2,459 matches
-
la lingurică...La început mi s-a părut un lucru de șagă, dar treaba s-a dovedit mult mai grea, pentru că vântul avea grijă să-mi zădărnicească munca... Mama ieșea din când în când și mă încuraja: „Ia uite ce gospodar are mama! Acușica treaba-i gata și vine băiatul la căldurică”... Da’ unde era taică tu de țineai loc de gospodar? - a întrebat moș Dumitru. Apoi să nu fie nimeni acolo unde era el... Undeee? - au răsunat ca un ecou
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vântul avea grijă să-mi zădărnicească munca... Mama ieșea din când în când și mă încuraja: „Ia uite ce gospodar are mama! Acușica treaba-i gata și vine băiatul la căldurică”... Da’ unde era taică tu de țineai loc de gospodar? - a întrebat moș Dumitru. Apoi să nu fie nimeni acolo unde era el... Undeee? - au răsunat ca un ecou glasurile mirate ale cărăușilor. Era în răzbel!... Cărăușii și moș Dumitru au tăcut cu vădită părere de rău că au răscolit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și i-a băgat în chimir, ca de fiecare dată. În acea clipă s-au auzit bătăi în ușă. Ce este, Mitruță? Sunteți gata de drum? Da! Am pus toate lucrurile la locul lor și putem pleca. Atunci, drum bun, gospodarilor. Poate până luni s-a mai ogoi vifornița și îți putea veni cu un nou transport. Nici o grijă! Rămâi cu bine, jupâne! La drum, că întunericul îi gata să cadă!... Când au ajuns pe creasta lungului deal de la ieșirea din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
era mort!” Îndată a intrat Măriuța, cu o strachină plină cu ciorbă călduță de pui. Bună dimineața, flăcăule! Ori mi se pare ori ai făcut ochi de-a binelea. Uite că ți-am adus de mâncare, cum se cade unui gospodar ca tine. Măriuța era toată numai zâmbet și vorbele mai degrabă un chicot de alint... Hliboceanu o privea reținut. Ia să vedem noi cum îl hrănim pe voinicul ista, care nu vrea să vorbească cu gospodina casei și pace. A
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a trezit și a stat cu urechea la pândă, până cărăușii au plecat. Pe când lumina zilei învingea umbrele nopții ascunse prin unghere, a intrat Măriuța. În priviri purta o lumină care dovedea că inima îi bătea cu putere... Bună dimineața, gospodarule! Cum ai dormit? Bună dimineața. Cât despre gospodar, să nu mai vorbim... Nu sunt gospodar deloc, de vreme ce stau în așternut, în loc să fiu cu oamenii la drum. Nu te plânge. Măriuța o să aibă grijă să te pui pe picioare și să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pândă, până cărăușii au plecat. Pe când lumina zilei învingea umbrele nopții ascunse prin unghere, a intrat Măriuța. În priviri purta o lumină care dovedea că inima îi bătea cu putere... Bună dimineața, gospodarule! Cum ai dormit? Bună dimineața. Cât despre gospodar, să nu mai vorbim... Nu sunt gospodar deloc, de vreme ce stau în așternut, în loc să fiu cu oamenii la drum. Nu te plânge. Măriuța o să aibă grijă să te pui pe picioare și să fii gospodar așa ca altădată... În timp ce vorbea, s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zilei învingea umbrele nopții ascunse prin unghere, a intrat Măriuța. În priviri purta o lumină care dovedea că inima îi bătea cu putere... Bună dimineața, gospodarule! Cum ai dormit? Bună dimineața. Cât despre gospodar, să nu mai vorbim... Nu sunt gospodar deloc, de vreme ce stau în așternut, în loc să fiu cu oamenii la drum. Nu te plânge. Măriuța o să aibă grijă să te pui pe picioare și să fii gospodar așa ca altădată... În timp ce vorbea, s-a apropiat de el cu pași moi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
noi!... Drumul până la târg nu a mai fost o povară, pentru că s-au mai învrednicit și alții care să-l calce. La capătul drumului îi aștepta Aizic, cu vorba lui lungă și în doi peri. Iaca că o venit și gospodarii mei! Bine ați venit! Până o să vă trageți sufletul, spuneți-mi ce face Hliboceanu? Îi bine, jupâne. S-o pus pe picioare și ca mâinepoimâine îți dă binețe - a răspuns Cotman. Dacă-i așa, apoi bărbat îi aista nu șagă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
