3,747 matches
-
colier de sunete fundamentale - înțelesurile sapiențiale. Și pe deasupra - ecoul voinței Binelui. „De fapt, toată Biblia va răsuna de acel unde ești? strigat omului de Dumnezeu, care îl caută și vrea să îl readucă la sine”. 1 Cuvânt care desemnează, în greaca veche, pluralul pentru papirus: documnte cu o, în mod inevitabil, întindere fizică limitată.
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
la rigoare, am încadra Cuvintelnicul în specia satirei erudite, cred totuși că accentul ar trebui să cadă asupra celui de-al doilea termen. Având (și) formație de clasicist, Andrei Cornea impune cu deosebire prin precizia culturală ieșită din comun. Știe greacă veche, știe latină (superlativul e subînțeles), ceea ce face ca articolele de aici să depășească de la bun început perimetrul îngust și uneori uscat al lingvisticii. Nu legitățile de transformare fonetică fac deliciul acestei cărți. Miezul ei e altundeva: în excelenta orientare
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
din această sugestie. Până aici, Andrei Cornea e doar riguros. Mai departe însă susținerea lui devine remarcabilă (cel puțin din punctul de vedere al literaților). Întrebându-se care este cauza acestei greșeli (este exclus ca Ieronim să nu fi știut greaca bine), el oferă imediat un răspuns surprinzător: din motive de poetică. Explică Andrei Cornea: „Cred deci că el șIeronim, n. meaț era influențat de pasajele din primele versete ale Genezei, unde Dumnezeu se pune pe făcut lumea strigând în gura
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
că rostirea numelor juste ale lucrurilor poate chiar produce lucrurile respective” (pp. 10 - 11). Mai potrivită ar fi fost, continuă Andrei Cornea, o traducere a lui lógos prin sermo sau prin ratio. „Numai că, pentru creștinii primelor veacuri, traducerea din greacă sau ebraică a Scripturilor era dominată de premise teologice rigide - azi am zice ideologice. Trebuia demonstrat cu orice preț că Mesia- Cristos fusese anunțat în scrierile sfinte ale evreilor, iar pentru a impune această idee nu era de desprins sublinierea
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
azi, în discursul public (și totuși frecvent folosite), unele poartă cu sine circumstanțe atenuante, de nu chiar pledoarii pro domo sua. Mă gândesc, de pildă, la „idiot”, care n-a însemnat dintotdeauna „cretin” sau „netot” sau „nătâng”. La origine, în greacă, semnifica „persoană privată”, derivând din adjectivul ídios (adică „propriu”, „particular”). Ulise însuși, retrăgându-se, după îndelungatele peripeții maritime, în Itaca, sătul, cum spune Andrei Cornea de statutul de „star al Eladei” (p. 69) aspira la acest anonimat. Cât privește cunoscuta
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
anticii o detestau, Cuvintelnicul face lumină pe calea cea mai scurtă. Azi căutăm noul și-i conferim prețuire, vrem să fim up to date (ceea ce nu e numaidecât rău). Doar că, mii de ani înaintea noastră, aceste res novae (în greacă, neoterismós) erau conotate negativ. Presupuneau violență, instabilitate, agitație. Cum tot atunci crima (gr. kríma) desemna rezultatul unei judecăți (de orice natură, nu neapărat juridică), putând fi, evident, favorabilă sau nu. Andrei Cornea o echivalează cu verdictul (lat. verum dictum). Odată
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
la greque - chapmp du pčre, du départ, de l'exil et de la rupture."3 Interesul pentru limba greacă sporește când, ajuns băiat de prăvălie la Kir Leonida, începe să o învețe. Istrati va recupera limba tatălui având ca "dascăli" de greacă pe bunul Căpitan Mavromati, pe Kir Nicola și Barba Yani, iar mai târziu va folosi acest idiom cu Nikos Kazantzakis și alți "Kalos antropos" pe care acesta i-i va prezenta la Atena. În locul tatălui absent, va găsi în diferitele
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
și grecesc izbucnește în pasionala viață și-n opera istratiană. Nu putem nega că sunt destule sugestii mitice grecești în paginile cărților sale (Adrian Zografi e "purtătorul ghemului Ariadnei", prin labirintul vieții celorlalți eroi istratieni. Numele Zografi ("pictor") vine din greaca vulgară. Așa îi scria lui Romain Rolland și-și exprima alegerea acestui nume pe considerente estetice: "Zoographos nu-mi place.") Arta și-o imagina aidoma unor divinități grecești. Grecia a intrat în conștiința scriitorului prin lecturi, întâlniri fundamentale cu scriitori
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
