1,058 matches
-
Regula pastorală, anterior) au fost traduse în greacă, lucru care se întîmpla foarte rar cu un text latin, și apoi chiar în arabă și în saxonă, astfel încît în Orientul grecesc Grigorie este supranumit și astăzi „Dialogul”. c) Temele meditației gregoriene Așa cum s-a putut vedea din această rapidă trecere în revistă a activității și operei marelui papă, Grigorie a îmbinat angajamentul practic, orientat spre binele Bisericii, cu preocuparea pentru ascetism, prezentă în toate scrierile sale. în consecință, Grigorie nu este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pocăință, iubire, mîhnire pentru propriile păcate, frică: raportul dintre suflet și Cristos, prezentat simbolic în Cîntarea Cîntărilor, constituie, conform unei lungi tradiții, emblema acestei contemplații. Sursa principală a interpretării spirituale propuse de Grigorie pare să fie Augustin. d) Stilul literar gregorian Este citată de obicei, cînd e vorba despre interesul arătat (sau nu) de Grigorie pentru stilul literar, o sentință a sa, rămasă faimoasă, care se găsește în prefața descrierii Despre morală în Iov, dedicată lui Leandru de Sevilia: „Consider că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Reydellet); livre XII, ibidem, 1986 (J. André); livre XVII, ibidem, 1981 (J. André); livre II, ibidem, 1983 (P.K. Marshall); El de viris illustribus de Isidoro de Sevilla, Estudio y Edición crítica, Studia philol. Salmanticensia, Salamanca, 1964. Studii: ***, Miscellanea Isidoriana, Univ. Gregoriana, Roma, 1936; ***, Visigothic Spain, new Approaches, edited by E. James, Oxford, 1980; ***, Isidoriana. Estudios sobre san Isidoro de Sevilla en el XIV centenario de su nacimiento, Centro de Estudios San Isidoro, León, 1961; J. Fontaine, Isidore de Séville et la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Alessandria. Commento alla Lettera ai Romani, ediție îngrijită de V. Ugenti (Coll. di testi patr. 95), Città Nuova, Roma, 1991. Despre exegeza lui Chiril: A. Kerrigan, St. Cyril of Alexandria, Interpreter of the Old Testament (Analecta Biblica 2), Pont. Universitas Gregoriana, Roma, 1952; M. Simonetti, Lettera e/o allegoria, cit., pp. 216-226. c) Opere dogmatice înainte de controversa nestoriană Deși Alexandria fusese leagănul arianismului, Atanasie redusese mult influența acestuia și, la începutul episcopatului lui Chiril, importanța arienilor la Alexandria trebuie să fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Gay, Paris, 1958; W.J. Malley, The Conflict Between the Notion of Hellenic Wisdom in the Contra Galilaeos of Julian the Apostate and the Notion of Christian Wisdom in the Contra Iulianum of St. Cyril of Alexandria (teză), Pontif. Universitas Gregoriana, Roma, 1975. e) Epistole sărbătorești. Calculul pascal Calculul datei Paștilui creștin era complex și complicat de uzanțele diferite din fiecare Biserică, ce duseseră uneori la conflicte, mai ales după ce Roma făcuse eforturi pentru a impune, începînd cu a doua jumătate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
diferite ramuri ale științei. II. Prezentarea realizărilor obținute de cercetătorii români în diferite domenii ale culturii. III. Colaborarea pe plan internațional cu organizațiile similare din lumea liberă”. Comitetul de conducere e alcătuit din: președinte - monseniorul Octavian Bârlea, secretar general - Alexandru Gregorian, secretar - Mircea Popescu, casier - Teodor Onciulescu. Societatea este organizată pe secții: filologie, filosofie și teologie, istorie, sociologie, literatură și artă, economie, cu filiale în Italia, Germania, iar din 1964 și în Franța. Activitatea se desfășoară în ședințe de studii pe
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
