461 matches
-
paie; foarfece pentru garduri vii, pene pentru spart lemne și alte unelte agricole, horticole sau forestiere, manuale: 8201 10.00 - Cazmale, hârlețe și lopeți p/st 20 8201.20.00 - Furci p/st 20 8201.30.00 - Târnăcoape, sape, săpăligi, greble și raclete - 20 8201.40.00 - Securi, topoare, barde și unelte similare cu tăiș - 20 8201.50.00 - Foarfece de grădinar și alte foarfece similare p/st 25 acționate cu o singură mâna (inclusiv foarfece pentru păsări de curte) 8201
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
23. Sibiu 24. Suceava 25. Timiș 26. Tulcea 27. Vâlcea 28. Vrancea Anexă 2a) ──────── la program LISTA dotărilor ce pot fi achiziționate în zonele de deal și de munte - motocultoare și accesorii - motocositori și accesorii - mașini de cosit iarbă (trimere) - greble mecanice pentru adunat, întors și împrăștiat fan, acționate de mașini cu putere de maximum 22 CP - mașini de mărunțit vegetale, fixe, cu puteri instalate de maximum 3 kW - mori cu ciocăne, cu puteri instalate de maximum 3 kW - adăpători pentru
PROGRAM din 30 noiembrie 2002 privind sprijinirea producătorilor agricoli din zonele de deal şi de munte, precum şi a pescarilor profesionisti din zona Deltei Dunării pentru achiziţionarea de dotări specifice noi din producţia interna, finanţat din fondul "Dezvoltarea agriculturii româneşti". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146491_a_147820]
-
plantații, pepiniere, manual în grămezi, cu tracțiune animală sau administrat din remorca. - Transportat și repartizat pe teren materialele pentru spalier, fixat bulumacii și stîlpii în gropi gata făcute, întins sîrmele, ancorat stîlpi, revizuirea spalierului și piramidelor. - Nivelat manual terenul cu grebla sau alte unelte. - Strîns, greblat manual și cu tracțiune animală, întors, desfăcut și refăcut căpițe, brazde și clăi de cereale, fînuri, paie, vreji, întins snopi după ploaie, strîns și așezat în clăi, pe capre. - Fixat tutori, araci, picheți de susținere
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
alt strat pentru a nu deteriora stratul de argilă inițial. După compactarea unui strat se face scarificarea suprafeței pe o adâncime de cca. 3 cm, pentru realizarea depunerii unui alt strat. Scarificarea se face de obicei manual, cu târnăcopul sau grebla. Dacă este posibil să se coboare în groapa de fundație a nucleului de argilă a unui buldozer, împrăștierea și scarificarea (eventual compactarea) se face mecanizat. Înainte de împrăștierea argilei de contact suprafața de contact se umezește cu apă prin stropire cu
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
tip împingere de pe c; aruncarea greutății de pe loc; aruncarea greutății din lateral; aruncarea greutății u elan; b) materiale: cerc de aruncare (D = 2,132 m) zonă de recepție de 15-20 m; ile de 1-6 kg; ruletă (10-20 m); nivelator, mătură, greblă; c) psihologice: dorința de a arunca cât mai mult; cultivarea spiritului de trecere și de autodepășire; cultivarea capacității de concentrare; exprimarea apacității de forță maximă și de afirmare în raport cu ceilalți; d) timp didactic alocat: 10-25 minute. * linia metodică prezentată anterior
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
minute. * linia metodică prezentată anterior; * strategia didactică: metodele de predare - învățare: cele prezentate la săritura în lungime; mijloacele: sistemul de exerciții și jocuri prezentat în linia metodică; materiale: discul de aruncare, zona de recepție, greutăți (1-6 kg), ruletă, ivelator, mătură, greblă. * tipul de evaluare și instrumente de evaluare: * cu calificative sau cu note pentru corectitudinea mecanismului de bază al tehnicii, evaluare curentă de tip formativ; * cu note conform S.N.E., aruncarea cu elan, evaluare sumativă de tip criterial. 9.5. Predarea - învățarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
