1,248 matches
-
și demontarea instalațiilor de foraj; revizii și reparații de teren ale utilajelor și instalațiilor aferente activităților de foraj. Intervenții, punere în producție și reparații capitale sonde. 60. Sortarea manuală (sub microscop) a diamantelor, plantarea diamantelor (sub lupa) pe molduri din grafit, în tehnologia de confecționare a sculelor diamantate. 61. Dezinsertarea pe cale electrochimica sau chimică a diamantelor, carburilor și lianților din sculele diamantate. 62. Elaborarea, sinterizarea și înfiltrarea lianților în tehnologia de confecționare a sculelor diamantate. 63. Stațiunile meteorologice de pe platformele marine
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
Voetsch. 9. Punerea în funcțiune, testarea finală și efectuarea probelor la magnetroanele în undă continuă. 10. Experimentarea, recepția și verificarea explozivilor, pulberilor, munițiilor și elementelor de muniții, precum și a produselor pirotehnice. 11. Sudura sub microscop în industria electronică. 12. Tratarea grafitului la secția Baia de Fier din cadrul Întreprinderii miniere Rîmnicu-Vîlcea. 13. Forajul sondelor de țiței și gaze. Intervenții, probe de producție, reparații capitale sonde, combustie subterană, exploatarea țițeiului în subteran, detubări sonde și săparea puțurilor pentru repararea coloanelor la sonde. 14
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
II-a de muncă. 9. Fabricarea, comprimarea și îmbutelierea oxigenului, hidrogenului, azotului, argonului, fosfinei și arsinei. Stații industriale de aer comprimat. 10. Activitatea de injecție a reperelor din mase plastice cu sau fără inserție de fibre de sticlă sau carbon (grafit). 11. Pregătirea și fabricarea benzii bimetal pe bază de aluminiu - staniu - cupru - nichel și fabricația de cuzineți. Pregătirea și fabricarea benzilor și tablelor din metale neferoase. 12. Confecționarea prin bătaie la rece și tubuirea bilelor, rolelor, acelor și coliviilor pentru
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
cochile, polimerizarea și finisarea după turnare. 29. Șlefuirea și lustruirea pieselor din materiale plastice cu perii metalice, de pîsla, fetru, țesături textile, fibre vegetale sau par de animal, folosind diverse paste. 30. Prelucrarea mecanică a talerelor, nacelelor și matrițelor din grafit. 31. Vopsirea manuală (cu pensula sau prin pulverizare) cu lacuri, vopsele, emailuri și grunduri pe bază de rășini sintetice, în spații închise. 32. Standurile de probe pentru locomotive, mașini de luptă, motoare și mașini electrice. 33. Fabricarea tonerului - developer, pastarea
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
și demontarea instalațiilor de foraj; revizii și reparații de teren ale utilajelor și instalațiilor aferente activităților de foraj. Intervenții, punere în producție și reparații capitale sonde. 60. Sortarea manuală (sub microscop) a diamantelor, plantarea diamantelor (sub lupa) pe molduri din grafit, în tehnologia de confecționare a sculelor diamantate. 61. Dezinsertarea pe cale electrochimica sau chimică a diamantelor, carburilor și lianților din sculele diamantate. 62. Elaborarea, sinterizarea și înfiltrarea lianților în tehnologia de confecționare a sculelor diamantate. 63. Stațiunile meteorologice de pe platformele marine
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
află în locuri accesibile sau neaccesibile omului, etc. 3.4. Efectul Compton O deosebită confirmare a teoriei corpusculare a luminii este dată și de efectul Compton descoperit de A.H.Compton în 1923 prin împrăștierea radiațiilor Röntgen pe atomi ușori (grafit). schema experimentului pentru efectul Compton: În experiment, Compton constată că pe lângă radiațiile de lungimea de undă egală cu a radiațiilor incidente, mai există și o altă radiație cu o lungime de undă mai mare, respectiv cu frecvența ν < ν0. Efectul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
frecvența ν < ν0. Efectul Compton nu se putea fi explicat pe baza teoriei ondulatorii ci ulterior pe baza teoriei corpusculare a lui Planck, aplicându-se legii conservării energiei la interacțiunea unui foton (ν > ν0) cu un electron al substanței împrăștietoare (grafit): , unde hν0 este energia fotonului incident pe substanță, hν - energia fotonului împrăștiat, ?? - energia cinetică a electronului presupus inițial în repaus și L - lucrul mecanic de ieșire a electronului din blocul de grafit. Întrucât*?, L se neglijează și atunci
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ν0) cu un electron al substanței împrăștietoare (grafit): , unde hν0 este energia fotonului incident pe substanță, hν - energia fotonului împrăștiat, ?? - energia cinetică a electronului presupus inițial în repaus și L - lucrul mecanic de ieșire a electronului din blocul de grafit. Întrucât*?, L se neglijează și atunci relația obținută de mai sus devine:. Potrivit teoriei relativități ale lui Einsten , iar relația devine: și este prima relație din legea conservării energiei la interacțiunea fotonului cu un electron din substanță împrăștietoare (grafit
