1,047 matches
-
de pînă la patru sute de metri (în cîmpiile Aradului, Jijiei Inferioare, Bărăganul Mostiștei, Nucarilor, Vlăsiei, în Balta Ialo miței, Culoarul Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cîmpiile Aradului, Jijiei Inferioare, Bărăganul Mostiștei, Nucarilor, Vlăsiei, în Balta Ialo miței, Culoarul Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea Grădiștii, Piatra Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Vlăsiei, în Balta Ialo miței, Culoarul Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea Grădiștii, Piatra Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul Hunedoara). În multe dintre aceste locuri sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea Grădiștii, Piatra Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul Hunedoara). În multe dintre aceste locuri sau în apropierea lor au fost descoperite
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea Grădiștii, Piatra Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul Hunedoara). În multe dintre aceste locuri sau în apropierea lor au fost descoperite ruine ale unor așezări fortificate, printre care vestigiile arheologice ale vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa, (care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea Grădiștii, Piatra Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul Hunedoara). În multe dintre aceste locuri sau în apropierea lor au fost descoperite ruine ale unor așezări fortificate, printre care vestigiile arheologice ale vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa, (care se află pe locul numit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea Grădiștii, Piatra Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul Hunedoara). În multe dintre aceste locuri sau în apropierea lor au fost descoperite ruine ale unor așezări fortificate, printre care vestigiile arheologice ale vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa, (care se află pe locul numit Dealu Grădiștii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul Hunedoara). În multe dintre aceste locuri sau în apropierea lor au fost descoperite ruine ale unor așezări fortificate, printre care vestigiile arheologice ale vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa, (care se află pe locul numit Dealu Grădiștii). Un rîu din vecinătate este numit de maghiari Város, toponim desprins, probabil, dintr-un fost compus Városvize, care în limba maghiară înseamnă „apa orașului“ sau „apa cu oraș“, „rîul cu cetate“, și care traduce, probabil, un nume romînesc anterior Rîul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la bază entopicele grohot (pluralul grohote), greută (greute), care înseamnă „piatră“, „mine de piatră“ (de la care s-a format grohotiș). După cum a arătat Mircea Homorodean, în zonă există și alte toponime din aceeași familie semantică, Muchea Cetății, Valea Cetății, Cioaca Grădiștii, Cetățuia, care ne conduc și ele spre sensul originar al Grădiștii, „așezare fortificată, cetate“. Apelativul vechi slav gradiște are tocmai acest sens, fiind format, cu sufixul -iște „loc acoperit cu...“, de la rădăcina sl. gradŭ, „oraș, cetate“. Emil Petrovici a dovedit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mine de piatră“ (de la care s-a format grohotiș). După cum a arătat Mircea Homorodean, în zonă există și alte toponime din aceeași familie semantică, Muchea Cetății, Valea Cetății, Cioaca Grădiștii, Cetățuia, care ne conduc și ele spre sensul originar al Grădiștii, „așezare fortificată, cetate“. Apelativul vechi slav gradiște are tocmai acest sens, fiind format, cu sufixul -iște „loc acoperit cu...“, de la rădăcina sl. gradŭ, „oraș, cetate“. Emil Petrovici a dovedit că un apelativ împrumutat din slavă sub forma gradiște, devenit în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fortificată, cetate“. Apelativul vechi slav gradiște are tocmai acest sens, fiind format, cu sufixul -iște „loc acoperit cu...