957 matches
-
prin diferite semne plastice. Unicitatea ei a dat girul unor tiraje limitate, practic fiecare exemplar fiind unic în felul său. Imposibilitatea reproducerii marginilor zdrențuite, având aspectul marginilor unui timbru, fac din hârtia de mână materialul cel mai căutat de artiștii gravori contemporani. După cum observăm, ca și gravura, hârtia de mână a urmat practic același curs până la eliberarea de servituțile multiplicării în scopuri sociale (cărți, cărți de joc, reviste, ziare etc.) TIpURI DE HÂRTIE PRACTICE Imaginea din stânga (Fig. 16) reprezintă fibrele unei
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
distanță mult mai ușor ori care rezistă la flexibilitatea unor materiale precum plasticul, pânza etc. Dacă urmărim parcursul cernelii de gravură de-a lungul istoriei, vedem că practic dezvoltarea și diversificarea ei s-au datorat în mare parte tiparului. Artiștii gravori nu au făcut altceva decât să preia noile tipuri de cerneluri și să le folosească adecvat fiecărei tehnici nou inventate. Astfel: - pentru tiparul înalt, cerneala trebuie să fie mai suplă, cu un pigment fin, ușor lipicioasă și fără multă grăsime
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
avem o lume materială complexă (gravura documentară), unde detaliile, prin prezența lor, aduc un plus de veridicitate materială lumii figurate, folosim un suport care să reziste din punct de vedere al tirajului și în același timp să lase libertatea artistului gravor să se folosească de tot arsenalul de semne grafice necesare în alcătuirea imaginii finale. Este impropriu ca o lucrare care poate fi executată în tehnica aquaforte să se încerce a fi executată în linogravură. În cazul unui artist gravor, tocmai
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
artistului gravor să se folosească de tot arsenalul de semne grafice necesare în alcătuirea imaginii finale. Este impropriu ca o lucrare care poate fi executată în tehnica aquaforte să se încerce a fi executată în linogravură. În cazul unui artist gravor, tocmai această contradicție între proiect și materialul suportului este căutată, contribuind din plin la expresia plastică a lucrării. Practic, întâmplarea care apare în procesul de cizelare, corodare și imprimare este acel ceva în plus căutat de artist în vederea conturării expresiei
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a lucrării. Practic, întâmplarea care apare în procesul de cizelare, corodare și imprimare este acel ceva în plus căutat de artist în vederea conturării expresiei și stilului personal. În continuare voi enumera câteva dintre suporturile folosite în mod uzual de artiștii gravori: Lemnul folosit în xilogravură este un material care suportă un tiraj limitat și un bagaj de semne grafice de asemenea redus. Este folosit mai mult pentru a sugera materialitatea decât pentru a o prezenta. Excepție face lemnul în cap, care
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a creat o serie de tehnici și maniere de lucru noi, cum ar fi: aquatinta, pointillé, sucre, mezzotinta etc. Dacă la început metalul a fost folosit pentru incizările în dăltiță, mai apoi, acidul a preluat rolul dăltițelor, sporind posibilitățile artistului gravor de a folosi desenul cât mai liber fără a-și mai pune problema cât de adânc a săpat șanțul, lăsând această acțiune pe seama mordantului. Linoleumul este un material mai recent care a încercat să preia rolul lemnului, devenind în final
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fag. Dar fagul este mult mai moale decât palmierul și nu este atât de omogen ca material, din cauza unor intervale mari între cercurile fibrei. Părul se apropie ca densitate de palmier, iar semnele gravate pot beneficia de o linie catifelată. Gravorii profesioniști mai folosesc și alte specii de lemn ca: arțarul, mesteacănul, teiul. Materialitățile rezultate se bazează pe atributele specifice ale acestor esențe: marea porozitate și intervalele mari dintre cercurile fibrelor. De obicei, pentru a preîntâmpina aceste neajunsuri, plăcile de lemn
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
luciului suprafeței active. Câteva dintre cele mai folosite substanțe abrazive sunt: hârtia abrazivă, carborundul (siliciu), lâna de oțel, pasta de șlefuit. PERNIȚA DIN PIELE SAU DIN PÂNZĂ DE SAC Pentru gravura în lemn, uneori și la micile gravuri în oțel, gravorul are nevoie de o perniță din piele sau din pânză de sac, umplută cu nisip. Această perniță joacă un rol foarte important la gravarea pe placă a liniilor care nu sunt orizontale. În acest caz nu se recomandă mișcarea dăltiței
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mai indicată rotirea plăcii pe suportul perniței, pentru realizarea unor tăieturi cu o geometrie asi gurată. Pe de altă parte, cu ajutorul acestui suport placa de gravat poate primi poziții cu unghiuri variate față de unghiul de vedere și poziția preferată a gravorului. lUpA Pentru lucrările deosebit de fine, gravorul se folosește de lupă, care îi permite să controleze traseele fine ale inciziilor. Se impune din partea începătorilor o atenție deosebită pentru lucrul sub lupă, în ideea evitării unor hașurări prea dese, care pot fi
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
