607 matches
-
cea mai ascultată: „Popa-i foarte bun... Dacă ai o problemă, umblă atâta să ajute oamenii” (pensionară, 61 de ani); „Primarul... pentru că-i cunoscut în sat... Alții nu au timpul necesar” (viceprimar). Primarul este apreciat pentru faptul că este bun gospodar. Totuși se menționează că ar trebui să fie mai diplomat, să știe să pună anumite probleme. Atunci când numele primarului este alăturat numelui preotului se menționează relația de rudenie dintre aceștia (preotul este ginerele primarului): „Acu, fiind în aceeași familie, și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sperăm noi, o imagine cât mai cuprinzătoare asupra potențialului de care dispune satul Traian Vuia pentru a deveni actor al schimbării. Există aspecte pozitive care pot susține transformarea (drumul european, un magazin aprovizionat cu produse asemenea celor de la oraș, oameni gospodari, introducerea cablului etc.), însă considerăm că acestea reprezintă doar un mic tribut adus modernizării. Necesitățile cetățeanului european al acestui secol se situează la un nivel mult mai înalt decât cele oferite de satul Traian Vuia. Se poate afirma cu certitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
liberă, martie 1951), Eusebiu Camilar prezintă viața din Țara Moților (...). Dumitru Corbea, în reportajul Cuvântul tractoriștilor (volumul Constructorii vieții noi) l-a sesizat just. (...) O altă latură a noului intervenit în lumea satelor o sesizează Istvan Asztalos când scrie reportajul Gospodar cu paisprezece boi, cum se dezvoltă spiritul proprietății colective la țăranii care au format o gospodărie colectivă. (...) Privite în general reportajele apărate în presa noastră în ultimii ani fac dovada că autorii lor au înțeles acest principiu de bază al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
călău, altul victimă: călăul este viitorul său socru, activistul de partid Radu, care a înfăptuit colectivizarea agriculturii cu pistolul, distrugând oamenii și tot ce întemeiaseră ei în satul ardelenesc, victima este Carol Măgureanu, ultimul fiu al unei familii de țărani gospodari, care s-a salvat de la moarte petrecându-și toată tinerețea închis, ascuns în pivnița casei părintești. Radu pozează el însuși în victimă - i-a fost incendiată casa în care voia să-și petreacă anii de pensie, în satul pe care
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
distribuie direct către rădăcinile plantelor, prin țevi, pentru irigații, montate în sol, nu la suprafața lui, pentru a evita evaporarea apei. NU MAI MERGE TOTUL DE LA SINE, S-A TERMINAT. ÎN FAȚA OAMENILOR EXISTĂ DOUĂ ALTERNATIVE: ORI DEVIN RESPONSABILI, HARNICI ȘI GOSPODARI, ORI MOR TOȚI. Țăranul român a muncit din greu, întotdeauna. Acum, vara, țăranul român devine grena, ca o bucată de carne rumenită în cuptor. Dar acum, pe lângă munca brută și istovitoare, mai sunt necesare și înțelepciunea și descoperirile științei și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
o clipă buzele crăpate ale lighioanei. Apoi toaca, ciocănelele, bățul jitarului și o cruce furată din țintirim au fost aruncate în fântâna din vatra satului. Cu hainele întoarse pe dos, puse pe cap, ca să nu-i recunoască duhurile rele, flăcăii gospodarilor slobozeau de pe dealuri roți mari de căruță în flăcări. înfășurate în paie și cârpe unse cu rășină, roțile se rostogoleau în hopuri mari, aprindeau iarba uscată de pe dealuri, lăsând dâre de foc în urma lor. Luminând violent chipurile trase ale oamenilor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o clipă buzele crăpate ale lighioanei. Apoi toaca, ciocănelele, bățul jitarului și o cruce furată din țintirim au fost aruncate în fântâna din vatra satului. Cu hainele întoarse pe dos, puse pe cap, ca să nu-i recunoască duhurile rele, flăcăii gospodarilor slobozeau de pe dealuri roți mari de căruță în flăcări. înfășurate în paie și cârpe unse cu rășină, roțile se rostogoleau în hopuri mari, aprindeau iarba uscată de pe dealuri, lăsând dâre de foc în urma lor. Luminând violent chipurile trase ale oamenilor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
animal, urmând a fi predat totul la colectare pentru a lua calea exportului și transformându-se În devizele necesare uzurpatorilor puterii. Agricultorii nu-și puteau permite nici măcar o găină s’o pregătească pentru masa copiilor: În funcție de câte găini are omul gospodar În ograda lui, erau obligați să trimeată puterii ouăle raportat la găinile cenzurate...! Tăierea unui vițel...? Crimă de Înaltă trădare...! Cutezanța fiind pedepsită cu Închisoare În funcție de greutatea vițelului sacrificat...!! Mergând pe linie ascedentă de ducere În eroare a populației Înfometate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
