii de ansamblu folcloric. Precum în celelalte zone ale Olteniei și ale Munteniei, cele mai vechi cântece din Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea erau nelipsite baladele, acestea constituind piesele de rezistență. Cântate
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea erau nelipsite baladele, acestea constituind piesele de rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor), ele aveau un caracter arhaic și un stil specific de la zonă la
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
pe care oamenii încearcă să-l combată prin cântare. De altfel, mai întotdeauna cântecele se sfârșesc cu victoria celui „dușmănit” și cu biruința lui asupra vrăjmașului. Din mulțimea de jocuri, distincte de altădată - „"brâul”", „"târcolul”, „ungurica”", „"șchioapa"”, „"rustemul"”", „bordeiașul”", „"frunza”"... - gorjenii le-au păstrat astăzi doar pe cele mai populare și cu circulație mai extinsă: „"hora de mână”" și „"sârba”". Hora este legată de actele rituale din cursul nunții, dar și de alte ocazii în care comunitățile simt nevoia să se
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
este legată de actele rituale din cursul nunții, dar și de alte ocazii în care comunitățile simt nevoia să se solidarizeze (sau mai degrabă: tradiția le impune să se solidarizeze). Sârba este manifestarea energică, explozivă chiar, a acestei solidarizări. Toți gorjenii le joacă fără greș pe amândouă, oricând și oriunde, inclusiv în restaurantele de lux din orașul Târgu Jiu. Jocurile au muzici destul de amestecate. Unele păstrează o amprentă gorjenească netă, altele resimt pe de o parte influența muzicilor din provinciile apropiate
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
cu convivii, prilejul, momentul și împrejurările concrete ale performanței muzicale. E de la sine înțeles că toate sonoritățile lor sunt masiv amplificate printr-o aparatură mânuită în general de „clăpar” (interpretul la orgă). Lăutarii prelungesc o cultură muzicală tradițională pe care gorjenii înșiși le-au încredințat-o, lăsându-le în același timp responsabilitatea de a o conserva, dar libertatea de a o purta în direcțiile în care cred de cuviință. Ca pretutindeni în România, lăutarii din comunitățile relativ ample - satele sau cartierele
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
precis satul Pârâu de Pripor) sunt bine reprezentați. Ceilalți, care nu sunt de altfel mai prejos, provin din localități în care au existat cândva nuclee lăutărești relativ puternice: Târgu Cărbunești, Tismana, Runcu, Bălești, Motru, Târgu Logrești și Brădiceni. Lăutarii satelor gorjene satisfăceau nevoia țăranului de destindere la hora satului, în zilele de sărbătoare ori se impunea prezența lor cu ocazia momentelor importante din viață: la botez, la nuntă și chiar la înmormântare. Ei erau organizați în bande, tambe sau în tarafuri
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
oamenii din Gorj despre muzica și ritualurile funerare, pe care le-a descris într-un document intitulat "„Ale mortului din Gorj”", sperând să aloce încă trei volume mari, dar, pe care, nu le-a finalizat. Mulți dintre lăutarii și rapsozii gorjeni au fost înregistrați de Constantin Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost imprimată și pe câteva CD-uri apărute sub supravegherea etnomuzicologului elvețian Laurent Aubert și a etnomuzicologului Speranța Rădulescu și a colaboratorilor ei, Florin Iordan, Mirela Radu și Costin Moisil de la Muzeul Țăranului Român. Înregistrările albumelor au fost realizate
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
califica echipa în play-off, iar echipa sub comanda secundului Radu Stroescu a fost nevoită să joace play-out pentru a rămâne pe prima scenă baschetbalistică. În play-out echipa a întâlnit ultima formație clasată : Dinamo București, echipă mult mai slab cotată, astfel gorjenii nu au avut probleme și au terminat seria partidelor cu un scor general de 3-0 și echipa a rămas în prima ligă de baschet masculin. În sezonul 2013-2014, echipa a fost schimbată aproape din temelie, Florin Nini venind la cârma
CS Energia Târgu Jiu () [Corola-website/Science/331252_a_332581]
-
în prima jumătate a secolului al XX-lea la hora satului, la nunți, botezuri, hramuri, fiind un lăutar căutat datorită virtuozității sale interpretative. Se mai cântă și astăzi compoziția sa - "Sârba lui Purcel", care a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea și autenticitatea muzicii lăutărești de la Runcu, Constantin Brăiloiu i-a sfătuit pe lăutari să cânte la București, la una din cârciumile din spatele Gării de Nord, loc frecventat de negustorii gorjeni. Printre primii lăutari din județul Jiului de Sus sosiți la București la îndemnul lui Constantin Brăiloiu, s-au aflat și cei din banda lui Niculae Zlătaru, în principal cu membri ai familiei sale, precum soția Ioana Zlătaru (n. 1893 - d.
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]