căci nu mai era nici un suflet care să trăiască acolo, domnul nu se mai arăta, iar cucoana avea să stea la băi până la jumătatea lui septembrie; asta era atât de adevărat, încât portăreasa îl rugase pe Zéphyrin să dea cu grebla și, de două duminici, Zéphyrin și cu ea își petreceau acolo după-amiezile. Oh! era frumos, era necrezut de frumos 196. Ceea ce am plasat în italice aparține discursului indirect liber. Pe ce se bazează această afirmație? În primul rând, putem opera
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
focul, Fără ,,f’’, nici foi sau strofe. Câți de ,,f’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care Rezultatul bun îl are. Ghiocelul în grădină Se întreabă și socoate: Oare știe ,,g’’ să vină În găleată;-n greblă poate? LITERA ,,G’’ ,,G’’ din ghete,-n nopți geroase, Stă ghebos și-așteaptă-n prag; E gătit în haine groase Și-l primim la noi cu drag! Găinușa, guralivă, Vrea mereu să-l ciugulească; Cu gât gol, ea stă pe-o stivă
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde ciucălău / Radeți barba de flăcău ! După ce te-ai însurat / Barba-i bună de aruncat . La pieptănat îi aduceau grebla, iar la îmbrăcat îi aduceau haine vechi și rupte de ale tatălui său. în tot acest timp muzica intona diferite melodii vesele. Către amiază la casa mirelui veneau trei-patru faetoane cu cei mai frumoși și mai buni cai din sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mondial, când cumpărase o făbricuță de la o familie de mocani români, mic burghezi. Familia Coltofeanu era o familie de comercianți tradiționali, care făceau import de metale, cu precădere din Anglia. Aveau o făbricuță, numită „Ciclop“, unde făceau unelte simple - sape, greble, târnăcoape etc. După Primul Război Mondial, când economia s-a schimbat radical, afacerile nu se mai făceau pe cuvântul dat și comenzile din Anglia nu mai soseau înaintea facturilor, când omul avea timp să-și scoată banii din vânzări. Deci
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
dovedit azi prin toponimele străzilor: Șuțani, Nedelci, Sitari, Lăzărești, Horjești, etc. III 2. ÎNDELETNICIRILE LOCUITORILOR Locuitorii de pe Valea Proviței se ocupau cu prelucrarea lemnului. Timp îndelungat, majoritatea uneltelor folosite în gospodăria țărănească (plugul, grapa, războiul de țesut, carul, melița, furcile, greblele, scaunele, chiar și cuiele) erau lucrate din lemn sau aproape numai din lemn. Toate aceste unelte și obiecte de uz casnic erau executate de meșteri lemnari. Încă din timpuri vechi, dulgherii de pe Valea Proviței confecționau hambare (numite în limbajul local
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
deasupra, nu arată nimic. În debara găsesc cazma, rangă și frânghii. Jos e numai o criptă de piatră, la mică adâcime, circa o jumătate de metru (Să fi fost mutată piatra? Să se fi refăcut podeaua?). Pun două cozi de greblă sub piatră ca s-o deplasez prin rostogolire. Nu există aproape nicio ladă ca lumea, cutia de relicve lipsește. Ar fi bună cutia cea mare a milelor de lângă ușă, dar e încuiată. Mă hotărăsc să șterpelesc două giulgiuri violete pentru
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
a putea clădi căpițele înaintând din ambele direcții. Lui moș Gheorghe, cositul i se pare cel mai frumos lucru din lume. Îi place să simtă mirosul fanului cosit, să audă coasă fâsâind prin fâneața înaltă, să adune brazdele ușurele cu grebla mare de lemn, dar mai ales îi place să înalte căpițele, simetric, să le „perie” de paie, să le facă „moți`. Mișcările lui sunt sigure, căpițele lui nu se dărâma niciodată, iar ploaia nu pătrunde în interiorul lor, apa scurgându-se
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ziua cu tata și asta era lucru nemaipomenit de bun. Când am ajuns Întrepâreie unde aveam vreo trei ogoare, soarele ardea cu putere și cerul era foarte senin. Ne-am pus amândoi pe treabă. Am întors brazdele de otavă cu greblele și când am ajuns cam pe la jumătatea ogorului, tata a sugerat să luăm o pauză. Atâta am așteptat. Ne-am așezat pe hat și am început să vorbim câte și mai câte, de-ale noastre. Pârâul Rusului fiind la capătul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