p. 118. Opinia lui Dan Cernovodeanu în Știința și arta heraldică în România, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p. 113. 23. Vezi Constantin C. Giurescu - Dinu C. Giurescu, op. cit., vol. II, p. 296. 24. Cronicari munteni, ediție de Mihail Gregorian, prefață de Dan Horia Mazilu, vol. II, București, Editura Minerva, col. BPT, 1984, p. 103. 25. Ibidem, vol. I, p. 137. 26. Ibidem. 27. Ibidem, vol. II, pp. 101, 104-105. Și Matei al Mirelor, cărturarul grec căruia Radu Șerban i-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moldovei, ed. cit., pp. 248-249. 47. Ibidem, p. 252. 48. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 197. 49. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 335. 50. Pentru textele cronicarilor munteni m-am folosit - mai sus am mai trimis la ele - de ediția lui Mihail Gregorian, retipărită parțial la Editura Minerva, în colecția B.P.T., vol. I-III, prefață și tabel cronologic de Dan Horia Mazilu, București, 1984 (un alt „decupaj” al scrisorilor) și de Cronicari munteni, selecția textelor, studiu introductiv, note, comentarii și glosar de Dan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lucruri de făcut”. Pe lângă articole sociale, culturale, ideologice, se publică sau, mai ales, se republică și literatură. Bine reprezentată este poezia: Aron Cotruș, Ion Pillat, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Emanoil Bucuța, Demostene Botez, Elena Farago, George Gregorian, Emil Dorian, Ion Buzdugan, Ștefan I. Nenițescu, Maria Ciobanu, Ștefan Bălcești, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. Se reproduce, de asemenea, proză de Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Al. Vlahuță, Jean Bart, Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban, I. Al. Brătescu-Voinești, Corneliu Moldovanu, Calistrat Hogaș
SOLIDARITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
spus chiar E. Lovinescu - civilizația românească modernă începe să dialogheze de la egal la egal cu modelele sale occidentale. Alți colaboratori: Mihai Moșandrei, Virgiliu Monda (care semnează și Virgiliu Moscovici), Mihail Lungianu, Mihail Iorgulescu, D. Iov, Constanța Marino-Moscu, Liviu Marian, George Gregorian, Ion Gorun, Al. Bilciurescu. I.I.
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
la București, săptămânal între 14 noiembrie 1935 și 29 ianuarie 1941, apoi zilnic până la 11 aprilie 1942. Din august 1940 are subtitlul „Săptămânal de luptă și doctrină românească”, iar din ianuarie 1941 „Ziar de informație și luptă românească”. Directori: Al. Gregorian (noiembrie 1935 - octombrie 1938, ianuarie 1941 - aprilie 1942), Nichifor Crainic (octombrie 1938 - august 1940), Ion Gregorian (august 1940 - ianuarie 1941). Din redacție fac parte, de-a lungul timpului, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu (ultimii doi trec în 1937 la
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
1942. Din august 1940 are subtitlul „Săptămânal de luptă și doctrină românească”, iar din ianuarie 1941 „Ziar de informație și luptă românească”. Directori: Al. Gregorian (noiembrie 1935 - octombrie 1938, ianuarie 1941 - aprilie 1942), Nichifor Crainic (octombrie 1938 - august 1940), Ion Gregorian (august 1940 - ianuarie 1941). Din redacție fac parte, de-a lungul timpului, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu (ultimii doi trec în 1937 la „Buna Vestire”), Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Dan Botta. Cu o ideologie care cultivă modelul totalitarist fascist
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
incendiare. În 1937 Nichifor Crainic semnează programul statului etnocratic, ce se dorește a fi o nouă constituție bazată pe „întâietate românească” sub raport politic, cultural, social, economic. Acestor orientări le corespund numeroasele articole ale lui Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Al. Gregorian, Horia Nițulescu, Dan Botta, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Toma Vlădescu, Ștefan Dragu, V. Beneș, Florian Becescu ș.a. S.-P. aderă la măsurile antisemite ale Guvernului Goga-Cuza, pe care însă îl atacă după demitere, are sporadic o orientare
