611 matches
-
Mi se pare mie, prințe, sau avem un ascultător? Prințul îl văzuse și el pe Guibert. Medicul se oprise destul de aproape de ei. Cu puțin timp în urmă descălecase, dar părea preocupat să strângă chinga calului. Apoi mai scosese și niște grăunțe dintr-o tașcă de piele și i le oferise calului său, în timp ce, cu cealaltă mână, îi mângâia coama. Stârnit din pinteni, calul prințului tropăi de câteva ori pe loc, nechezând ușor și clătinându-și capul. Orice om cu auzul bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Ziceați că ați vânat și... căprioare? De tot, de tot? Ofițerul Încuviințează din cap, rar. - Cine: marele-român Bohdan Tarasovici Grabenko? Ofițerul dă din cap că da, el. - Ca de obicei: după ce... căprioarele au venit, singure-singurele, să-i mănânce din palme grăunțe de plumb? - Numai una, șoptește-gâjâie ofițerul. Cealaltă avea un glonte În coloana vertebrală, a zis că tot e netransportabilă... - A zis ea că-i netransportabilă? Ea, Rusoaica? Cum se zice, În rusește, la netransportabil? - Nu știu, nu ea a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și florile numite „cosmos“, iar tufișurile erau extrem de bine îngrijite. Când au văzut-o pe Reiko, păsările au început să ciripească vesel și s-au dus, cuminți, la locurile lor. Fetele au adus din magazia de alături un sac cu grăunțe și un furtun. Naoko a în[urubat furtunul la un robinet și a deschis apa. Au intrat amândouă în colivia uriașă, având grijă să nu iasă nici o pasăre. Naoko spăla murdăria făcută de păsări, iar Reiko freca pe jos cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
adevărată s-a dezbrăcat și mi-a arătat trupul ei gol. Reiko fluiera, frumos, melodia Proud Mary și între timp aduna gunoiul, îl băga în saci și lega sacii la gură. Le-am ajutat să ducă uneltele și sacii cu grăunțe în magazie. Îmi plac grozav diminețile, spuse Naoko. Parcă totul este proaspăt și nou. Încep să mă întristez pe la prânz și nu pot să sufăr apusul soarelui. Trăiesc cu senzația aceasta zi de zi. — Da, și în timp ce gândești astfel, îmbătrânești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
-l mănânce. Noi, cei trei, am mâncat mămăligă cu chișleag. La școală mă țineam de tot felul de șotii, de glume. Învățătorul și apoi profesorii, când depășeam limita, mă sancționau cu bățul la palmă sau mă puneau în genunchi pe grăunțe de păpușoi. Îi mai spuneau și tatei, iar el nu mă prea ierta. N-am să vă povestesc toate năzbâtiile pe care le-am făcut în copilărie, fiindcă nu aș avea timp să le spun pe toate. Una tot am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nu ți-o pot spune. Pe vremuri învățătorii și profesorii îi sancționau drastic pe elevi pentru indisciplină sau pentru că nu învățau. Metodele de sancționare era bătaia cu varga la palmă sau la fund, pusul în genunchi în fața clasei, uneori pe grăunțe sau pe coji de nucă, așa cum ți-am povestit că făcea domnișoara Chitic. Acestea erau metode pedagogice moștenite de cine știe când, fapt pentru care nu răspundeau în fața legii. Cum domnul Aielenei nu m-a putut prinde, am fugit acasă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Ai să mă întrebi dacă îmi plăcea noua meserie și pot să-ți răspund „NU”! Aici nu aveam hrană suficientă și ca să nu ne fie foame coceam la foc, afară, știuleți de porumb care nu erau uscați bine sau coceam grăunțe de porumb în ceaun și făceam floricele. Tractoriștii, în majoritate, erau de prin zonă și, uneori, se duceau seara acasă, dându-ne din porția lor de mâncare. Aveam aproape o lună și ceva de când îmi desăvârșeam meseria de tractorist. Pe la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
se scormonește în țoașcă, până dă de hârtiuța unde-și ține medicamentele. Desface hârtiuța și scoate o bulină, atâta, o bulină numa, și-o înghite. Se duce greu pe gât fără apă, o-nghite greu, ca cloncanu când îi vâri grăunțe în gușă. Pe urmă, pune hârtiuța în țoașcă și o pornește din nou ; acuma, baremi, e liniștită. — Să te ferești de emoții și de necazuri, madam Delcă, i-a zis aia de la circă. I-a zis și ea a băgat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