fi stareță timp de patru decenii (1844-1887), la Zenaida Racliș, la Irina Lecca, până la Pelaghia Amilcar (1942-1946, 1954-1973) și la Nazaria Niță (1973-1995). Din decembrie 2001, de când s-a săvârșit maica Stareță Nazaria Niță, învățată care vorbea în trei limbi - greacă, franceză și engleză cu Înalții Ierarhi de la Constantinopol, Ierusalim, Moscova, această demnitate monahală îi revine stavroforei Iosefina Giosanu, ea însăși asemănătoare cu ilustrele ei înaintașe într-o continuitate remarcabilă cu munca acestora în ecuația înfrățirii duhovniciei cu filantropia la Văratic
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Pe cartea de vizită îi sunt scrise două neamuri, Lăcustenii și Deduleștii. S-a născut în martie 1813, cu un temperament sangvin-coleric (sic!). La doar patru ani, îi impresionează pe Vodă Caragea și pe Doamna lui cu știința lui de greacă veche pentru ca mai apoi, meditat de un profesor nepriceput, să-și piardă mai tot învățul. Urmează răscoala lui Tudor Vladimirescu și fuga în Transilvania, la Sibiu, moartea tătălui, chinul mamei, acumulări de evenimente care-i dau de înțeles nevârstnicului Grigore
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
adevărata învățătură pe care cel intervievat nu a deprins-o din facultate, ci tot de la Noica: „Noica ne oferea, cum am spus, o direcție potrivită fiecăruia, dar insista și să ne formăm instrumentele ca să avem acces direct la surse, germana, greaca veche, latina. Prin urmare, era un program destul de încărcat pentru că noi nu aveam în spate, prin școala pe care o făcusem, instrumente consolidate și nici cultură adevărată.” E de citit, ca tot ce ni-l aduce în atenție pe Noica
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
mai bune. Încăperi ferecate apare în 2011, are succes, ca și Umbra vântului, mai întâi în Germania: prima ediție dispare din librării și, după o săptămână, iese a doua ediție. Au apărut deja și traduceri în italiană și portugheză, în greacă și franceză. Lista țărilor unde urmează să fie publicată crește mereu: Olanda, Suedia, Norvegia, Brazilia, Polonia, Israel. La noi are privilegiul unei foarte frumoase traduceri, datorate scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Romanul recent, El aire que respiras, surprinde prin curajul de a
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
curețe de limba română de tot ce nu se termină în -ciune...” Retez citatul aici, pentru a nu cădea într-o irecuperabilă nostalgie. Prefer să rămân cu enervarea că, în școala noastră, latina a ajuns un obiect de batjocură (de greacă nici nu mai vorbesc...), deși am fi în stare să punem cuțitele la beregata oricui ar pretinde că nu suntem urmașii direcți ai lui Vergiliu, Ovidiu, Seneca și Cato, nume pe care le întâlnești mai des la cursele de cai
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
prelungit de studii în străinătate. Prima haltă este la Breslau (Wroclaw). Nu se știe ce anume l-a făcut pe Dragomir să aleagă universitatea poloneză. Vreme de patru luni, între martie și iunie 1941, urmează aici cursuri și seminare de greacă, latină și germană. Revine peste vară la București, iar în septembrie 1941 îl regăsim ca doctorand al lui Heidegger, înscris la Philosophisches Seminar (Facultatea de Filozofie) al Universității Albert-Ludwig din Freiburg, unde Heidegger ține cursuri și seminare an de an
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
la punctul 35 că trebuie eliminați din toate treptele învățământului ,profesorii care se bucură de popularitate", adică tocmai profesorii cu vocație, competenți și cu înaltă ținută morală. Citim mai departe că trebuie scoase din programele liceelor ,predarea limbilor latină și greacă veche, a filozofiei generale, a logicii și geneticii"; istoria trebuia revizuită radical, accentul urmând să fie pus pe lupta maselor exploatate împotriva regilor asupritori. La prima vedere, includerea între materiile care urmau să fie eliminate din școală a limbii latine
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
de texte numai din unii autori aleși, împiedicându-le să se transforme într-o mult mai periculoasă deschidere către teoria politică a Antichității" (Sofiștii, trad. rom., Mihai C. Udma, Editura Humanitas 1999, p.7). Rusia țaristă a păstrat orele de greacă și latină, dar le-a golit de conținutul lor firesc, deoarece a vrut să-și dea doar aparența de europenism; Rusia bolșevică a eliminat și aparența. România și-a dat un sistem de învățământ începând cu ultima parte a secolului
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
