1,487 matches
-
ieșire reprezintă mărimea gradientului de câmp magnetic. N.B.: (Vezi de asemenea "gradiometru magnetic intrinsec") (6) "Gradiometru magnetic intrinsec" ... Instrument constând dintr-un singur element detector al gradientului câmpului magnetic simplu și din dispozitive electronice asociate a caror ieșire reprezintă mărimea gradientului de câmp magnetic. (Vezi de asemenea "gradiometru magnetic") (0, 1) "Gram efectiv" "Gram efectiv" pentru "materialele fisionabile speciale" înseamnă: a. Pentru izotopii plutoniului și uraniu-233, greutatea izotopului în grame; b. Pentru uraniu îmbogățit 1% sau mai mult în izotopul uraniu-235
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
iau conform cu dispozițiile stabilite în art. 10 din Directiva 70/156/CEE. 6.2. Luminanța B a oricărui dispozitiv ales aleatoriu dintr-un lot produs în serie nu trebuie să fie mai mică de 2 cd/m2 și, în formula gradientului, factorul 2 poate fi înlocuit cu factorul 3 (vezi alin. 9 din documentele menționate la pct. 2.1 din anexa II la prezenta directivă). Apendice 1 Document informativ nr. ... privind omologarea CE de tip a componentelor pentru lămpile spate de
jrc3333as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88491_a_89278]
-
potențiale, folosind metoda continuării analitice în semispațiul inferior, rezultând formule care au permis un calcul aproximativ al mareelor terestre. Cu același colaborator a investigat aplicabilitatea prospecțiunii gravimetrice la detectarea anticlinalelor petrolifere din regiunea pericarpatică și a studiat aproximarea și aplicațiile gradientului vertical al gravitației terestre. Din anul 1962 s-a aplecat asupra studiilor de seismicitate a României, în colaborare cu geofizicianul Dumitru Enescu, elaborând un model care descrie producerea cutremurelor intermediare de la curbura Carpaților Orientali. De asemenea, au analizat relațiile energie-magnitudine-intensitate
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
întâlnite structuri cu lungimi diferite, cu anse, ramificații și alte neregularități, există dovezi că particulele infecțioase sunt reprezentate în principal de formele simple, lineare, cu lungime de aproximativ 1 μm. Virionii au o densitate de 1,14 g/ml în gradient de densitate de tartrat de K și o greutate moleculară de 3,6 x 10. Examenul la microscopul electronic arată că virionii au la exterior un înveliș lipidic extern, provenit din membrana celulei gazdă infectată, pe care se află niște
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
de elasticitate longitudinal, E. Se calculează astfel: unde și unde Sub acțiunea unor solicitări externe corpurile deformabile se pot deforma cu viteze diferite. Deformarea poate fi instantanee sau are loc într-un interval finit de timp. Viteza de deformare sau gradientul vitezei este viteza cu care diverse planuri (într-un corp) sau molecule (într-un lichid) se mișcă unele relativ la celălalte. Reometria este tehnica de măsurare a mărimilor care caracterizează un material cu proprietăți reologice. Reometrul este un instrument pentru studierea
Reologie () [Corola-website/Science/322216_a_323545]
-
repaus al celulei, dar încep rapid să se deschidă în cazul în care potențialul de membrana crește la o valoare de prag definită cu precizie. Cand canalele sunt deschise, acestea permit un flux activ de ioni de sodiu, ce schimba gradientul electrochimic, care, la rândul său, produce o creștere în continuare a potențialului de membrana. Această creștere determina dechiderea mai multor canale, se produce un curent electric mai mare, si asa mai departe. Procesul decurge exploziv până când toate canalele de ioni
Potențial de acțiune () [Corola-website/Science/301525_a_302854]
-
inactivare rapidă. În privința canalelor de sodiu apropiate, ionii de sodiu nu mai pot intra și sunt transportați în mod activ din membrana plasmatica. Canalele de potasiu sunt apoi activate, și există un curent exterior de ioni de potasiu, intervenind asupra gradientului electrochimic activând asfel starea de repaus. După un potențial de acțiune, există o schimbare tranzitorie negativă, numită "afterhyperpolarization" sau perioadă refractara, din cauza curenților suplimentari de potasiu. Acesta este mecanismul care împiedică potențialul de acțiune de a se reîntoarce așa cum a
Potențial de acțiune () [Corola-website/Science/301525_a_302854]
-
După ce s-a atins valoarea de repaus, potențialul scade și se află puțin sub valoarea de repaus, timp de 40-50ms, ceea ce constituie postpotențialul pozitiv(sau posthiperpolarizare). Trecerea ionilor de Na+ prin membrana se face pasiv și este dependentă exclusiv de gradientul de concentrație. În concluzie "geneză impulsurilor nervoase nu consumă energie." Când membrana este stimulată subliminal, neapărând acea diferența de 15mV, nu se produce un potențial de acțiune dar crește sensibilitatea membranei, ceea ce rezultă într-un potențial local. 1.^ Barnett MW
Potențial de acțiune () [Corola-website/Science/301525_a_302854]
-