motan ghiara pe voi ! Vezi că s-a cuibărit și ei pe un’ s-a putut, că cin’ să le mai puie la geam mâncare ? Pe vremuri, le punea madam Ioaniu, ea era care-i înnădise. Ea le punea și grăunțe, ea le punea și fărâmituri de pâine : Muti parc-ar fi Sfânta Vineri, se miorlăia Ivona cu vocea aia a ei prefăcută. Prefăcută, da și zgârcită. De la ea nicio vietate n-are ce s-apuce... Zgârcită și dată dracului, și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îi cuprinsese închipuirea... I s-a năzărit că bietul căluț se afla dincolo de poartă, așteptând să i se deschidă. A privit cu mare atenție spre poartă, dar dincolo de ea sufla doar vântul prevestind vreme rea. Când s-a întors cu grăunțe pentru orătănii și le arunca chemându-le la „masă”, i s-a părut că aude un nechezat de cal mai mult gungurit. A privit spre ușa deschisă a grajdului, dar dincolo de ea stăpân era doar întunericul. „Da’ ce-i cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu brațele... Odată pâmânturile adunate, trece cu plugul peste haturi și îl face una... Aista-i colhoz, bade! Dai pământul și toate cele, iar tu te duci să muncești, cât îs vara și toamna de lungi, pe un pumn de grăunțe și un fund de sac de grâu . Altceva... canci! Ei spun că din toamna asta încep să facă înscrierile, ca din primăvară să treacă cu plugul pe de-a dreptul. Și oamenii ce spun? Ei! Aici i-aici. Toți calicii
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-n sac. Îi găsi tu o cale să ieși la liman. N-o intrat, n-o intrat, dar la mine în sat nu am unde le face. Ce? Vrei să mă fac slugă la neisprăviții iștia pentru un pumn de grăunțe? -Ai dreptate, Toadere, da’ nu mai vorbi așa în gura mare împotriva lor, că știi tu... 132 Știu, bade. Știu. Și am și simțit pe pielea mea răzbunarea lor, dar... Dar ce, Toadere băiete? Aș vrea să muncesc undeva, să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu găini, rațe, gâște, curci. La acestea, cam 300, se adăugau trei porci. Porci cu obrazul subțire și cu respect față de noi fiindcă imediat ce le dădeam drumul plecau la câmp, în libertate, adunând după pofta inimii lăcuste și gândaci și grăunțe.Arca. În 1938 s-a schimbat revizorul șef al județului. A venit un învățător care era și licențiat în drept și pe deasupra nu făcea parte din nici un partid politic. Îl știam fiindcă lucrasem cu el prin '31. În ziua de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
apele, lacul și balta, Dunărea ofereau liniște și bună stare. Ca și ceilalți săteni am dat și noi “în baltă” câțiva porci. Porcarul sau cum i s-o fi spus celui care se ocupa de grăsuni primea zilnic suplimentul de grăunțe sau ce mai trebuia pentru animale. Dar și pentru porci “pescuitul” era principala sursă de hrană. Și cum oare să uiți anii de belșug ai Câșliței, singurul loc de pe pământ unde sărbătoarea toamnei scotea din adâncul sufletelor cele mai frumoase
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Domnul, Dumnezeul vostru." 13. Seara, au venit niște prepelițe și au acoperit tabăra; și dimineața, s-a așezat un strat gros de rouă în jurul taberei. 14. Cînd s-a luat roua aceasta, pe fața pustiei era ceva mărunt ca niște grăunțe, mărunt ca bobițele de gheață albă pe pămînt. 15. Copiii lui Israel s-au uitat la ea, și au zis unul către altul: "Ce este aceasta?" Căci nu știau ce este. Moise le-a zis: "Este pîinea, pe care v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
apoi, în tot atâtea părți câte litere are alfabetul. Pe fiecare literă se presară boabe de grâu. Când totul e gata, e adus un cocoșel alb căruia i se dă drumul, iar prezicătoarea sau prezicătorul înseamnă literele de unde pasărea ciugulește grăunțe. Împăratul Flavius ar fi apelat la acest mod de a desluși viitorul pentru a cunoaște numele urmașului său. Cocoșul a mâncat grăunțele de pe literele THEOD, determinîndu-l pe împărat să creadă că numele urmașului său va fi Theodor, drept care ar fi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
atunci a plecat țipînd că-i va spune maică-mii și voi fi alungat. Am alergat plîngănd la cotețe, m-am strecurat prin ușă în patru labe și m-am ghemuit într-un colț al podelei pe care se aflau grăunțe împrăștiate, stînd acolo pînă la lăsarea întunericului. Voiam să rămîn acolo și să mor de foame, dar am auzit-o pe mama chemîndu-mă de departe, apoi de-aproape, și din nou de departe, și am simțit că durerea din inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
