416 matches
-
tânăra inconsecventă la o petrecere-surpriză la Antoine de Mortceuf, un prieten de-al său. Petrecerea are loc într-o pivniță, amenajată în timpul războiului pentru a constitui un adăpost confortabil în timpul raidurilor aeriene. Se găseau aici o mică bibliotecă, divane, un gramofon. Acest "bar subteran" pe care Mortceuf avusese bunul gust să-l păstreze neatins, notează naratorul, era un "loc perfect pentru flirt". Căci, pe lângă "aerul de loc al plăcerii clandestine", acesta "ferea mai bine de ochii părinților, cărora nu le venea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
puterile ce au impus dictatul și față de regele Carol, a cărui politică era considerată răspunzătoare de această evoluție nefastă. Duminică, 1 septembrie. După masă, Carol al II-lea și Duduia merg în apartamentul lui Mihăiță și ascultă împreună discuri de gramofon. Luni, 2 septembrie. Ziua de naștere a Duduii e sărbătorită cu daruri și o cină festivă cu invitați.. Însemnările lui Carol nu menționează prezența lui Mihai la cină. Marți, 3 septembrie. Comunicatul Ministerului de Interne subliniază „țara a manifestat timp
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
alăture. La "ceaiul de duminică" gazda trebuia să dovedească cât de cât simț ospitalier. Servea câte un ceai (nu era la modă cafeaua), o dulceață, prăjiturele și eventual niște plăcinte fragede. Băieții organizatori se îngrijeau de muzică (un patefon sau gramofon), sucuri și uneori ceva... tărie (pentru ei). Stăteam la masă și serveam ce avea pregătit pentru acea dată, povesteam câte toate și-apoi treceam la dans. În aceste "ceaiuri" ne învățam pașii de dans de la vals, tangou, sârbă sau horă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sistemele politice este și pentru că presupune propria sa critică. Prin această cerere și ofertă a criticii e chiar unic de-a lungul timpului. De ce să refuzăm acest dar prețios și original și să-l înlocuim prin aria stricată de pe un gramofon și el prea uzat de fostele sale mecanisme totalitare? Se mai cer repetate și alte adevăruri elementare: pietrele de temelie ale democrației sînt legea majorității căreia îi revine sarcina să ofere aceleași drepturi minorităților și să le ocrotească, primatul individului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în grădina mică din față. În altă zi mai găseau cărți, încă două, încă trei, și uite-așa biblioteca se refăcea, iar povești noi le cuce- reau mintea și imaginația seară de seară. Bineînțeles că au luat urgent și un gramofon, au găsit unul vechi la un bătrân care își vindea totul ca să se mute, Nea Sandu îi spunea, de la care au achiziționat și o impresionantă colecție de discuri. În scurt timp, cu căldura și iubirea lor, au putut numi acea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
văzut animalele trăind după legea junglei, singura care de fapt dăinuiește în lume. Și a devenit mai puternic. Seara, un singur lucru le alina inima micuțului Cristian și alor lui. În cartierele de evrei din Huși se auzea muzică la gramofon. Tangouri în special. Melodii despre dragoste și despre București. Asculta aproape fără suflare vers cu vers, sub cerul înstelat. Și atunci umilința, egoismul, sărăcia, boala și moartea mizerabilă care tăia din oameni ca și cum ar fi cosit un lan de viață
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca să poată auzi mai bine, evreii îi deschideau ușa, îl invitau să bea un pahar cu apă și să guste ceva, cât era acolo, să nu-i mai ghiorăie stomacul, și îi arătau plăcile. Iar el se așeza, vrăjit, lângă gramofon și fredona în gând melodiile. Le învăța repede și se ducea a doua zi printre copii și le cânta. Și ei erau fericiți. Printre cadavre, în mijlocul jegului și al sărăciei, muzica l-a salvat, iar prin muzică, și el i-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
are cu adevărat nevoie de ei. Asta pentru că în sufletul său unele lucruri nu se schim- baseră niciodată. Și mai ales, unele lucruri nu fuseseră uitate niciodată. Ca imaginea acelei case sărăcăcioase de la Huși, din copilărie, unde evreii ascultau la gramofon tangouri. Și frumusețea lor făcea ca moartea, boala și foamea să dispară câteva secunde. Și momentul când s-a deschis ușa și el s-a speriat că va fi gonit, dar în schimb bătrânul evreu l-a poftit înăuntru și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lună, întregul personal evreiesc din teatre va fi concediat. Sindicatul Artelor Frumoase îi va exclude apoi pe pictorii și sculptorii evrei sau pe cei căsătoriți cu evrei, iar imediat se vor desființa, conform deciziei Ministerului Propa- gandei, matrițele discurilor de gramofon cu imprimări ale compozitorilor, textierilor și interpreților evrei. Societatea Scriitorilor Români va exclude scriitorii evrei și va interzice nu doar publicarea lucrărilor acestora, dar și consultarea lor în bibliotecile publice. În noiembrie 1941 s-au lipit afișe în tot Bucureștiul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