“, de la rădăcina sl. gradŭ, „oraș, cetate“. Emil Petrovici a dovedit că un apelativ împrumutat din slavă sub forma gradiște, devenit în romînă grădiște a putut forma toponimele, destul de numeroase, ori cel puțin o parte dintre ele care astfel, au putut fi create de romîni, cu apelative luate de la slavi (alte exemple cunoscute sunt Jariștea, Predeal, Pociovaliște, Prislop, Slatina, Săliște, Tîrgoviște etc.). Interesant este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimele, destul de numeroase, ori cel puțin o parte dintre ele care astfel, au putut fi create de romîni, cu apelative luate de la slavi (alte exemple cunoscute sunt Jariștea, Predeal, Pociovaliște, Prislop, Slatina, Săliște, Tîrgoviște etc.). Interesant este că apelativul romînesc grădiște a dobîndit în timp și un sens creat prin metonimie, de „movilă naturală rămasă în urma eroziunii, în lunca unui rîu sau în mijlocul unei bălți“, presupus, de altfel, și la baza multora dintre omonimele prezentate mai sus. Așa cum am anticipat, este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
creat prin metonimie, de „movilă naturală rămasă în urma eroziunii, în lunca unui rîu sau în mijlocul unei bălți“, presupus, de altfel, și la baza multora dintre omonimele prezentate mai sus. Așa cum am anticipat, este posibil ca măcar o parte dintre omonimele Grădiștea, cele mai vechi, să fi fost date de slavi sau de populația bilingvă romîno-slavă, înainte de-a fi asimilate de către romîni. După aceea romînii au devenit ei înșiși „creatori de toponime slave“, cum a formulat Petrovici. Dovada că unele toponime
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Orăștie, Oșorhei, Vărădia, Feldioara, Sighișoara, Timișoara etc. conțin în structura lor semantică originară componenta semantică „oraș“, conferită de baza apelativă maghiară vár, „oraș“, implicată în structura lor etimologică, fiind, adică, mai mult sau mai puțin sinonime cu cele din familia Grădiște. Faptul că în toponimia romînească nu prea întîlnim nume de locuri formate de la apelativul romînesc destul de vechi oraș (spre deosebire de cele formate de la sat, care sunt numeroase) se poate explica și prin apariția tîrzie a orașelor moderne, dar și prin umplerea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nume de locuri formate de la apelativul romînesc destul de vechi oraș (spre deosebire de cele formate de la sat, care sunt numeroase) se poate explica și prin apariția tîrzie a orașelor moderne, dar și prin umplerea acestui gol onomasiologic de către sinonimul provenit din slavă, grădiște. Hațeg Este numele unui oraș din județul Hunedoara, al unui sat din județul Alba, al altuia din județul Constanța (întemeiat, probabil, de imigranți din zona Hațegului) și al unui lac (aflat în Depresiunea Hațegului). Formate prin polarizare sunt topo nimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
elemente discutabile. Cercetătorii o vor putea alege pe cea mai verosimilă prin noi argumente și dovezi. Hobița Este numele satului din județul Gorj unde s-a născut Brîncuși și a alte două sate din județele Hunedoara (unul cu determinant, Hobița- Grădiște). Acest din urmă sat, numit astăzi Între Ape, a fost atestat prima oară în anul 1457 sub forma Vízköz, „între ape“, ca villa libera, apoi în 1473 sub forma Ohabycza, caracterizată din nou ca „așezare liberă“. Satul din județul Hunedoara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este Szászváros, „orașul săsesc“. Cele mai vechi atestări au forma Város, Waras, numele romînesc fiind atestat abia în 1581. Emil Petrovici a propus ca etimon magh. *Varosd, *Varasd (< magh. város, „oraș cu cetate“ + sufixul local maghiar -d), sinonim cu sl. grădiște (> Grădiște), după care s-ar fi configurat fonetic în finală (-iște este tot un sufix local), după cum susține Iorgu Iordan. Prezența lui t în locul lui d s-ar putea explica printr-un intermediar săsesc (în germană consoanele sonore sunt frecvent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Szászváros, „orașul săsesc“. Cele mai vechi atestări au forma Város, Waras, numele romînesc fiind atestat abia în 1581. Emil Petrovici a propus ca etimon magh. *Varosd, *Varasd (< magh. város, „oraș cu cetate“ + sufixul local maghiar -d), sinonim cu sl. grădiște (> Grădiște), după care s-ar fi configurat fonetic în finală (-iște este tot un sufix local), după cum susține Iorgu Iordan. Prezența lui t în locul lui d s-ar putea explica printr-un intermediar săsesc (în germană consoanele