își face de cap risipind pe fruntea plină de sudoare a pământului mormanul de frunze care înghite urmele pașilor. De o să vii De ai să vii vreodată aici la mine aș vrea să știi că satele-s frumoase cu oameni gospodari și buni ce te-or primi cu drag te-or așeza la masă din inimă-ți vor da de toate și îți vor spune ce și cum pe aici îți vor așterne pat în casa bună te-or omeni așa cum
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nu o văzuse nimeni dintre noi, știam că-i zice „Gaz“ și vine în inima nopții, înspre zori, și ridică oameni. Într-o astfel de noapte am auzit mașina. S-a oprit la câteva case de noi. Locuia un om gospodar acolo, ascuns după un gard înalt. Gospodărie frumoasă, din câte puteam să-mi dau seama. Ulița se înfunda chiar în dreptul porții sale. Domina partea aceea de sat. În fața porții era un tăpșan pe care ne jucam deseori. În poartă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Hamlet...” „Și ăsta ce mai e?” „Ce să fie, ca și noi, un bădăran”, făcu Satanovski. Și, spunând aceasta, inginerul Edward Începu să povestească o Întâmplare destul de alambicată, ce s-ar fi petrecut, chipurile, cândva, Într-un sat de oameni gospodari, situat undeva În apropierea Iașului. În centrul satului, față În față cu biserica, Își aveau casă doi vecini. Vecinul A și vecinul B. Ambii oameni Înstăriți. Vecinul A era un bărbat vânjos și chipeș, dar un pic cam bleg, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mai plânge! - zicea primarul și, În cele din urmă, ceea ce o liniștise cu adevărat fusese mirosul de tocană și lavandă pe care Îl răspândea acest om uriaș. Prima vorbă pe care a auzit-o apoi Într-o curte de om gospodar de acolo, cum mergea Însoțită de primar către viitoarea ei gardă, a fost: — No, călca-le-ar minunea de vaci! Și atunci s-a gândit că oamenii de pe aici nu sunt toți născuți și crescuți În această câmpie fără repere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de pieptul căruia atârnă un ceas. Pe bonetă este desenată sau brodată o cruce (probabil roșie - poza e În alb-negru). Grințu-caiet. Împreună cu numitul Grințu Anton din Infanteria Marină, simplu soldat ca grad, ne-am ascuns Într-o șură de oameni gospodari și ne-am lungit oasele pe fânul care mirosea Îmbătător. Mărturisesc că În acele clipe grozave, deși era foarte posibil ca moartea să ne găsească la fiecare clipă, imediat ce m-am Întins În fân și m-am uitat la cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tăcerea, Oamenii știu că încurând Sosi-va Sfântă Învierea... Sătenii toți, își văruiesc Prin casă și prin tindă, Iar drumul îl împodobesc, Tot satu-i o oglindă... Au fost, cum scrie-n calendar, La denii, și-au postit, Apoi tot omul gospodar A mers la spovedit... Se fac bucate din belșug Și își golește sacul, Țăranul care-a fost la plug, Să aibă și săracul... Iar la biserica de sus, Se-adună toți miloșii Și-i dau drept jertfă lui Isus Păști
DE PA?TE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83775_a_85100]
-
doi au privit unul la altul și Todiriță a răspuns: ― Dacă ți-ai mai face o pomană ca mai înainte, n-ar fi rău. ― Chiar deloc, jupâne - a întărit Dumitru spusa lui Todiriță. ― Se vede de departe că sunteți oameni gospodari... ― De unde până unde ai scos dumneata aiestea? - a întrebat Todiriță. ― După felul măsurat în care ați mâncat și ați băut. Că alții... Alții ar fi înfulecat pastrama și ar fi dat rachiul peste cap... Da’ uite că dumneavoastră așteptați să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și ars cărămida. Taxa pe care o plătea la primărie pentru că scobea pământul era de nebăgat În seamă față de bacșișul plătit membrilor Consiliului de atunci - să nu confundați cu cel de acum, care e format, În mare parte, din oameni gospodari și nesemnificativ din opoziție, care Încearcă și ea, acolo, să Încurce lucrurile, așa cum se cuvine În democrație și cum ați Învățat voi la orele de cultură civică. Tatapopii făcea, din pământul mai prost, calupi de paiantă pe care Îi usca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întindă o mână de iarbă și să-i scarpine pe burtă ori spinare. Iarbă era În toată curtea aia Întinsă și nelucrată. Și astăzi arată la fel, Îngrădită de uluci putrede, cârpite pe la rărituri cu tulpini uscate de