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
grafit. Întrucât*?, L se neglijează și atunci relația obținută de mai sus devine:. Potrivit teoriei relativități ale lui Einsten , iar relația devine: și este prima relație din legea conservării energiei la interacțiunea fotonului cu un electron din substanță împrăștietoare (grafit). Aplicăm legea conservării impulsului în timpul ciocnirii elastice dintre foton și electronul blocului de grafit: ?, unde ? 0 ș? ? reprezintă impulsurile fotonului înainte și după ciocnire, fotonul de frecvență ν fiind împrăștiat sub unghiul ? de la direcția inițială; ?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Potrivit teoriei relativități ale lui Einsten , iar relația devine: și este prima relație din legea conservării energiei la interacțiunea fotonului cu un electron din substanță împrăștietoare (grafit). Aplicăm legea conservării impulsului în timpul ciocnirii elastice dintre foton și electronul blocului de grafit: ?, unde ? 0 ș? ? reprezintă impulsurile fotonului înainte și după ciocnire, fotonul de frecvență ν fiind împrăștiat sub unghiul ? de la direcția inițială; ? ? este impulsul electronului după interacțiune și împrăștiat sub unghiul ? față de fotonul inițial
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
2). Cele două ecuații (1) și (2) formează un sistem de două ecuații și ținânduse seama că: , făcând calculele matematice corespunzătoare ajungem la relația: unde Δλ se numește variația lungimii de undă a fotonului în interacțiune cu substanța (bloc de grafit) cu un electron liber în repaus, iar *? se numește lungimea de undă Compton. a) Variația lungimii de undă (Δλ) este independentă de natura substanței împrăștietoare și b) variația lungimii de undă depinde de ?. determinarea unghiului ? de deviație
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
reactorului nuclear deosebim: materialul fizionabil de uraniu natural este îmbogățit cu izotopul ?92235 spre a mări probabilitatea producerii proceselor de fisiune. Materialul fisionabil este sub formă de bare, așezate în masa moderatorului. moderatorul este alcătuit din apă, apă grea sau grafit; fluidul de răcire este format din apă, apă grea, gaze ca He, CO2, metale lichide etc; bare de control sunt alcătuite din elemente ce absorb puternic neutroni cum ar fi borul, codnriu. Barele de control printr-un mecanism mecanic, sunt
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
temperatura stării sticloase 2650C, stabilitate termică foarte bună, rezistența la întindere și înconvoiere rămâne și la 2600C, foarte rezistent la chimicale la temperaturi mai mic de 100 0C. Este matricea cea mai folosită pentru obținerea compozitelor armate cu fibră de grafit, înlocuiește metalele în aeronautică și tehnica spațială. Preparare: prin policondensarea anhidridei trimelitice cu diamine prin policondensarea clorura acidului trimelitic cu metilen dianilina: Se prelucrează prin injecție la 3400C și 138Mpa, prin extrudere la 3700C sau compresie transformare. Sunt rășini termoplastice
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
de valență existenți în 320 grame de sulf este: a) 6 •NA; b) 60; c) 6; d) 60 •NA; e) 10•NA. 5. Carbonul Noțiuni teoretice: În natură carbonul se află în starea elementară în trei forme alotropice diferite: diamant, grafit (forme cristaline), și cărbune amorf (denumit impropiu) în cărbunii fosili (antarcit, huilă, lignit și turbă). Sub formă de combinații, carbonul se află răspândit în regnul mineral (în carbonații din masivele munților și în amestecul hidrocarburilor care formează petrolul și gazelor
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
de oxigen. Puritatea antracitului este de: a) 80%; b) 85%; c) 90%; d) 70%. 11. Carbonul se găsește în stare liberă sub formă de: a) diamant, calcar și dolomit; b)diamant, dolomit și fullerene; c) calcar, marmură și cretă; d) grafit și marmură; e) cărbuni de pămînt, criolit și cretă; 12. Care din afirmațiile de mai jos este corectă? a) carbonul are afinitate mare față de oxigen si are caracter reducător; b) diamantul are duritate foarte mare datorită electronilor mobili care formează
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
simplu rețeaua atomică a diamantului C diamant 2. Sistem cubic centrat intern - rețeaua ionică a CsCl 3. Sistem cubic cu fețe centrate - rețeaua ionică a NaCl Sistemul de cristalizare hexagonal: 1. Rețele moleculare : H2, He, N2 2. Rețeaua atomică a grafitului Cgrafit 3. Rețelele metalice Cr, Zn Sistemul de cristalizare tetragonal (pătratic): 1. TiO2, Sn, Cl2 Sistemul de cristalizare rombic: 1. Rețea metalică Bi 2. Rețele ionice CaCO3, NaNO3 Sistemul de cristalizare ortorombic: Sistemul de cristalizare monoclinic: Sistem triclinic După interacțiile
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