stare adițională, de exemplu ecuația de stare a gazului ideal. Ecuațiile Navier-Stokes sunt ecuații de conservare a impulsului. Aceste ecuații se bazează pe a doua lege a lui Newton aplicată mișcării fluidului, împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. Ecuațiile furnizează componentele vitezei unei particule de fluid. Forma vectorială a acestor ecuații este: unde partea stângă a ecuației reprezintă accelerația, și poate fi compusă din efecte dependente de timp și
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
gazului ideal. Ecuațiile Navier-Stokes sunt ecuații de conservare a impulsului. Aceste ecuații se bazează pe a doua lege a lui Newton aplicată mișcării fluidului, împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. Ecuațiile furnizează componentele vitezei unei particule de fluid. Forma vectorială a acestor ecuații este: unde partea stângă a ecuației reprezintă accelerația, și poate fi compusă din efecte dependente de timp și convective, sau, dacă sunt prezente, efectul coordonatelor neinerțiale
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
ecuații este: unde partea stângă a ecuației reprezintă accelerația, și poate fi compusă din efecte dependente de timp și convective, sau, dacă sunt prezente, efectul coordonatelor neinerțiale. Partea dreaptă reprezintă suma tuturor forțelor care acționează asupra volumului de control, precum gradientul de presiune, tensorul tensiunilor (formula 13) și alte forțe, cum ar fi forța gravitațională. Importanța termenilor de transport difuziv (viscozitate) este preponderentă pentru fenomenele modelate de ecuații eliptice, respectiv a celor de transport convectiv fenomenelor modelate de ecuații hiperbolice. Cât de
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
exemplu încălzirea fluidului în urma disipației viscoase. Ecuația de conservare a energiei se bazează pe primul principiu al termodinamicii. Deoarece practic toate curgerile formează sisteme termodinamice deschise, ecuația folosită este în formă vectorială: unde formula 15 este entalpia masică, iar formula 16 este gradientul temperaturii. Câmpul de presiuni la curgerea unui fluid nu rezultă din ecuațiile de conservare, el reiese indirect din ecuația de continuitate și este determinant pentru curgere, apărând în termenii sursă din celelalte ecuații. Pentru calcului câmpului de presiuni se cunosc
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
MFN. Căldura se poate transmite prin conducție, convecție și radiație. Transmiterea prin conducție are loc în special în corpuri solide, conform ecuației Fourier, a cărei formă diferențială este: unde formula 27 este fluxul termic, formula 28 este conductivitatea termică, iar formula 29 este gradientul temperaturii. Conductivitatea termică este considerată adesea constantă, dar în realitate ea depinde de temperatură. În simulări ea poate fi calculată cu o relație algebrică. În caz că materialul nu este izotrop, ea este un tensor. În ecuația Fourier apare operatorul nabla, ca
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
mari decât pe Soare. are o zonă marginală mai mică, iar apoi, treptat, stratul atmosferic ajunge la interiorul lichid al planetei. De la cel mai mic la cel mai înalt, straturile atmosferice sunt troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Fiecare strat are gradientul său de temperatură. Cel mai mic și mai puțin înalt strat, troposfera, conține un sistem complicat de nori și ceață, cuprinzând amoniac, hidrosulfat de amoniu și apă. Cei mai înalți nori de amoniac vizibili de pe suprafața lui Jupiter sunt organizați
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
anual. O formulă simplificată și cuprinzătoare pentru fotosinteză este: sau, mai simplu Evoluția fotolitică a oxigenului are loc în membranele tilacoide ale organismelor fotosintetice, având nevoie de energia a 4 fotoni. Mulți pași sunt necesari, dar rezultatul este formarea unui gradient de protoni de-a lungul membranei tilacoide, care e folosit la sintetizarea ATP-ului prin fotofosforilație. -ul rămas după oxidarea moleculei de apă este eliberat în atmosferă. Dioxigenul molecular, , e esențial pentru respirația celulară în toate organismele aerobe. Oxigenul e
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
Schrödinger și în reprezentarea poziției, sunt operatori multiplicativi, deci comută două câte două: Ipoteza lui De Broglie, prin care unei particule libere i se asociază o undă plană, sugerează pentru componentele carteziene ale operatorului impuls forma unde formula 146 este operatorul gradient (nabla). Rezultă relațiile de comutare și componente diferite ale poziției și impulsului comută. Definiția momentului cinetic "orbital" este preluată din mecanica clasică, având în vedere că în dezvoltarea produselor de operatori ordinea factorilor trebuie păstrată: Rezultă relațiile de comutare Pătratul
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