a lungul fluviului, vechiul cartier de uzine, locuințe muncitorești și antrepozite aparținînd Ivry-Port. Între cheiurile și liniile de cale ferată care vin dinspre gara Austerlitz, s-au dezvoltat neașteptatele "Uzine Bertheau", după numele patronului lor. Acesta a transformat magazinul de grăunțe Valtier și uzinele Schneider și Yoplait care se găseau acolo în locuințe rezervate exclusiv familiilor de artiști sau intelectuali. Împrejmuite cu grijă și securizate, localurile găzduiesc de preferință profesioniști care doresc să lucreze la domiciliu. Astfel, în clădirea rebotezată "Aux
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
înclinată spre umăr. Ca în ziua când poposise pe ogoarele lui Godun, câmpia îi părea un suspans continuu. Nici copacii și nici labirintul de iederă nu slăbiseră foarte mult din încordarea acestei întinderi. Vilele noii democrații, risipite aiurea, ca niște grăunțe scăpate dintr-un buzu nar rupt, aduseseră doar dezordine. Un drum asfaltat le-ar fi arătat calea, dar șoseaua întârzia. Nimeni nu mai credea în această autostradă, care să-nlocuiască potecile cu criblură și praf, dar ceva tot se întâmplă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
aripioară Să mă duc și eu la țară. Frunzuliță cimbrișor, Bate murgul din picior Să-i pui șaua binișor Să mă duc unde mi-i dor. Că murgul trage la popas, Eu a sară Unde - am mas, Murgu trage la grăunțe Și voinicul la mândruță. 14 Frunză verde stuf de baltă, Lasă vântul să mă bată Și soarele să mă ardă, Că nu-i puiul să mă vadă, Să mă vadă și să-mi creadă. Cu ce foc petrec în lume
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe o șa și ți-am spus-o așa. {EminescuOpVI 348} BORTA - VÎNTULUI Era un om sărac - sărac, ș-avea o mulțime de copii. Acu era - în vremea foametii și el a muncit v-o săptămână pe un căuș de grăunțe. Acu s-a dus la râșniță cu dânsele. După ce le-o râșnit, a eșit afară cu căușul cu făină și s-a pornit o furtună mare și i-a luat toată făina din căuș. Da el strașnic s-o mâniat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se mătură, iar nu de jos în sus. 344Tot un cuc nu ne cântă în toată vremea. 345Dracu nu face biserici. 346Șapte frați pe un cojoc. 347Și cu vârf și îndesată. 348Știe moșul ce are în traistă. 349Și din coș grăunțe, și din postavă tărâțe, și din făină parte și din traistă merinde. 350Tot cânele iese din iarnă, dar numai pielea lui știe cum. 351Din pumni străini nu te saturi când bei apă. 352Acul este mic dar scumpe haine coase. 353Vinde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai buni prieteni, frații Bîrjoveanu Costică, Vasile, Ion, Gică,Mihai și Petrea, erau de fapt șase frați și două surori și ne întâlneam deseori, în special toamna, când la unii, când lAșalții, la clacă, la desfăcut păpușoi ori știuleți pentru grăunțe,scărmănat lână și altele. Iar doamna Bârjoveanu, mama lor, și a mea, Anghelina,ne făceau plăcinte poale în brâu cu brânză de vaci,ori cucoșei din boabe de porumb și alte bunătăți. Vasile stătea mai mult pe lângă mine, era atent
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
de încredere din sat mam deplasat pe ulița cere ducea la casa pădurarului Cerșamba Ion. Cetățeanul a fost instruit să meargă înaintea mea, la o distanță de circa 10 metri și când ajunge în dreptul casei să dea drumul la câteva grăunțe din mână pentru a nu fi observat de gazdă sau de bandit, dar în schimb să mă pot documenta eu asupra locului și poziției casei și a putea repartiza pe schiță locurile și pozițiile ce trebuiau ocupate de fiecare lucrător
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Cei drepți n-au de ce să se teamă, dar cei răi au dreptate să tremure. În imensa arie a universului flagelul implacabil va treiera grâul omenesc până ce paiele vor fi despărțite de bob. Și vor fi mai multe paie decât grăunțe, mai mulți chemați decât aleși, și această nenorocire n-a fost vrută de Dumnezeu. Prea multă vreme această lume s-a învoit cu răul, prea multă vreme s-a bizuit pe iertarea cerească. Era de ajuns căința, totul era permis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]