KorAP: Find »[drukola/base=greco-catolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...115 >

2,864 matches

Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054

construcții noi sau închiriate de la alte culte. În construcție sunt cca. 280 de biserici. Parohiile care nu dispun de lăcaș de cult oficiază serviciile divine în spații improvizate (școli, cămine culturale ș.a.). Pregătirea preoților se face în cadrul Facultății de Teologie Greco-Catolică Cluj-Napoca, structurată în trei departamente: Blaj, Cluj, Oradea, precum și a Facultății de Teologie Greco-Catolică din Baia Mare. Biserica dispune și de opt licee teologice, încadrate în rețeaua învățământului de stat. Treptat s a refăcut și viața monahală a bisericii. În prezent

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
Parohiile care nu dispun de lăcaș de cult oficiază serviciile divine în spații improvizate (școli, cămine culturale ș.a.). Pregătirea preoților se face în cadrul Facultății de Teologie Greco-Catolică Cluj-Napoca, structurată în trei departamente: Blaj, Cluj, Oradea, precum și a Facultății de Teologie Greco-Catolică din Baia Mare. Biserica dispune și de opt licee teologice, încadrate în rețeaua învățământului de stat. Treptat s a refăcut și viața monahală a bisericii. În prezent funcționează peste 25 de ordine și congregații călugărești, dintre care mai importante sunt: Ordinul

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
săracilor, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor, în alte domenii ale asistenței sociale, activitate pe care o realizează în mod concret prin asociațiile de tip “Caritas” și prin unele ordine călugărești. Actuală componență a Sinodului Episcopilor Români Uniți cu Roma (Greco-Catolici) arată astfel: - Cardinalul Lucian Mureșan de la Blaj; Episcopii: Virgil Bercea de la Oradea, Florentin Crihălmeanu de la Cluj, Alexandru Mesianu de la Lugoj, Vasile Bizău de la Baia Mare; Episcopii auxiliari Mihail Frățilă de la București și Claudiu Pop de la Blaj. Mai trebuie reținut faptul că

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
născut în Eparhia de Maramureș, la 23 mai 1931, în comuna Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare, județul Maramureș, ca al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei Petru și Maria. În anul 1953, pe baza apartenenței confesionale la Biserica Greco-Catolică, este considerat persoană indezirabilă și este transferat de la aviație la detașamentul de muncă de la Bicaz, la construcția primei hidrocentrale din țară. În anul 1954 lăsat la vatră,așteaptă în taină să se ivească o posibilitate de a urma teologia, lucrând

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
La sugestia Episcopului Iuliu Hossu și cu binecuvântarea Episcopului Alexandru Russu, la propunerea Pr. prof. dr. Silviu Augustin Prunduș, în anul 1955 eliberându-se din închisoare, Episcopul Márton Áron de Alba Iulia acceptă să primească, în mod excepțional, cinci tineri greco-catolici, câte unul pentru fiecare dieceză a Bisericii Române Unite, la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. Printre aceștia era și Lucian Mureșan. Din 4 iulie 1994 este numit de către Papa Ioan Paul al II-lea ca Arhiepiscop

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
universitar din Alba Iulia. Printre aceștia era și Lucian Mureșan. Din 4 iulie 1994 este numit de către Papa Ioan Paul al II-lea ca Arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și Mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, succedând Eminenței Sale Cardinal Dr. Alexandru Todea, a cărui sănătate l-a obligat să se retragă. La 27 august 1994 este instalat la Blaj. Între anii 1998-2001 și apoi din nou din anul 2004 este Președinte al Conferinței Episcopale Catolice

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
mai 2003 este numit, de către Papa Ioan Paul al II-lea, membru al Congregației pentru Bisericile Orientale. La 16 decembrie 2005, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. (Cf. http://www.adevarul.ro/locale/alba iulia/Arhiepiscopul-Greco-Catolic-Muresan-Cardinal-Benedict 0 622738013.html) Despre relația între Biserica și Stat în România, în cadrul Uniunii Europene - Perspective și provocări din prisma Bisericii Greco-Catolice Române 1. Biserica Greco-Catolică din România în România postcomunistă Au trecut 18 ani

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. (Cf. http://www.adevarul.ro/locale/alba iulia/Arhiepiscopul-Greco-Catolic-Muresan-Cardinal-Benedict 0 622738013.html) Despre relația între Biserica și Stat în România, în cadrul Uniunii Europene - Perspective și provocări din prisma Bisericii Greco-Catolice Române 1. Biserica Greco-Catolică din România în România postcomunistă Au trecut 18 ani (în anul 2008, n. red.) de când Biserica Greco-Catolică din România și-a redobândit oficial libertatea după 41 de ani de prigoană comunistă, prigoană care a debutat la