va cădea regele. De ce Hitler este un geniu. De ce Stalin este un geniu. De ce trebuie cutare și cutare, iar în mintea lui reveneau imaginile din Huși, când le cânta copiilor murdari, săraci și speriați de moarte șlagăre franțuzești, auzite la gramofoanele evreilor. Cu versuri calde și simple despre bucurie, despre distracție și, mai ales, dragoste și amor. După ce este lăsat la vatră cu gradul de caporal T.R., Cristi revine în București și își reia cariera, începând din nou să cânte la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în Bălți, șezătoare p. învățătorimea județului. Convorbire, ziua cu d. G-ral A. 18 Iulie. Anecdota jidovului din Kiev cu ofițerul și cu călătoria cu trenul. Cântecele populare la universitatea populară din Chișinău cu soldați de la noi. Soldatul care face ca gramofonul... În Slobozia Cușalăucei, dăm peste veste urâtă. Casa Cazacliu a fost acum câteva zile calcată de hoți, în împrejurări foarte interesante ca episod dramatic. Jandarmii s-au arătat abia după patru zile. Și după opt nu se știe nimica despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și impozante. Atât rez-de-chaussée cât și cele patru etaje sau mezzanine legate prin ascensoare cuprind raioanele de mărfuri. Farmacie, librărie, pânzeturi, lânuri, matăsuri, haine, obiecte de călătorie și de lux, cuie, fierării, cuțitașe, farfurii, sticlării, perne, saltele, paturi, puști, automobile, gramofoane, radiofoane, uniforme, feșe, articole de sport, vânat și pescuit, covoare și mobile, sobe, haine gata, în sfârșit tot ce-ți poți imagina. O armată de vânzători și funcționari servește valurile de oameni care se grămădesc la cumpărat. Aproape două sute de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au arătat pe loc, căci s-au îmbolnăvit din smântâna alterată și, în loc de cheful plănuit, și-au petrecut vremea în durerile unei „holerine“, și mai ne plăcută cu instalațiunea rudimentară de acolo. Seara, părintele Costică Popescu, beat mort, a pus gramofonul să cânte romanțe lumești, prohibite la mănăstire; împrejurul casei lui se adunaseră multe maici scandalizate de acel concert ilicit, dar încântate în inimă de frumusețea muzicii. Bețiile acestea se făceau cu soldații germani. Unul din ei, netrezit din ajun, mergând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prietena și tovarășa din copilărie, iau condeiul ca să însemnez fazele acestei morți fulgerătoare. Mai amară datorie nu se putea. Sâmbătă, 19 noiembrie. L-am văzut pentru ultima oară sănătos. Se întorsese de la o ședință, unde vorbise pentru o placă de gramofon și avusese o lungă întrevedere cu Vintilă și Titulescu, care se plângea de gripă. Era cam obosit, dar avea față bună și m-a oprit de a pleca, spunându-mi că va citi și revedea extrasele relative la biografia și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deja. Pune placa ca să raportezi textual, nu voi schimba: Duca a fost omorât și nu se știe încă de cine, eu, de voi fi omorât, va ști nu numai țara, dar [și] Europa de cine.“ Făcea aluzie la placa de gramofon care în re gistra conversațiile, pe care camarila le prezenta în urmă regelui, și la o scrisoare în care el spune pe cine bănuiește. A doua zi de formarea guvernului, se convoacă Delegația și Comitetul central pentru alegerea șefului. Pe când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Bucureștii de odinioară, patriarhali, leneși, de trai bun și lesni cios, cu „Micul Paris“, cosmopolit și frivol, și bucureștenii cei ade vărați, mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul, cine mato graful, gramofonul, aeroplanul, radioul. - Stilurile epo cii și dominațiile lor efemere: Secession, Modern Style, futurismul, expresionis mul, cubismul, dadaismul și su prarealismul, În contingențele lor cu malurile buruienoase ale Dâmboviței. Moftangiii de bucu reșteni, mai snobi și à la page ca nimeni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
marile sale realizări de artă cinematografică, cu filme mute, dar neuitate până astăzi, [chiar dacă] un viitor președinte al Academiei Române, rebel la orice Încercare de a-l duce la cinematograf, nu se lăsa deloc convins de viabilitatea Artei a șaptea. Primul gramofon ambulant, purtat pe un căruț ca o flașnetă, apărut pe lângă grilajul Cișmigiului, unde, cu toată lu mea mă runtă de pe bulevard, ascultam, prin tuburi lungi de gumă vârâte În urechi, și vă Închipuiați cu ce emoții, „Asaltul de la Gri vița
