1,000 matches
-
de a avea și el ""privileghiomurile popilor papistășești"", scutiri de dări și titluri nobiliare, trădându-și astfel și credința și credincioșii, i-au "convins" pe dejenari să-și lase vrând-nevrând venerabila lege ortodoxă și să primească unirea cu Roma, devenind greco-catolici. După mai bine de un veac de frământări, în perioada de după 1761 și până în 1803 toți ortodocșii din Dejani îmbrățișează uniația, satul devenind dintr-unul pur ortodox, unul compact greco-catolic. Dar cum nebănuite sunt căile Domnului, iar roata istoriei se
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kistokaj () [Corola-website/Science/313986_a_315315]
-
48,19%), români (39,61%) și romi (9,44%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (33,51%), unitarieni (26,83%), reformați (21,42%), greco-catolici (10,19%), adventiști de ziua a șaptea (2,71%) și penticostali (1,09%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivel de comună există următoarea structura confesionala
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
de maghiari (23,21%) și romi (6,29%). Pentru 4,44% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,69%), dar există și minorități de reformați (16,97%), romano-catolici (5,34%), greco-catolici (3,31%), penticostali (2,02%), adventiști de ziua a șaptea (1,15%) și martori ai lui Iehova (1,13%). Pentru 4,66% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
1964 satul poartă numele "Valea Lungă Română". La recensământul din 2002, populația satului era de 166 locuitori, dintre care 160 români. Recensămintele religioase din 1869 și din 1880 arată că în secolul XVIII, majoritatea credincioșilor trecuseră de la ritul ortodox la cel greco-catolic. În schimb, în 1890 toată populația apare ca fiind ortodoxă. Din 1900 până în 1930, apare din nou majoritar greco-catolică. După această dată, greco-catolcii trec înapoi la ortodoxism. La recensămintele din 1992 și din 2002, majoritatea locuitorilor s-a declarat creștin
Valea Lungă Română, Timiș () [Corola-website/Science/301407_a_302736]
-
2011, orașul Máriapócs avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de romano-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Máriapócs () [Corola-website/Science/308279_a_309608]
-
români, 153 maghiari, 5 germani, 7 evrei și 34 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1 262 de locuitori, dintre care 951 români, 220 maghiari, 83 evrei și 8 romi. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 934 greco-catolici, 226 reformați, 83 mozaici, 16 ortodocși și 3 romano-catolici. Datele obținute prin recensământul din 1992 sunt: 1 323 de locuitori, din care 1 075 români, 208 maghiari, 39 romi și un german ș.a. În sat există o grădiniță și o
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
93%) și maghiari (2,41%). Pentru 4,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (42,65%), evanghelici-luterani (32,08%), romano-catolici (12,72%), penticostali (4,35%) și greco-catolici (1,91%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
minorități sunt cele de maghiari (10,32%) și romi (2,31%). Pentru 6,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,46%), dar există și minorități de reformați (6,99%), greco-catolici (5,91%), penticostali (3,71%), romano-catolici (2,81%), adventiști de ziua a șaptea (2,12%) și baptiști (1,21%). Pentru 6,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,25%), cu o minoritate de romi (2,58%). Pentru 3,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,86%), dar există și minorități de greco-catolici (7,47%), penticostali (2,18%) și martori ai lui Iehova (1,98%). Pentru 3,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.
Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333884_a_335213]
-
locuințe, 177 locuitori români; 82 bărbați (47 necăsătoriți, 30 căsătoriți, 5 văduvi), 95 femei (49 necăsătorite, 34 căsătorite, 12 văduve). 1869: 225 locuitori, români greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri și 7 de altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
7 de altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992: 327 locuitori (321români, 2 unguri și 4 țigani) din care 281 erau ortodocși, 1 reformat și 42 baptiști
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind persoane fără religie (%), reformați (%), romano-catolici (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Tiszavasvári () [Corola-website/Science/308290_a_309619]
-
însă mulțimea credincioșilor a cerut să se slujească pe scările Bisericii Piariștilor, ceea ce s-a și întâmplat. Înainte de începerea serviciului religios, Vasile Chindriș i-a întrebat pe cei adunați de ce religie sunt, întrebare la care a primit răspunsul "„suntem români greco-catolici”". La ectenia "„Pentru Preafericitul părintele nostru papa Pius al XII-lea, pentru Înalt Prea Sfințiții noștri arhierei Iuliu Hossu, Alexandru Rusu și Ioan Bălan”", lumea a izbucnit în lacrimi. În timpul predicii, Vasile Chindriș i-a încurajat pe cei prezenți să
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
romi (10,01%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,49%), dar există și minorități de reformați (17,01%), adventiști de ziua a șaptea (5,56%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 2,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Sărmașu are o economie agroindustrială, zonele înconjurătoare ale orașului fiind folosite pentru cultivarea plantelor și pașunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
577). Conform datelor recensământului din 1930, plasa Lăpuș avea 28.337 de locuitori, dintre care 84,3% români, 9,7% unguri, 4,3% evrei, 1,3% țigani, 0,2% germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 44,0% greco-catolici, 41,1% ortodocși, 5,7% romano-catolici, 4,8% reformați, 4,3% mozaici ș.a.
Plasa Lăpuș, județul Someș () [Corola-website/Science/304530_a_305859]
-
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 33.706 locuitori, dintre care 22.393 români (66,4%), 9.465 maghiari (28,1%), 933 țigani (2,8%), 832 evrei (2,5%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 19.106 greco-catolici (56,7%), 7.687 reformați (22,8%), 4.003 ortodocși (11,9%), 1.798 romano-catolici (5,3%), 835 mozaici (2,5%) ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Turda număra 181.953 locuitori. Distribuția pe orașe și plăși
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani. La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională la populației județului Alba: 86,2% ortodocși, 3,9% reformați, 3,6% greco-catolici, 1,9% penticostali. Pentru 4,4% din locuitori nu a putut fi stabilită apartenența confesională. În municipiul Alba Iulia își are sediul Arhidieceza de Alba Iulia, cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul României. La Blaj își are sediul mitropolitul
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
și două fragmente de zid. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.343 locuitori, dintre care 1.492 germani, 703 români, 138 țigani, 10 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.489 luterani, 807 ortodocși, 31 greco-catolici ș.a. "Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran și a fost amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumați 116 militari.
Șura Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/301745_a_303074]
-
romi (5,65%) și români (3,75%). Pentru 0,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,04%), dar există și minorități de ortodocși (2,45%), reformați (1,9%) și greco-catolici (1,3%). Pentru 0,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Foieni, Satu Mare () [Corola-website/Science/310727_a_312056]