perniței, pentru realizarea unor tăieturi cu o geometrie asi gurată. Pe de altă parte, cu ajutorul acestui suport placa de gravat poate primi poziții cu unghiuri variate față de unghiul de vedere și poziția preferată a gravorului. lUpA Pentru lucrările deosebit de fine, gravorul se folosește de lupă, care îi permite să controleze traseele fine ale inciziilor. Se impune din partea începătorilor o atenție deosebită pentru lucrul sub lupă, în ideea evitării unor hașurări prea dese, care pot fi compromise fie prin încerneluire, fie la
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
folosesc anumite obiecte speciale, semicilindrice, numite „sprijin”. Ele sunt confecționate, prin tradiție, din lemn de fag sau de mesteacăn, alegând fibra longitudinală. Rostul acestui reper suplimentar este acela de a asigura un unghi de atac potrivit dăltiței. În egală măsură, gravorul trebuie să se asigure că adâncimea excavărilor are minimum trei milimetri, pentru a evita încerneluirea accidentală a văilor săpate în lemn. Se cunoaște faptul că aceste încerneluiri nedorite murdăresc hârtia în zona alburilor și sunt foarte greu de înlăturat. În
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
condiții esențiale pentru obținerea unor rezultate bune. De asemenea, gradul de oțelire al vârfului dăltiței trebuie respectat și păstrat identic în timp. Toate aceste cerințe concură la ideea că operațiunea de ascuțire presupune o instruire serioasă și amănunțită a tinerilor gravori, primele lor tentative în acest domeniu făcându-se sub supravegherea unui gravor cu experiență. Recomandările de mai sus sunt în totalitate valabile și în cazul ascuțirii acului pentru pointe sèche sau aquaforte, în primul caz unghiul de ascuțire și conicitatea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
al vârfului dăltiței trebuie respectat și păstrat identic în timp. Toate aceste cerințe concură la ideea că operațiunea de ascuțire presupune o instruire serioasă și amănunțită a tinerilor gravori, primele lor tentative în acest domeniu făcându-se sub supravegherea unui gravor cu experiență. Recomandările de mai sus sunt în totalitate valabile și în cazul ascuțirii acului pentru pointe sèche sau aquaforte, în primul caz unghiul de ascuțire și conicitatea vârfului având un rol esențial. Ușoarele abateri de la această geometrie pot genera
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sugera textura traseelor desenate cu creionul, așa cum am explicat în text. ABRAZIVI - Este evident faptul că tipul de abraziv, cu particule mai agresive sau, dimpotrivă, mai fine, realizează plăci lustruite cu suprafețe gri sau plăci „oglindă”, cu suprafața perfect albă. Gravorul are deci posibilitatea de a-și orchestra calitatea alburilor dorite pe placă prin însăși alegerea abrazivului potrivit. RĂȘINI - (colofoniu, tuf vulcanic etc.). Prin acest termen înțelegem substanțele care, sub formă de praf, sunt așternute pe placa de gravură, în vederea încălzirii
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sau cu elemente contrastante, cele două calități reprezentând atribute distincte pentru realizarea unor materialități deosebite. ADEZIVI - Chiar și în cazul adezivilor, compoziția, structura, atributele de suprafață conferă reliefurilor cologravurii calități de materialitate deosebite, așa încât, prin însăși alegerea acestor substanțe, artistul gravor le face compatibile cu intențiile sale de figurare. DILUANȚI - Pentru profesioniștii gravurii este importantă și alegerea solvenților, la care concentrarea, gradul de solvabilitate și volatilitate, de exemplu, devin atribute importante atunci când se intervine cu pensula sau alte materiale pe suprafața
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
dupa încheierea seriei. AQUATINTA Tehnică de gravare în adâncime, pe o placă cu fond poros, realizată prin atacare cu acizi pentru a obține tonuri de diferite intensități, asemănătoare desenului în laviuri de tuș. Procedeul numit „manière de lavis” este atribuit gravorului francez Jean Baptiste Le Prince (1734-1781). Placa metalică, dupa o prealabilă curațare și degresare, se acoperă cu un strat fin de particule de sacâz (colofoniu). Prin încălzirea plăcii de metal cu ajutorul unor surse de căldură, granulele de sacâz se vor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
manière au crayon”. Compoziția se execută prin perforarea stratului de verni, care acoperă placa, cu o serie de instrumente ascuțite și ace de diferite forme și mărimi. După corodare, imaginea se retușează. Paternitatea acestei tehnici a fost revendicata de trei gravori francezi: Gilles Demarteau (1722-1776), Jean Charles François (1717 1769) și Louis Bonnet (1743-1793). Acesta din urmă a gravat în culori, folosind o placă pentru fiecare ton sau culoare. Maniera creion a fost utilizată mai ales pentru a obține reproduceri dupa
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pentru Premiul Graficii pe 2002 - Uniunea Artiștilor Plastici din România 1996 - Premiul Tineretului acordat de Uniunea Artiștilor Plastici din România 1996 - Premiul I și Premiul Inspectoratului Județean pentru Cultură - Concursul de Litografie Găvenea, Tulcea 1995 - Premiul IV la Concursul Tinerilor Gravori „Dominus - 1995’’, București 1994 - Mențiune la Concursul de Artă Plastică Bacovia, Bacău 1993 - Premiul „Penda’’, Concursul Tinerilor Gravori „Dominus 1993’’, București 1992 - Premiul I Național pentru cea mai bună grafică de carte, Cluj-Napoca Expoziții importante (expoziții personale*) 1993 - Galeria „Phantom