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. (Cf. http://www.adevarul.ro/locale/alba iulia/Arhiepiscopul-Greco-Catolic-Muresan-Cardinal-Benedict 0 622738013.html) Despre relația între Biserica și Stat în România, în cadrul Uniunii Europene - Perspective și provocări din prisma Bisericii Greco-Catolice Române 1. Biserica Greco-Catolică din România în România postcomunistă Au trecut 18 ani (în anul 2008, n. red.) de când Biserica Greco-Catolică din România și-a redobândit oficial libertatea după 41 de ani de prigoană comunistă, prigoană care a debutat la sfârșitul anului 1948 și

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
Arhiepiscopul-Greco-Catolic-Muresan-Cardinal-Benedict 0 622738013.html) Despre relația între Biserica și Stat în România, în cadrul Uniunii Europene - Perspective și provocări din prisma Bisericii Greco-Catolice Române 1. Biserica Greco-Catolică din România în România postcomunistă Au trecut 18 ani (în anul 2008, n. red.) de când Biserica Greco-Catolică din România și-a redobândit oficial libertatea după 41 de ani de prigoană comunistă, prigoană care a debutat la sfârșitul anului 1948 și care a dus la interzicerea grecocatolicismului românesc prin Decretul 358/ 1.12.1948. Biserica noastră a fost

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
în catacombe, dând întregii societăți românești dar și lumii întregi, o mărturie de fidelitate față de Mântuitorul Isus Cristos și de Biserica Sa fondată pe Petru. Sute de mii de credincioși au afirmat deschis în anul 1989 apartenența lor la Biserica Greco-Catolică în ciuda faptului că unii susțineau că nu mai există credincioși ai Bisericii noastre. De atunci și până în prezent s-au reînființat structurile tuturor celor cinci Eparhii (Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș, Eparhia de Oradea, Eparhia de Lugoj, Eparhia de

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
Eparhia de Lugoj, Eparhia de Cluj-Gherla și Eparhia de Maramureș) precum și ale Vicariatului de București, în ciuda faptului că majoritatea lăcașurilor de cult nu au fost încă retrocedate. În pofida unor date de la recensămintele din anii 1992 și 2002 privind numărul credincioșilor greco-catolici, astăzi sunt 750.000 care figurează în baza de date a Bisericii noastre precum și în Anuarele pontificale din ultimii ani. În ultimii trei ani Biserica noastră a trăit momente cu adevărat istorice: ridicarea la rangul de Arhiepiscopie Majoră (echivalentă Patriarhiei

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
care are acum primul Episcop după 60 de ani (actualul Episcop care se ocupă de pastorala credincioșilor din Vicariatul de București este Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș). În ciuda dificultăților legate de nerestituirea lăcașurilor de cult Biserica Greco-Catolică din România este într-o perioadă de înflorire comparabilă doar cu viața ei din vremea interbelică prin reînființarea vechilor parohii și deschiderea de altele noi, organizarea învățământului preuniversitar și universitar confesional (dar în colaborare cu Statul), o susținută activitate socio-caritativă

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
în vârstă, policlinici, centre de formare profesională, etc.), continuând însă cu vocația sa profund spirituală și culturală de renaștere a poporului nostru după o lungă perioadă de întuneric ateist. Asociațiile de laici joacă în toată această fază din istoria Bisericii Greco-Catolice un rol deosebit atât în ceea ce privește dezvoltarea de programe pentru copii și tineri (unde un rol important îl are “Caritas mitropolitan greco-catolic”, ASTRU din diferitele Eparhii și ATCM), programe pentru familii (AGRU), lupta pentru o cultură a vieții (AGRU, “Darul vieții

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
extrem de dificilă a anilor '90. Cu toate acestea rămâne în continuare de clarificat chestiunea lăcașurilor de cult, a caselor parohiale, cimitirelor și terenurilor pe care Biserica Ortodoxă din România le-a primit de la Stat în urma Decretului 358/1948 când Bisericii Greco-Catolice i s-au luat în mod abuziv bunurile. Cu excepția Arhiepiscopiei Ortodoxe de Timișoara și a Episcopiei Ortodoxe de Caransebeș nu se observă din păcate voința de restituire a acestor bunuri, fapt ce rămâne încă un impediment într-o colaborare mai

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
acest punct de vedere actualul Guvern a semnat un Document de colaborare cu Patriarhia Ortodoxă dar și cu reprezentanții Conferinței Episcopilor Catolici de ambele rituri din România (au semnat alături de Primul-ministru Prea Fericirea Sa Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice și Excelența Sa Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit romano-catolic de București). Deja există o implicare foarte serioasă și a Bisericii Greco-Catolice nu numai prin Asociațiile Caritas dar și prin alte structuri și evident și prin activitatea Congregațiilor și Ordinelor religioase. Desigur rămâne întrebarea

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
reprezentanții Conferinței Episcopilor Catolici de ambele rituri din România (au semnat alături de Primul-ministru Prea Fericirea Sa Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice și Excelența Sa Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit romano-catolic de București). Deja există o implicare foarte serioasă și a Bisericii Greco-Catolice nu numai prin Asociațiile Caritas dar și prin alte structuri și evident și prin activitatea Congregațiilor și Ordinelor religioase. Desigur rămâne întrebarea ce presupune această colaborare cu instituțiile Statului în chestiuni socio-caritative și dacă astfel Biserica nu ajunge uneori să