chelbosul? Una-două l-am și pârlit” - gândea Gheorghe Amnar. „Trebuie să trecem și pe la moș Dumitru și pe la Pâcu, să le urăm să petreacă sărbătorile cu bine. Am să vorbesc cu Hliboceanu ca să le tragem un colind ca la niște gospodari ce sunt!” - îi zbârnâia prin cap lui Cotman. „Mitrel abia mă așteaptă să-i pregătesc buhaiul. Că de! Îi băiat mare de-acum și merge cu uratul” - medita Mitruță, cumpănind în mână durda gata încărcată... „Poate fimeia mea a mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Costache, până s-or limpezi lucrurile... Ar trebui să-i luați pentru banii care i-au cheltuit și nu mai au de unde să vi-i dea. La asta ne gândeam și noi, dar judecata are să hotărască - a intervenit Cotman. În timp ce gospodarii ședeau la cislă, mătușa Catinca pregătea de-ale gurii, ca să aibă după ce merge vinul. Dumitre! Până așez eu ce-oi avea pe masă, tu fă-o pe gospodarul și adu niște vin, că oamenii iștia or fi însetați! Dacă tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ne gândeam și noi, dar judecata are să hotărască - a intervenit Cotman. În timp ce gospodarii ședeau la cislă, mătușa Catinca pregătea de-ale gurii, ca să aibă după ce merge vinul. Dumitre! Până așez eu ce-oi avea pe masă, tu fă-o pe gospodarul și adu niște vin, că oamenii iștia or fi însetați! Dacă tu nu ai vreme, lasă că merg eu în zămnic. Încă mai știu drumul. Dar dacă nu mă lași, atunci adu din cel din care bea împăratul, nu din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
flăcăilor, că se aud carele scârțâind pe aproape. Măriuța și Costache se învârteau prin crâșmă ca în tinerețe. Motivul? Prezența celor doi - a lui moș Dumitru și a lui Pâcu... Parcă li se umpluse crâșma de mușterii!... Poftiți la masă, gospodarilor! Cum vedeți astăzi, avem oaspeți fețe alese. Cu chipurile limpezite de apa de la fântână, cărăușii s-au grăbit să-și ocupe fiecare locul lui. D-apoi de când îi visăm și îi așteptăm? - a răspuns Hliboceanu, cu voce joasă și caldă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
materiale chimice având ca șef serviciu pe cpt. (ing) Andrița N., care oricum nu mai este în viață, a trecut la cele veșnice în luna ianuarie 2013. Am avut ca șefi de depozite pe plt. adj. Vîlcu Zaharia, un bun gospodar și foarte activ în toate cele cerute care este veteran de război și mai este încă în viață, plt. adj. Tudose Mihai șef serviciu tehnic de specialitate la stoc, plt. Andrușca Nicolae, șef depozit materiale de degazare și fumigene Recea
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Ioan GEMAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93211]
-
îmi propune să mă implic în cercetarea unui caz de furt a unui porc, la care eu i-am răspuns că nu mă pricep în acest domeniu, s-o facă subordonații dumnealui, lucru care s-a întâmplat, porcul revenindu-i gospodarului și cu acest prilej ancheta fiind stinsă. Vreau să pomenesc travaliul la care erau supuși ofițerii dar mai ales subofițerii de patrule, veneau din misiunea de noapte și după două ore de odihnă erau trimiși iar în misiune. Treptat populația
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
numai că eu, nu prea onoram invitațiile dumnealui, fiind o persoană care nu-mi arăta o anvergură sociocivică adâncă, dar de alt fel un bun manager al acestei instituții care acoperea o dimensiune economică a orașului Huși. Era un bun gospodar și ajuta oamenii. Mi-a explicat care este situația în întreprindere și evident că m-am deplasat acolo, nu înainte de a lua legătura cu întreprinderea bază de la Ploiești, aceasta chiar din sediul primăriei Huși. Am vorbit cu un director numit
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
pe care o transmite nu poate exista în afara casei, care-și păstrează funcțiile și cînd e transformată în crîșmă, spațiu al tuturor libertăților. Casa și generațiile care cresc în ea formează o "celulă" din care se construiește lumea satului, cu gospodarii și nelegiuții ei. Respectiv, cei în stare să-și ridice o casă, și cei care n-au. Pe urmă, în interbelic, lucrurile se complică mult. Interiorul - de casă, de mașină, de ființă care se analizează - cîștigă mult în importanță, spațiul
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
făcut pe un grup de animale (18 oi) care pășunau în lunca Prutului, mai exact în comuna Gorban, județul Iași. Oile erau netunse, având lâna lungă (rasa caracul). La 3 berbeci din aceeași rasă, care erau ținuți în curtea unui gospodar, le-am aplicat câte un aparat de măsură cu citire directă (scala de măsurare 0 - 200 mR) legat la gât. Aparatele au înregistrat radioactivitatea timp de 12 ore. Dimineața citind valorile, am rămas uimit și îngrijorat. Aparatele arătau 163, 175