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
șI „pocăitul“ dârz Întru Christos, Întors din Cleveland cu dolari greu munciți, cum și verișoara Bucura, Întoarsă din Pampas cu Andrei, papagalul care ne alunga la fel ca pe ulii, pe spanio lește: correr, correr! Când le-am pus odată gramofonul să le cânte În ograda casei bătrânești, din[tre] plăcile bune pe care le aveam ce credeți că le-a plăcut mai mult neamurilor mele de femei În opinci și cu mâna la gură?... Menuetul de Beethoven! Alte știri privind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cântăreții [evrei] distrau publicul ieșean cu melodii evreiești” <endnote id="(201)"/>. Iacob Psantir, Berl Margulies, Selig Berdicever și Welvel Zbarjer sunt doar câteva nume. Pe la Începutul secolului XX, În ceainăriile din cartierul evreiesc al Bucureștiului, „ariile evreiești” erau ascultate la gramofon <endnote id="(843, p. 118)"/>. Unii muzicanți evrei proveneau din orașul galițian Brody și erau cunoscuți sub numele de Cântăreții din Brody (Broder-singer). În Europa Centrală, asemenea lăutari evrei de cârciumă au primit numele cam frivol de „scripcari de bere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
da "cep", cu un ciocan de lemn, conform tradiției, unui butoiaș cu sake). O altă "distracție" ne-o oferea participarea la licitațiile de antichități, care se țineau de regulă sâmbăta și duminica seara, defilând prin fața privirilor piese de mobilă, piane, gramofoane, tablouri, covoare, vase de porțelan și cristal, bijuterii vechi... Devenisem expert în "strigări", deși nu cumpăram mai nimic, excepție făcând câteva piese foarte frumoase de alabastru și argint, achiziționate pentru ambasadă. Am fost sâmbete și duminici la rând vizitatori ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să fie caustică. Într-o noapte de vară, cu cer senin și cu calea robilor foarte strălucitoare, pe când eram, ca de obicei, la bunici la Corbeni, tanti Florica, însoțită de frații Ștefan și Costică, au luat o pâlnie mare de gramofon, s-au dus la casa unde dormea moș Dumitru, care se culca totdeauna devreme, și a început să ofteze sub fereastră. Moșul s-a trezit năucit, dar până să ajungă afară, trubadurii au dispărut tăvălindu-se de râs. Aceasta era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cârciumă. Mai erau Fotache ștefăniu, negustor și cămătar, frații Ghiță și Alecu Gheorghiu, negustori specializați în pește apoi, după primul război mondial, Mitriță Ciubotaru - băcănie și textile, Costică Drăgan - articole de lux între care nu lipseau pompele de stropit și gramofoanele. Era și pâine, renumită sau nu, oricum fabricată și manual de Franț Tătaru și Petrică. Primului i se mai zicea și Babanu, poate pentru că făcea cea mai bună pâine din sat și ca atare din țară, că la comparații de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
au spus: “Tu pe cine vrei să prostești? Cum poate să vină cântecul și vorba pe sus? Ce, este cineva în par și cântă? Uite, o să facem drăcia asta bucăți ca să vezi că știm că-n ea sunt plăci de gramofon!" Ei bine, cu toată munca de a-i face să renunțe la pornirea dintâi, spartul, nimeni nu a înțeles pe deplin cum funcționează aparatul. Teofan Munteanu era un bărbat înalt, fumos, blond și umbla îmbrăcat într-o haină îmblănită scurtă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
într-un tablou care pare pictat cu meticulozitate, peisaj straniu, un Maagrite, în care prezența este lipsă, iar absența un personaj extravagant, tocmai plecat, sau pe cale de a-și face apariția. Lângă masa la care scriu se află un bătrân gramofon, dezarticulat. Discul verde, mat, pe care o placă de ebonit, într-un plic original îngălbenit, "Columbia New Process Record", cuprinde melodii gâfâite, probabil scâlciate de folosință îndelungată, cu două persoane idilice, un bunic jovial, pictat cu stângăcie, alături de o consoartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ascunde, latentă, împietrită, în trecerea ei. Două împușcături, precizează; ordinea o tragem la sorți sau procedăm pe criterii alfabetice. Dar nu avem curajul acestui get estetic, Domnule Doctor. Ar fi un procedeu rafinat, dimineața, noi doi căzuți în zăpadă, iar gramofonul continuând să-și cânte trista zdreanță de melodie. Ar trebui să fim genii, sau măcar ruși, pentru acest magnific gest. Așa, nu merităm, pierdem ocazia. Ne merităm doar câte un somnifer, câte o sinucidere ratată în fiecare noapte. Partea frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]