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
din România 1996 - Premiul I și Premiul Inspectoratului Județean pentru Cultură - Concursul de Litografie Găvenea, Tulcea 1995 - Premiul IV la Concursul Tinerilor Gravori „Dominus - 1995’’, București 1994 - Mențiune la Concursul de Artă Plastică Bacovia, Bacău 1993 - Premiul „Penda’’, Concursul Tinerilor Gravori „Dominus 1993’’, București 1992 - Premiul I Național pentru cea mai bună grafică de carte, Cluj-Napoca Expoziții importante (expoziții personale*) 1993 - Galeria „Phantom’’, Berlin, Germania 1995 - Galeria „Orizont”, București 1996 - Galeria „First’’, Timișoara 1996 - Galeria „Simeza’’, București 1996 - Edinburgh, Scoția - Ilustrații
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
prin reparații sau direct pe piața liberă și din import; 5.8. asigura urmărirea producției contractate cu beneficiarii de stat și cu agenții economici privați pentru respectarea termenelor contractuale; 5.9. organizează desfășurarea activităților de formare profesională a cadrelor de gravori manuali, gravori mecanici, bijutieri, artiști modelatori - pentru moneda, matrițeri, emailatori artistici, monetariști și alte meserii specifice activității Regiei autonome "Monetăria statului"; 5.10. asigura respectarea disciplinei muncii, respectarea atribuțiilor de serviciu și a prevederilor legale de către întregul personal, pe baza
HOTĂRÎRE nr. 231 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea regiei autonome "Monetaria statului" şi "Imprimeria Băncii Naţionale a României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107751_a_109080]
-
sau direct pe piața liberă și din import; 5.8. asigura urmărirea producției contractate cu beneficiarii de stat și cu agenții economici privați pentru respectarea termenelor contractuale; 5.9. organizează desfășurarea activităților de formare profesională a cadrelor de gravori manuali, gravori mecanici, bijutieri, artiști modelatori - pentru moneda, matrițeri, emailatori artistici, monetariști și alte meserii specifice activității Regiei autonome "Monetăria statului"; 5.10. asigura respectarea disciplinei muncii, respectarea atribuțiilor de serviciu și a prevederilor legale de către întregul personal, pe baza statutului personalului
HOTĂRÎRE nr. 231 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea regiei autonome "Monetaria statului" şi "Imprimeria Băncii Naţionale a României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107751_a_109080]
-
ap. 1, județul Sibiu. 31. Mantsch Gerhard, născut la 26 mai 1954 în Făgăraș județul Brașov, România, fiul lui Mantsch Johann și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 65520 Bad Camberg, Lessingstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș Str. Gravorilor nr. 55, județul Sibiu. 32. Mantsch Anneliese, născută la 28 februarie 1957 în localitatea Nocrich, județul Sibiu, România, fiica lui Edling Wilhelm și Maria-Regina, cu domiciliul actual în Germania, 65520 Bad Camberg, Lessingstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
55, județul Sibiu. 32. Mantsch Anneliese, născută la 28 februarie 1957 în localitatea Nocrich, județul Sibiu, România, fiica lui Edling Wilhelm și Maria-Regina, cu domiciliul actual în Germania, 65520 Bad Camberg, Lessingstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș Str. Gravorilor nr. 55, județul Sibiu. 33. Klemens Ana Maria, născută la 24 iulie 1942 în Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Wick Ferdinand și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76870 Kandel, Elsasserstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, Lugoj, str.
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Aloys Blumauer, editorul jurnalului masonic; profesorul Franz von Zeiller, alcătuitorul Codului Civil austriac; renumitul medic Johann Peter Frank, ce a pus bazele sistemul sanitar modern în imperiu; istoricul și profesorul universitar Heinrich Joseph Watteroth; directorul Academiei de Gravură, Jakob Schmutzer; gravorul Jakob Adam, cel ce a realizat tabloul lui Horia; custodele bibliotecii Universității din Viena, Karl Joseph Michaeler, autorul unui celebru articol de răspuns, privitor la interzicerea masoneriei de către papă și mulți alții. Totodată, în cadrul lojei "Zur wahren Eintracht" au intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
12, județul Timiș. 77. Mantsch Gerhard, născut la 23 octombrie 1979 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Gerhard și Anneliese, cu domiciliul actual în Germania, 65520 Bad Camberg, Lessingstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, Str. Gravorilor nr. 55, județul Sibiu. 78. Molitorisz Hunor Arpad, născut la 20 ianuarie 1967 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Arpad și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 34537 Bad-Wildungen, Ostpreussenstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Turda
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]