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
poporului în special în această perioadă nouă din istoria României, perioadă de implementare a prevederilor UE și în țara noastră. Material documentar de sinteză, realizat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre raportul și relația dintre Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Statul Român în perioada postdecembristă - P. I... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 517, Anul II, 31 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
Corola-blog/BlogPost/360381_a_361710

al integrării europene: “piața unică din UE înseamnă că orice bancă europeană poate să opereze în orice țară”. În realitate, criza datoriilor suverane a fost generată de sectorul privat prin biserica privată iudeo-masono-catolică și suportată de biserica statală ortodoxă și greco-catolică, care au permis în ultimul sfert de veac migrația a peste o sută de milioane de femei din țările sărace în țările bogate, astfel s-a creat prăpastia dintre bogați și săraci, prin distrugerea fondului genetic în Europa de Est, fără precedent

ESEU (3) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Avertisment_la_agonia_uninui_constantin_milea_sandu_1389167104.html [Corola-blog/BlogPost/360381_a_361710]
Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256

intimidare a minorității creștine. În fapt, însăși continuitatea tradiției bizantine pe malurile Bosforului rămâne profund problematică. Cine sunt creștinii din Orientul Apropiat? Prinși în focarul evenimentelor din Orientul Apropiat se află și credincioșii celor 11 Biserici creștine: copți, maroniți, ortodocși, greco-catolici, romano-catolici, armeni ortodocși, armeni catolici, caldeeni, asirieni, siriaci, protestanți, comunități istorice cu rădăcini care provin dintr-o implantare religioasă foarte veche, cu mult anterioară nașterii Islamului. Acum sunt 11 milioane de creștini care trăiesc în comunități aflate în toate țările

Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… by http://uzp.org.ro/biserica-crestina-din-orientul-mijlociu-intre-persecutie-mucenicie-martiriu-propovaduire-si-marturisire-autentica-sangeroasa-pemanenta-substantiala-si-consistenta/ [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
non - musulman - naționalist - din grupurile religioase și regimurile totalitare comuniste istorice”. Raportul arată că, pierderea creștinilor din Orientul Mijlociu și din altă parte, reprezintă o lovitură pentru relațiile comunitare, credincioșii acționând ca punte de legătură în societățile din ce în ce mai fragmentate. Arhiepiscopul melkit greco-catolic, Jean - Clement Jeanbart de Alep, Siria, notează într-un cuvânt: „Ne confruntăm cu una dintre cele mai importante provocări ale istoriei noastre de 2. 000 de ani. În ciuda problemelor noastre de aici, din Orientul Mijlociu, facem tot ce putem pentru a

Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… by http://uzp.org.ro/biserica-crestina-din-orientul-mijlociu-intre-persecutie-mucenicie-martiriu-propovaduire-si-marturisire-autentica-sangeroasa-pemanenta-substantiala-si-consistenta/ [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845

Acasă > Literatura > Comentarii > "SFINȚII ȘI SECURIȘTII "LUI TEODOR ȚÂNCO, ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului „Sfinții și Securiștii” lui Teodor Țânco nu sunt greco-catolici. O ipoteză inedită despre colaboraționismul lui Valeriu Anania Articol de Dr.Ionuț Țene Am citit cu precauția maturității recentă carte a octogenarului Teodor Țânco, de altfel un excelent istoriograf local, deoarece știu că este un activist greco-catolic, care și în

SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396963744.html [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
Țânco nu sunt greco-catolici. O ipoteză inedită despre colaboraționismul lui Valeriu Anania Articol de Dr.Ionuț Țene Am citit cu precauția maturității recentă carte a octogenarului Teodor Țânco, de altfel un excelent istoriograf local, deoarece știu că este un activist greco-catolic, care și în opera să nu și-l poate disimula. „Sfinți și securiști” scrisă de Teodor Țânco și publicată la Editură „Ecou Transilvan” se vrea o carte autobiografica, în centrul acesteia fiind încercarea nereușită a Securității comuniste de a îl

SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396963744.html [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303

Albert de Habsburg recunoscuse că Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cânde, tatăl cneazului Mihail. O dată cu întocmirea primului recensământ confesional în 1733 de către episcopul Inocențiu Micu-Klein s-a consemnat existența în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Ștefan și a unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
și începutul secolului al XVIII-lea, în Țara Hațegului și Valea Jiului sau desfășurat două evenimente importante: invazia turcilor și marile mișcări confesionale care urmăreau dezbinarea bisericii greco-orientale (ortodoxe), prin trecerea acesteia la unire cu Roma, în vederea formării și întăririi bisericii greco-catolice. Invaziile turcilor din anul 1782 și anul 1788, în marșul lor către Transilvania, au afectat vestul și centrul Văii Jiului, pe care l-au jefuit, au ars casele și bisericile, au trecut populația prin foc și sabie, sau i-au

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]