sonore sunt frecvent desonorizate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în surde, în finala cuvintelor) între forma maghiară și cea romînească. Etimologia poate fi confirmată de comparația cu toponimele Nădăștia și Răcăștia, aflate în același județ cu Orăștie. Observînd că toponimia acestei zone este preponderent romînească (Bera, Bucium, Costești, Ludești, Grădiște, Luncani, Măgureni etc.) M. Homorodean, care a realizat o monografie toponimică a zonei Sarmizegetusa, crede că și Orăștie poate fi un nume creat în limba romînă. El pornește de la faptul că frecvent Orăștie este numit popular (nu supranumit pretinde el
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
supranumit pretinde el) Oraș, cu numele romînesc tradus în Város de maghiari și atestat ca atare cu secole în urmă. Numele a putut denumi inițial (în ambele limbi) teritoriul întregului scaun săsesc, iar ținutul din afara acestuia, Városvize (numele maghiar al Grădiștii), în romînește, „rîul orașului“. Deci disocierea denominativă între cele două ținuturi se făcea, în graiul popular, între Oraș și Rîuri (cele două localități Orăștioara de Jos și Orăștioara de Sus s-au numit mereu în maghiară Városvize, „Rîul Orașului“). Prima
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
așezare, o acoperire vegetată sau faunistică“, ne conduce spre etimologie, și anume: sl. tîrgoviște, „locul unde a fost un tîrg, adică un oraș comercial“. El se încadrează, astfel, în seria onomasiologică și lingvistică Săliște („locul unde a fost un sat“), Grădiște („locul unde a fost un oraș), Mostiște („locul unde a fost un pod“), Boiște (< sl. boiște, „locul de bătaie“ „locul unde se bat, deci se împerechează peștii“), Boliște („locul în care a fost o epidemie“), Braniște („loc în pădure oprit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se bat, deci se împerechează peștii“), Boliște („locul în care a fost o epidemie“), Braniște („loc în pădure oprit pentru tăiere sau vînătoare), Buciște (< srb. bučije, „pădure de fagi“ + iște), Cîlniște (< kalen, „noroios, mocirlos“ + -iște), Horodiște (variantă ucraineană a lui Grădiște), Jariște (< sl. Șariște, „locul unde a fost arsă pădurea sau vegetația“), Loviște (< sl. loviște, „loc de vînătoare și/sau pescuit“), Măieriște (< magh. mogyoró, „alună“ sau germ. Meierei, „fermă“ + iște), Pociovaliște (< sl. počivaliște, „loc de odihnă“, probabil pentru animale, sinonim cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate fi un indiciu foarte important pentru a stabili originea ucraineană a unui cuvânt: lui g inițial din cuvintele sud-slave îi corespunde h în regiunile cu influență ucraineană (hreabăn pentru greabăn este exemplul cel mai des citat, alături de horodiște pentru grădiște). Foarte important de observat este că, uneori, cuvintele slave invocate există numai în dialecte și, de aceea, nu se găsesc în dicționarele curente ale limbilor slave avute în vedere. Absența unui cuvânt din aceste dicționare nu infirmă posibilitatea unei explicații
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
denumirea lor tracică. Se poate afirma că medicina dacică nu era reductibilă la terapia prin plante, produse animale, minerale, balneoterapie, incantații, ci în același timp dacii practicau chirurgia. O importanță majoră privind chirurgia dacică, o are trusa medicală descoperită la Grădiștea Muncelului despre care scrie I. H. Crișan. Dacă istoricii antici afirmă că marele rege trac Burebista putea forma o armată de 200.000 de ostași, e de înțeles că aceștia aveau nevoie și de asistență sanitară, chirurgia ocupând un loc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu deosebită îndemânare încă din neolitic și până târziu a fost trepanația craniană. în 1953, la Galații Bistriței s-a descoperit un ferestrăiaș pentru trepanații, într-un mormânt celtic din secolul II î.Chr. în caseta cu instrumentar chirurgical de la Grădiștea Muncelului - Sarmisegetuza nu s-a aflat nici un asemenea instrument asemănător cu altele descoperite în Ungaria și în alte părți, ci unul care seamănă cu cel al unei truse din Cos, vestitul centru medical elen (sec. II î.Chr.). Interesantă este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]