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
după care le dă drumul să zboare deasupra patului, acolo unde bătrânul cerșetor pare că-și trăiește sfârșitul. Apucă apoi ibricul de ciotul metalic care-a mai rămas din coadă și toarnă apă În el, după care cu mișcări de gospodar exersat, aprinde câteva surcele În ligheanul de tablă și așează micul recipient pe limbile de foc care au Început să Înflorească. Când apa clocotește, stinge micile flăcări, suflând cu putere În ele. Plicul de ceai plutește În apa fierbinte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de sărbători, nu-i chip să nu-și bage și Săteanu nasul. Îi freacă pe ăștia din Direcția comercială de-i înnebunește. Se duce la telefonul din colț și formează un număr: Alo, Tomșa la telefon. Vezi că a ieșit gospodarul în curte. Și de ce nu m-ai anunțat, deșteptule?! se înfurie Cristina. Așa-ți trebuie, să cari cu sania dacă n-ai cerut la timp. Nu, n-a avut obiecții... Hai, nu fi insinuant, te rog! Fata trîntește telefonul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-mea și ăsta-i un argument suficient; întotdeauna, în multe lupte, lovitura decisivă e dată la sex... Dar pînă să mă schimbe, continuu să fiu "gospodarul Săteanu" și asta îi întărîtă pe mulți, o știu. Cît am să fiu eu gospodarul acestui oraș, se bate Săteanu cu degetul arătător în piept n-o să lipsească bunul-simț gospodăresc din tot ce se înfăptuiește! Cum crezi că se uită la mine arhitectul-șef, mare intelectual făcut în fugă, căruia i-am rupt niște proiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ca alde Coca, petreacă-și lîncezeala frigidă în pace alde nevastă-mea ce am de împărțit cu ea? (doar vila, e drept), pot s-o ignor la urma urmei -, eu am de dus mai departe crucea mea: să rămîn "bunul gospodar Săteanu" și, pentru Doinița, un tată cu care să nu-i fie rușine. Așa cum mie de ce să n-o recunosc?!, niciodată, dar absolut niciodată!, nu mi-a fost rușine că-s ginerele lui Bujoreanu. Ce s-ar fi ales din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe stradă (săru’mâna și buna ziua), să cedeze locul din autobuz, troleu, tramvai la bătrâni, să-i ajute să treacă strada, să nu le spună moși și babe, să traverseze numai la culoarea verde a semaforului, să fie mici gospodari, să planteze flori în grădină, să ude florile din ghiveci, să nu rupă flori, să șteargă praful, să ajute la cozonaci, la reparatul prizelor și, în general, pe mama și tata care nu mai prididesc de treabă, și cu construitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
iar cînd o vedea i se punea un nod în gît și simțea cum i se strînge stomacul ca un arici amușinat de vulpe. Atunci cotea brusc și se-înfunda în cine știe ce uliță, la capătul căreia tot dădea de un gospodar dispus să-și piardă vremea la o tacla cu domnul adjutant. Vinul era cel știut, negru ca smoala, îl puneai pe unghie și nu aluneca, după ce goleai o măsură te îmbujorai, ți se înroșeau urechile, era bine, dar nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Sînt vehrificate!" Era una din metodele sale absolut originale de a face praf un vizitator. El, marele Basarab Cantacuzino, prințul cu pretenții îndreptățite de a fi recunoscut în orice clipă principe domnitor, se purta ca un boiernaș de țară, un gospodar din alte vremi, lăsînd impresia unui bonom, a unui caracter simplu, deschis, de încredere deci, inevitabil, conservator. Un conservator în cea mai bună înțelegere a cuvîntului, tradiționalist și constructiv. Pe unul ca Mihai Mihail o vișinată de casă pusă chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pământ roșiatic. Lopețile izbeau În lutul prefirat de dârele rădăcinilor; retezate de custura sapei, râmele se mușuroiau și apoi se pomăiau la soare ca pe jăratec. Sofia stătea tăcută lângă groapa care se făcea tot mai adâncă, În vreme ce Simon - aidoma gospodarului căruia i se dura o fântână sau temelia casei - Îi tot Îndemna pe lucrători, măsura cu pasul lungimea și Înălțimea gropii, Își cobora cingătoarea În adâncitura gropii, fărâmița țărâna Între degete. Când coșciugul fu gata - din patru scânduri nefățuite, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]