cea a mișcării în cădere liberă sub influența gravitației. Această nouă clasă de mișcări posibile definește și ea, în termeni matematici, o geometrie a spațiului și timpului, care este o mișcare geodezică asociată cu o anume legătură ce depinde de gradientul potențialului gravitațional. Spațiul, în această construcție, își păstrează structura euclidiană. Totuși, "spațiul-timp", ca întreg, devine mai complicat. După cum se poate arăta cu un simplu experiment imaginar, urmând traiectoria în cădere liberă a diferitelor particule de test, rezultanta vectorilor spațiu-timp care
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
Refracția este schimbarea direcției de propagare a unei unde din cauza schimbării vitezei de propagare, la interfața dintre două medii sau la gradientul local al proprietăților mediului în care se propagă. Cel mai ușor de observat exemplu este în cazul luminii, atunci când aceasta trece dintr-un mediu transparent (aer, apă, sticlă etc.) în altul. Totuși fenomenul se petrece cu toate undele, inclusiv cu
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
apă sunt văzute de scafandru mai mari cu 1/3 față de dimensiunea reală și la o distanță redusă cu 1/4 față de distața reală. Dizolvare - Fenomenul de absorbție a unui gaz în lichidele (sânge) cu care vine în contact, datorită gradientului de presiune dintre lichid și mediul ambiant. D-metru - Aparat pentru măsurarea grosimii metalului unei structuri subacvatice. D-metrul funcționează cu ajutorul ultrasunetelor. Dragă absorbantă - Utilaj pentru lucrul sub apă. Introducerea unui debit de aer printr-un furtun creează antrenarea unei
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
au greutatea de 7...8 kg fiecare contrubuind la crearea stabilității și echilibrului scafandrului pe fundul apei. Grad de saturare - Nivelul de dizolvare atins de un gaz în organism. Gradul de saturare depinde de factori cum ar fi natura țesutului, gradientul de presiune, durata scufundării, nivelul irigării sanguine etc. Gradient de presiune - Diferență de presiune aflată între două puncte. Greutate aparentă - Diferența dintre greutatea unui corp și greutatea volumului de apă dislocuit. Harnașament - Ansamblu clasic de curele pentru fixarea buteliilor pe
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
crearea stabilității și echilibrului scafandrului pe fundul apei. Grad de saturare - Nivelul de dizolvare atins de un gaz în organism. Gradul de saturare depinde de factori cum ar fi natura țesutului, gradientul de presiune, durata scufundării, nivelul irigării sanguine etc. Gradient de presiune - Diferență de presiune aflată între două puncte. Greutate aparentă - Diferența dintre greutatea unui corp și greutatea volumului de apă dislocuit. Harnașament - Ansamblu clasic de curele pentru fixarea buteliilor pe spatele scafandrului. Heliox (HeO) - Amestec respirator sintetic format din
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
un tensor contractat de ordinul "n-1". Pentru un câmp vectorial formula 1, rotorul se scrie în general sub forma: iar rezultatul este un câmp vectorial. Folosind convenția de sumare a lui Einstein rotorul se scrie : Pentru un câmp scalar formula 8, gradientul se scrie în general sub forma: iar rezultatul este un câmp vectorial. Folosind convenția de sumare a lui Einstein gradientul unui câmp scalar se scrie: Se poate defini gradientul unui câmp vectorial, dar numai într-un sistem de coordonate oblice
Identitățile calculului vectorial () [Corola-website/Science/323691_a_325020]
-
rezultatul este un câmp vectorial. Folosind convenția de sumare a lui Einstein rotorul se scrie : Pentru un câmp scalar formula 8, gradientul se scrie în general sub forma: iar rezultatul este un câmp vectorial. Folosind convenția de sumare a lui Einstein gradientul unui câmp scalar se scrie: Se poate defini gradientul unui câmp vectorial, dar numai într-un sistem de coordonate oblice, adică într-un sistem de coordonate în care axele nu sunt perpendiculare două câte două. Altfel se obține divergența unui
Identitățile calculului vectorial () [Corola-website/Science/323691_a_325020]
-
a lui Einstein rotorul se scrie : Pentru un câmp scalar formula 8, gradientul se scrie în general sub forma: iar rezultatul este un câmp vectorial. Folosind convenția de sumare a lui Einstein gradientul unui câmp scalar se scrie: Se poate defini gradientul unui câmp vectorial, dar numai într-un sistem de coordonate oblice, adică într-un sistem de coordonate în care axele nu sunt perpendiculare două câte două. Altfel se obține divergența unui vector. Pentru un câmp vectorial în coordonate oblice formula 1
Identitățile calculului vectorial () [Corola-website/Science/323691_a_325020]
-
unui câmp vectorial, dar numai într-un sistem de coordonate oblice, adică într-un sistem de coordonate în care axele nu sunt perpendiculare două câte două. Altfel se obține divergența unui vector. Pentru un câmp vectorial în coordonate oblice formula 1, gradientul se scrie în general sub forma: iar rezultatul este un tensor. Acest tip de calcul nu este preferat, datorită complicațiilor matematice foarte mari. Rotorul unui gradient al "oricărui" câmp scalar formula 13 este întotdeauna vectorul zero: Calea de a stabili această
Identitățile calculului vectorial () [Corola-website/Science/323691_a_325020]