recomandăm creatorului, pentru început, cel putin, teoria cunoașterii la Platon, locul în care lumea ideilor este și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Slovacia, imigrată în America. La vârsta de 2 ani și jumătate știa să citească și să folosească mașina de scris; la mai puțin de șase ani vorbea slovaca, ceha, germana, engleza, iar în colegii va aprofunda rusa, sârba, precum și latina, greaca veche, ebraica și slavona. La mai puțin de 23 de ani obținea titlul de doctor la Universitatea din Chicago. începea astfel o carieră universitară strălucită, care avea să însumeze peste 50 de ani de profesorat. A predat la mai multe
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
românesc, este capodopera profesorului Pelikan. Ea reia, după 100 de ani, demersul istoricului german Adolf von Harnack, dar la un nivel superior. însumând peste 2100 de pagini, peste 180 de pagini de bibliografie (din care 100 conținând numai izvoare în greacă, latină, ebraică, aramaică, siriacă, slavonă etc.), Tradiția creștină este lucrarea despre care, cu modestie, profesorul speră că va rămâne în memoria urmașilor, o istorie a ceea ce, în cele aproape 20 de secole, "Biserica lui Iisus Hristos a crezut, a învățat
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
opinia cu privire la purificarea limbii literare românești. El a vrut “să ne unim în scris și să ne facem pentru noi înșine o limbă literară.” Mișcarea Heliade a început prin selectarea cuvintelor italiene și eliminarea celor de limbă germană, rusă și greacă. în 1828 el a scris: “Scrii să fii înțeles de către contemporanii tăi... Scriem pentru cei care trăiesc și nu pentru cei morți.” Despre prima școală de limbă română care avea ca scop, printre altele, să învețe 12 elevi “muzica evropenească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Muscel (lângă Pitești) o școală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori și chiar de robi. Deschiderea școlii a avut loc la 1 mai 1826 și aici se învăța româna, italiana, germana, latina, greaca și alte materii. Elevii trăiau într-un internat sub supravegherea profesorilor lor. La sfârșitul primului an de studiu, în loc de examen, elevii au jucat tragedia morală “Regulus”, realizând astfel un început de teatru românesc, după cum ne spune Pompiliu Eliade în “Histoire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
elocință ca dilemă, ca tautologie, omonimie etc., de unde și subtilitățile imputate lui. Alomorfismul sofismului se vede în limbaj, în argumentare, în relevanță, în apel la autoritate și în atacul la persoană. Venind din perspectivă dionisiacă, sofiștii vor cuprinde în retorica greacă mai întâi asianismul și mai apoi aticismul, ei vor promova artificiul stilistic și literatura, vor conduce la sinuos și deformare și li se va atribui numele de manieriști ai antichității, iar sofistica (luminismul grec), după ce speculează excesiv teza protagorasică a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și obișnuia să spună celor apropiați , Suntem ca muștele ce stau lipite de perete iarna"). Kavafis și Forster deveniseră prieteni nu numai fiindcă îi lega o strânsă înrudire spirituală, ci și fiindcă puteau discuta în engleză și uneori și în greaca veche. Gentlemanului englez îi plăcea, am aflat, să recite pasaje din Platon și îndeosebi din Banchetul. Într-un fel, voia să-l tachineze pe Kavafis când s-a apropiat de perna lui și i-a șoptit la ureche - cam tare
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
ceva într-o limbă pe care cei de față o recunoscură cu greu și care părea a fi un dialect grec de la miazănoapte, exprimându-se răstit ca tracii primitivi. Alcibiade, care se învățase cu vorbirea necunoscutului, traducea pe loc în greaca lor clară și melodioasă: Ce se afla la Banchetul lui Platon, că era lume multă și că totul decursese potrivit ultimei lor ediții... Că ei... cei de față, ar fi niște copilași (chiar așa spusese!), care cred că binele și
Eros ori Ura (5) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10847_a_12172]
-
adjective sau pronume relaționate cu substantivul moarte. ș...ț Explicația apariției acestor forme nu poate fi decît aceea că traducerea românească s-a făcut dintr-o limbă în care substantivul moarte era de genul masculin. Această limbă putea fi cea greacă sau cea germană. În capitolul al IV-lea aducem cîteva argumente în favoarea celei din urmă dintre aceste ipoteze." Dau, așadar, paginile spre capitolul IV (lăsînd în urmă, cu părerea de rău a economisitorului de spațiu, o discuție despre circulația motivelor
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]