999 matches
-
la sesiunile Conciliului II Vatican episcopilor greco-catolici, prelații uniți, abia eliberați din penitenciare, nu le-au putut onora din cauza opoziției manifestate de autoritățile comuniste. Mai mult, organele Securității erau preocupate să controleze toate posibilele canale de comunicare ale Vaticanului cu greco-catolicii din țară. O timidă îmbunătățire a relațiilor româno-vaticane s-a produs după întâlnirea cardinalului Franz König cu oficialitățile de la București, în toamna anului 1967. După câteva luni, vizita prim-ministrului Ion Gh. Maurer și a ministrului de Externe, Corneliu Mănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și de către Patriarhia Rusă. încă de la începutul anilor ’60 a devenit limpede că în centrul divergențelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică se află așa-numita „chestiune uniată”. Renunțarea de către Vatican la sprijinirea „uniatismului”, care echivala cu abandonarea românilor greco-catolici, era prima condiție pe care ierarhia BOR o punea încă din anul 1964 pentru începerea unui dialog efectiv cu Biserica Romano-Catolică. Puterea comunistă împărtășea această poziție, mai ales că deținea informații potrivit cărora, cu prilejul Conciliului II Vatican, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
relații cu statul român” (sublinierea ne aparține). Se cuvin aduse o serie de clarificări. în timpul vizitei, Luigi Poggi a revenit asupra acestei chestiuni, precizând că, anterior, „Sfântul Scaun a separat problema romano-catolică de cea greco-catolică, cu toate că, pentru Vatican, romano-catolici și greco-catolici reprezintă o singură problemă; în consecință, delegația a fost împuternicită să ducă tratative numai cu privire la cultul romano-catolic”. Aceste fraze permit mai multe interpretări. Pe de o parte, se poate afirma că Vaticanul a „abandonat” problema greco-catolică pentru a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întărit și de unele studii istorice. Analizând audiența acordată la 22 octombrie 1973 de Paul al VI-lea unei delegații a Bisericii Catolice de rit oriental din exil, în cursul căreia s-a pus semn de egalitate între catolici și greco-catolici, Șerban Turcuș i-a găsit următoarea semnificație: sinonimia nu reprezintă topirea corpului eclezial oriental în corpul romano-catolic, ci reconsiderarea atitudinii față de Bisericile Unite cu Roma, percepute ca adevărate reprezentante ale universalității Bisericii. Potrivit sintezei deja citate, problemele expuse de delegația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Luigi Poggi, a unui interviu cu Hieronymus Menges, în care fostul ordinarius al Arhidiecezei de București în anii 1951-1952 prezenta situația precară a catolicilor din România. Autoritățile mai erau deranjate de informațiile „tendențioase” de la Radio Europa Liberă îndeosebi cu privire la situația greco-catolicilor și neliniștite la gândul că delegația Sfântului Scaun intenționează să discute și „chestiunea uniată”. într-o notă informativă din 19 octombrie 1976 sunt concentrate discuțiile de la finalul vizitei delegației pontificale: “în ziua de 18 oct a.c., delegația Vaticanului, compusă din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
între acțiunile lui Poggi în orizontul polonez și cel de la noi. Desigur că Vaticanul trebuie să-și apere și să urmărească interesele sale, dar pe poziția reacționarismului catolic. Dar, în aceste condiții, îi servește sau nu intențiile? Poggi agită problema greco-catolicilor. Când a fost primit de președintele Gheorghe Nenciu, a pus problema așa: «ân chip neoficial, particular, ca un act de umanitate, vă rog să-mi permiteți să iau contact cu un episcop greco-catolic. Aceasta fiindcă greco-catolicii au acuzat Vaticanul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
intențiile? Poggi agită problema greco-catolicilor. Când a fost primit de președintele Gheorghe Nenciu, a pus problema așa: «ân chip neoficial, particular, ca un act de umanitate, vă rog să-mi permiteți să iau contact cu un episcop greco-catolic. Aceasta fiindcă greco-catolicii au acuzat Vaticanul că i-a părăsit și nu se interesează de ei». Aici sunt două aspecte: unul personal - prezentat tactic în discuții și altul instituțional (al Vaticanului) de largă strategie (cu implicații interne și externe de mare întindere în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
specială a sa, ca papă de origine slavă, de a reafirma unitatea Bisericii creștine de la Atlantic la Urali. Discursurile papei favorabile reconstituirii Bisericilor catolice orientale de rit bizantin au devenit din ce în ce mai frecvente și au trezit din nou speranțe în rândul greco-catolicilor din România. Ostilitatea guvernului de la București față de Ioan Paul al II-lea s-a vădit chiar cu prilejul învestiturii sale, în toamna anului 1978, când România a fost singura țară din blocul comunist care nu a trimis o delegație care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin numeroase lovituri sub centură, încasate nu numai de tata, dar și de noi. Oficial era[u] ortodocși. Unii studiaseră teologia și deveniseră chiar cadre didactice universitare” (p. 342). Din text s-ar putea deduce că este vorba de foști greco-catolici deveniți ortodocși doar de formă. Dar oare au pătruns aceștia chiar în rândurile corpului profesoral al Institutului Teologic din Sibiu? Și cine sunt ei? Diplomația ecleziastică ortodoxă a secundat, mai ales din anii ’60, politica externă a regimului de la București
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
controlată periodic de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării. Articolul 6 Protopopiatul Român Unit Greco-Catolic din Brașov, unitatea de învățământ preuniversitar particular acreditată Grădinița "Brândușelor" cu program prelungit din Brașov, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Brașov vor duce la îndeplinire prevederile
ORDIN nr. 3.508 din 23 martie 2009 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Brânduşelor" cu program prelungit din Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210060_a_211389]
-
periodic de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Alba, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării. Articolul 6 Asociația "Caritas Mitropolitan Greco-Catolic" din municipiul Blaj, unitatea de învățământ preuniversitar particular acreditată Grădinița "Surâsul Copiilor" din municipiul Blaj, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Alba vor duce la îndeplinire