poziții fixe), numai în stare lichidă (soluție sau topitură - când crește mobilitatea ionilor) o sunt solubile numai în solvenți polari (energie de rețea mare) Rețele atomice (covalente) particulele constitutive (atomii) sunt legați prin legături covalente Ex - carbonul în formele alotropice grafit, diamant, fulerene : STRUCTURA CRISTALINĂ A DIAMANTULUI: fiecare atom de carbon este legat prin 4 covalențe de alți 4 atomi de carbon după o orientare tetraedrică, având o hibridizare sp3 → un cristal de diamant pare a fi o « moleculă gigantică ». Atomii
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
pare a fi o « moleculă gigantică ». Atomii de carbon hibridizați sp3 → formează legături puternice, implică toți electronii în legătură si au o geometrie tetraedrică, fapt ce explică proprietățile fizico-chimice ale diamantului; celula elementară a diamantului este cubică STRUCTURA CRISTALINĂ A GRAFITULUI: * cristalul este format din straturi plane de atomi de carbon, care sunt aranjați în hexagoane sub formă de faguri și legați între ei prin legături atomice ; planele paralele de atomi de carbon sunt legate între ele prin legături slabe, de
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
orbitali hibrizi sunt puternice ; al treilea orbital 2p al fiecărui atom dintr-un plan rămâne nehibridizat și conține un electron › toți electronii orbitalilor nehibridizați ai atomilor dintr un plan sunt comuni, mobili, aparținând tuturor atomilor din plan; * celula elementară a grafitului este de tip hexagonal Proprietățile diamantului și grafitului Diamanatul: * punct de fierbere ridicat: p.f > 3500șC * duritatea cea mai mare pe scara Mohs, fiind utilizat ca abraziv, la decuparea sticlei * densitate 3,5 g/cm3 * izolant electric și termic(nu
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
al fiecărui atom dintr-un plan rămâne nehibridizat și conține un electron › toți electronii orbitalilor nehibridizați ai atomilor dintr un plan sunt comuni, mobili, aparținând tuturor atomilor din plan; * celula elementară a grafitului este de tip hexagonal Proprietățile diamantului și grafitului Diamanatul: * punct de fierbere ridicat: p.f > 3500șC * duritatea cea mai mare pe scara Mohs, fiind utilizat ca abraziv, la decuparea sticlei * densitate 3,5 g/cm3 * izolant electric și termic(nu are electroni mobili) * incolor, transparent, strălucitor, insolubil în
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
duritatea cea mai mare pe scara Mohs, fiind utilizat ca abraziv, la decuparea sticlei * densitate 3,5 g/cm3 * izolant electric și termic(nu are electroni mobili) * incolor, transparent, strălucitor, insolubil în toți solvenții, reactivitate chimică foarte scăzută(practic inert) Grafitul: * punct de fierbere ridicat, este în stare solidă chiar la 4100șC * duritate mică, 1 pe scara Mohs, planele paralele de atomi sunt legate prin forțe foarte slabe, care alunecă, clivează, lăsând urme pe hârtie * densitate 2,2 g/cm3 * conduce
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
substanței care se prezintă sub formă de rețea moleculară este: a) iod; b) carbon; c) clorură de sodiu; d) siliciu; e) hidroxid de sodiu 9. Denumirea substanței care se dizolvă în benzen, solvent nepolar, este: a) iodură de potasiu; b) grafit; c) dioxid de siliciu; d) brom; e) hidroxid de sodiu 10. Moleculele asociate prin legături van der Waals, de dispersie: a) au duritate mare; b) se prezintă sub formă de rețele atomice; c) sunt solubile în apă; d) au puncte
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
prezintă sub formă de rețele atomice; c) sunt solubile în apă; d) au puncte de topire scăzute 11. Molecula hidrogenului sulfurat, H2S se formează prin legături: a) covalente nepolare; b) dipol-dipol; c) covalente polare; d) ionice 12. Rețeaua crsitalină a grafitului este: a) moleculară; b) metalică; c) ionică; d) atomică 13. Care din oxizii de mai jos sunt formați prin legătură ionică: a) SiO2, SO2; b) K2O, CaO; c) P2O5, SO3; d) Cl2O7; NO2 14. Substanțele care formează rețele ionice: a
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
Substanțele care formează rețele ionice: a) conduc curentul electric; b) se dizolvă în solvenți polari; c) sunt formate din molecule; d) pot și solide și lichide; 15. Diamantul: a) clivează; b) formează o rețea cubică; c) se transformă ușor în grafit; d) conduce curentul electric ca și metalele 16. Formula substanței ale cărei molecule se asociază prin legături de hidrogen este: a) H2O; b) HCl; c) H2; d) H2S 17. Oxidul de sodiu se formează prin: a) covalente nepolare; b) forțe
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
deoarece forțele de legătură intramoleculare sunt diferite (moleculele de apă sunt polare, între ele fiind legături de hidrogen); * solidele formate din cristale moleculare se vor dizolva în solvenți nepolari; * cristalele ionice se vor dizolva în solvenți polari; * cristalele atomice (diamant, grafit, carbură de siliciu și de bor) nu se dizolvă în nici un solvent, deoarece nici un solvent nu este capabil să rupă legăturile covalente ale rețelelor cristaline; * metalele nu se pot dizolva, fără transformări chimice, în solvenți, putându-se dizolva doar în
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]