iar celălalt la Sumiyoshi în apropierea Sesshu Osaka. În nopțile cu lună plină, spiritele lor capătă formă umană și fiecare își reia activitatea: unul mătură, iar celălat greblează. Cuplul a devenit subiect în arta populară, unde Jou apare cu o greblă și Uba cu o mătură pe care o folosește la strângerea acelor de pin. “ Obiectele de artă, reprezentând acest cuplu celebru, sunt daruri foarte prețuite de Anul Nou întrucât simbolizează longevitatea și înțelegerea în cuplu. Ceea ce am mai remarcat în timpul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
la muncă, iar voi să-l ascultați fără să crâcniți. Sper că ne-am înțeles! Dar Mircea nu a fost un șef: a fost un exemplu pentru noi. El muncea cel mai mult: căra apă, tăia lemne, mătura, făcea patul, grebla în curte și avea grijă de toți. Era un izvor nesecat de energie. Avea un simț estetic deosebit și un ochi de gospodar cu experiență, în ciuda vârstei sale fragede. Se pare, însă, că școala nu l-a atras în mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
am ales doi fermieri pe care Îi vizitez din când În când. Unul din ei, Mr. Shears, se ocupă cu recoltarea lucernei. Toată munca o depune singur. A cosit-o mecanic, apoi a așezat-o În brazde lungi, drepte, cu grebla mecanică. Acum vine cu căruța cu doi cai, bine dresați. La spatele căruței e așezat un elevator care urcă fânul și-l răstoarnă În căruță. Fermierul o primește și o așează. Caii pornesc și se opresc la cea mai ușoară
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
A găsit mărfuri de vânzare. ș-a luat 19 ocă de fier și 19 de oțel. S-a dus la Țiganu' Buzduganu Care bate bine cu ciocanu' Cu dinții rânjiți Cu ochii beliți Cu ochii de steclă Cu dinții de greblă Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A făcut niște secerele Cu mănunchi de floricele Și cu dinți de viorele Ca să tae grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera S-au aflat niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu trebuie tulburate. Doamna Cuendet are în grădină zece arțari seculari, care în fiecare toamnă își leapădă povara de frunze mari ca palma, untoase, care nu vor să putrezească cu nici un chip. Sarcina mea este să le strâng cu o greblă uriașă, apoi să le dau foc într-un loc special amenajat în mijlocul proprietății. Cu alte cuvinte, să le dau foc în aer liber, în timp ce regulamentul comunal prevede că frunzele trebuie strânse, apoi îngrămădite în niște saci verzi, biodegradabili care se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care i-a înzestrat natura s-au înmulțit ajungând în 1968 la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fi trimise În convoi până la Bârlad, de acolo urmând să plece cu trenul spre front. a.j. Fuga de armată cu trăsura! Ar fi o minciună gogonată să afirmăm că toți bărbații acelor vremuri au lăsat la repezeală sapele, greblele, furcile, coarnele plugului, nevestele, ibovnicele, copiii și au plecat cu cântec Înainte la război. În primul rând, documentele descoperite acum de subsemnatul, autor al acestor rânduri, contrazic uneori flagrant scenariile de film cu tineri sau mai puțin tineri care defilează
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un banc: "Ce-i taică-tu, băi?" "E agricultor". Dă-l la Infanterie!" "Ce-i taică-tu?" "Manager". Dă-l la Cercetare!" "Ce-i taică-tu?" "Medic stomatolog". "Dă-l la Transmisiuni!" "Și ce face acolo?" Cică: "Pune dinți la greblă". Deci, erau repartițiile astea, le mai făceau și aleatoriu, și-atunci n-aveam ce spune. Dar, din cauza sărăciei și a nevoilor, dom'le, soldatul venea cu o vază, cu mai știu eu ce. S. B.: Era micul trafic. Pentru învoiri
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca zestre sorii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca zestre sorii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]