ORDIN nr. 3.127 din 26 ianuarie 2012 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Surâsul Copiilor" din municipiul Blaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238931_a_240260]
-
minorități sunt cele de maghiari (9,63%), romi (4,05%) și germani (1,48%). Pentru 7,9% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,55%),cu minorități de reformați (5%), greco-catolici (3,98%), romano-catolici (3,43%), penticostali (1,6%), baptiști (1,06%) și unitarieni (1%). Pentru 8,1% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Mediașul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
24%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,5%), dar există și minorități de romano-catolici (6,46%), penticostali (2,68%), reformați (2,34%), baptiști (1,38%) și greco-catolici (1,14%). Pentru 8,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. S-a presupus că numele "Deva" este în legătură cu anticul cuvânt dac "dava", care însemna „cetate”. Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune română care
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
1% din populația orașului Brașov. Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002, o "populație" de 284.596 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: Recensământul din anul 2002 a relevat că în Brașov există următoarele confesiuni: Ortodocși - 244.220, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie și 238 atei. Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2007, Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori ("2007"). Municipiul Brașov are
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
de maghiari (10,3%) și romi (2,51%). Pentru 9,04% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,19%), dar există și minorități de romano-catolici (7,19%), reformați (5,18%), greco-catolici (4,52%), penticostali (3,59%) și martori ai lui Iehova (1,14%). Pentru 9,54% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Primarul ales în data de 8 mai 2011 este Cătălin Cherecheș, din partea PNL pe listele USL. La alegerile
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
de maghiari (8,18%) și romi (5,45%). Pentru 9,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,55%), dar există și minorități de reformați (5,53%), penticostali (3,27%), greco-catolici (2,79%), unitarieni (1,71%), romano-catolici (1,57%) și martori ai lui Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
34,61%), romi (1,24%) și germani (1,02%). Pentru 8,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (44,57%), romano-catolici (18,05%), reformați (17,53%), greco-catolici (7,29%) și penticostali (1,38%). Pentru 8,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 2010, un număr 650 de cetățeni străini aveau rezidență la Satu Mare. În Satu Mare există mai multe obiective turistice care pot fi vizitate
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
și romi (11,31%). Pentru 4,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,66%), dar există și minorități de reformați (26,58%), penticostali (4,76%) romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,37% greco-catolici, 0,93% baptiști ș.a. De-a lungul timpului structura confesională demografică a orașului a evoluat astfel: În anul 2016 a fost ales din nou Primar domnul Mircea Moroșan, candidat din partea PNL, care a obținut 79,15% de voturi, din 3469
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
de maghiari (15,41%) și romi (1,41%). Pentru 6,48% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,35%), dar există și minorități de reformați (13,25%), penticostali (3,25%), greco-catolici (2,97%), baptiști (1,72%) și romano-catolici (1,46%). Pentru 6,79% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Sporul natural este descendent, de la un spor natural de 596 de persoane în anul 1992 la un spor natural de 273
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
două biserici greco-catolice, două biserici reformate și una romano-catolică. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică și sfințită la 8 septembrie 1934 de episcopul Valeriu Traian Frențiu. Lăcașul este disputat de ortodocși și de greco-catolici. Mai sunt cinci biserici baptiste (una de limba maghiară), două penticostale și una adventistă. Municipiul Zalău este împărțit în 22 de cartiere, dintre care 11 au fost construite după 1990: În urma alegerilor locale din 2016, primar al municipiului Zalău este
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
de maghiari (11,29%) și romi (1,03%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,42%), dar există și minorități de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3,21%), romano-catolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani și 104 alte
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
06%). Pentru 7,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,75%), dar există și minorități de reformați (5,98%), penticostali (3,99%), martori ai lui Iehova (2,36%) și greco-catolici (1,52%). Pentru 7,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Câmpia Turzii a devenit prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 centru administrativ, respectiv sediu de plasă (una din din cele 6 plase ale județului Turda). Conform
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
de maghiari (11,73%), ucraineni (1,99%) și romi (1,3%). Pentru 8,65% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,49%), dar există și minorități de romano-catolici (10,99%), greco-catolici (5,23%), reformați (3,05%) și martori ai lui Iehova (2,2%). Pentru 9,38% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului din 1930 orașul avea 27.270 de locuitori, dintre care 10.526 (38,6%) evrei, 9
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
avea 27.270 de locuitori, dintre care 10.526 (38,6%) evrei, 9.658 (35,4%) români, 5.424 (19,9%) maghiari, 1.221 (4,5%) ucraineni ș.a. Sub aspect confesional majoritatea locuitorilor erau mozaici (38,9%), cu minorități de greco-catolici (38%), romano-catolici (12,8%), reformați (5,7%), ortodocși (3,5%) ș.a. Principalele ramuri industriale au la bază producția de mobilă și confecții. De asemenea, există multe unități cu profil comercial, bancar și unități de prestări servicii. Pe data de 15
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]