floarea-soarelui. Oamenii gospodari Își pun și ei prin curți cam ce au nevoie În casă: roșii, fasole, ceapă, vinete, cartofi, dovlecei, castraveți, chiar și porumb pentru floricele. Acolo, Însă, de generații Întregi de firi visătoare și contemplative nu se desțelenise ditamai curtea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întors de pe frontul din Răsărit, cu «semnul» de fost ofițer, ba și grav rănit, «dovadă» că «mă răfuisem» (deși nu era adevărat) cu cei care acum ne «deschideau drumurile», de la școala cu 7 clase din Priponeștii mei, comună cu oameni gospodari, dar refractari și ei, ca mai toți țăranii noii orânduiri, mă pomenesc transferat la școala din Căuești, comuna Adam, spre a nu fi lângă părinți în satul natal, a nu putea complota împotriva «înnoirilor», înțeleg. Mi se făcea o mare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
erau folosite. Am fost nevoit, firește, să lucrez cu asemenea oameni-neoameni, uneori să-i înfrunt, dar să simt și oarba lor dușmănie, dintre atâția potrivnici, memoria și atenția mea mi-l păstrează pe un oarecare. Era fiul unor oameni foști gospodari, respectați de consăteni până la acea vreme, cu ceva carte - patru clase primare - dar cu o totală deformare sufletească și de caracter. Era vicepreședintele Sfatului popular comunal, om cu un zel sporit, care acționa călcând peste orice omenie, dar foarte abil
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ce-mi spusese tata sau auzisem de la bătrânii satului, o anumită legendă a satului nostru, care, de la loc de întâlnire la un izvor mare cu apă cristalină unde își priponeau caii, a ajuns mult mai târziu satul Priponești cu oameni gospodari și mult mai târziu a apărut și alt sat, mai în josul așezării prime, care a luat denumirea distinctă de Priponeștii de Jos. Cu ocazia acestui taifas prelungit am aflat multe din cele întâmplate chiar din perioada mea de activitate, cât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
hirotesit duhovnic de către Mitropolitul Iustin Moisescu. După 8 ani părintele Mitrofan Băltuță l-a găsit la Horaița și l-a convins să vină la Cetățuia în ascultarea de econom. Îl știa de când era la Episcopia Romanului, că este bun administrator, gospodar și bun slujitor în biserică. Mulți din cei care l-au cunoscut l-au apreciat că a avut o voce foarte frumoasă. Din anul 1971 a venit la Cetățuia și nu a mai plecat niciodată. De atunci și până în ultima
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din acest loc, uite-te mai cu băgare de seamă acolo, la poarta dinspre apus a mănăstirii Barnovschi, și spune-mi ce vezi. Apoi eu de mult mă chitesc că acolo e o treabă cu temei făcută de un domnitor gospodar. Ce ți-a atras luarea aminte? Întâi șoproanele bine făcute și rânduite precum și tarabele pline cu hartane de carne de tot soiul... Nu ești departe de adevăr. Ca drept dovadă că ai cam ghicit cum stau lucrurile, ascultă hotărârea din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc sigur, unde să găsim și noi pic cu pic-ul acela, despre care ne vorbea, fiindcă pentru mulți dintre noi, tare le ar prinde bine câte un elicopter, obiect care niciodată nu strică să se găsească pe lângă casa omului gospodar, pentru a-l închiria la o adică, pe parale bune ministrei Elenei Udrea când se mai duce să doneze amărâților soartei, pantofi cu toc cui, sau poșete. Cred că merită aici amintit, și nu în ultimul rând, imensul sacrificiu material
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Ciurea, de pe Ciurbești... din țarini, din toate semănăturile, din fânațe, din pomeți, din vii, din prisăci cu stupi... și dintr-altele din toate, pe obicei, cum și din grădini cu legumi din care vor ave de vânzare... Și tot omul gospodar... să aibă a lucra mănăstirii... pe an acele 12 zile... cum și pentru crâșme, di pe numitele moșii, când n-a ave vin băutură mănăstire de vânzare în crâșme, atunce să vânză și sătenii”. Altfel spus, sătenii nu aveau decât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Încerca el Toader Strîmbu să ridice glasul, dar oamenii nu-l luau în seamă când era vorba de o treabă așa de însemnată. El și Trifon erau buni la sfadă, unde trebuie numai gură și obrăznicie. Acum trebuiau oameni așezați, gospodari și cuminți, care știu să cântărească și să judece înțelept. Dacă popa Nicodim ar fi fost mai tânăr și mai sprinten, el ar fi fost chemat să facă dreptate, sau și mai bun învățătorul Dragoș, dacă nu I-ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]