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
articol politic, RP, 1929, 3 335; Ștefan Florescu, Domnul Pamfil Șeicaru, București, 1929; Nichifor Crainic, O paranteză, „Calendarul”, 1932, 143; C. Săteanu, Pamflete și pamfletari, „Opinia”, 1933, 7 783; Grigore Tăușan, Ziaristul literat Pamfil Șeicaru, RP, 1935, 5 108; Al. Gregorian, ...Șeicarica, „Sfarmă-Piatră”, 1937, 91-94; Paul Tomescu, Un stejar al spiritualității românești, „Conștiința națională”, 1942, 50-52; G. Ursu, Debutul lui Pamfil Șeicaru, „Curierul Tecuciului”, 1942, 17, 18; Zaharia Stancu, Zile de lagăr, MOT, 1945, 68; G. Mihnea [Mihnea Gheorghiu], Portretul unui
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
viața noastră culturală și vor mai colabora scriitori tineri, căci vom deschide porțile noilor generații”. Sunt incluse în sumar versuri de Ion Minulescu (De vorbă cu Moș Crăciun), Scarlat Callimachi (Corbii, Robii), G. Murnu (Vieața), Al. T. Stamatiad (Peisagiu), George Gregorian (O zi ca alta), dar și de Haig Acterian, Gh. Bobei, G. Nichita, Șt. V. Ionescu, N. N. Crețu. Lui Tudor Arghezi îi aparține un poem în proză, A. Bădăuță comentează volumul Cerbul de lumină de Radu Gyr, Scarlat Struțeanu discută
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
arte”, „Cronica turistică”. În prima serie sunt incluse, în genere, texte selectate din opera unor autori ca V. Alecsandri, Al. Macedonski, Al. Vlahuță, George Coșbuc, Demostene Botez, Octavian Goga, Victor Eftimiu. Poeții revistei sunt minori: Ioan Georgescu, Const. Rîuleț, George Gregorian, Nikita Macedonski. Tot aici C. Săteanu se ocupă de tema trenului în lirica română (Sub inspirația trenului, Când te inspiră trenul...), Al. T. Stamatiad scrie despre Iuliu C. Săvescu, Romulus Dianu reține un eveniment cu ecou în conștiința multor români
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
publicației, care iese din nou de sub tipar „în vremea războiului contra bolșevismului”. Sunt găzduite acum versuri de Al. A. Philippide, Tudor Arghezi, Aurel Tita, Otilia Cazimir, Cicerone Theodorescu, Mihai Codreanu, Mircea Dem. Rădulescu, Teodor Scarlat, C. Ignătescu, Const. Goran, George Gregorian, Fane George Pajiște, Șerban Bascovici ș.a. Un poet cultivat constant este Radu Gyr, colaborarea sa încetând odată cu evenimentele din august 1944. Tudor Arghezi scrie despre G. Tutoveanu, stins din viață la Bârlad (Un poet), Ion Maxim semnează un dialog cu
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
drept ai Adunării, votul universal (condiționat totuși, printr-o sintagmă vagă, de „poziția onorabilă” a electorilor). Prevederile referitoare la culte erau deosebit de radicale: pe lângă secularizarea averilor mănăstirești, dezideratele lui Boerescu priveau interzicerea „recrutării” de călugări, căsătoria civilă și adoptarea calendarului gregorian. Proprietatea avea să devină „sacră și inviolabilă” , ceea ce nu afecta Însă proiectul de reformă agrară, legitimat prin considerente de utilitate publică . Proiectul expus În La Roumanie après le traité de Paris era completat și nuanțat În lucrările ulterioare. Broșura Le
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
urmă sunt reproduse după „Berliner Boersen Zeitung”. Mai colaborează G. G. Mironescu, Ion Maniu, Gh. Dăncuș, Corneliu Albu, Marcel Olinescu, C. N. Negoiță, Scarlat Preajbă, Sebastian Bornemisa, Cornel Grofșoreanu, Gala Galaction, D. Munteanu-Râmnic, Gino Lupi, Iustin Ilieșiu, N. Țimiraș, Pamfil Gregorian, Ion Lugoșianu, Ion Simionescu, Filaret Barbu, Ion Agârbiceanu. O mențiune specială merită analiza detaliată a romanului Pustiuri de Georgeta Cancicov, semnată de Amalia Ciocârlan de Ferenczy. M. Pp.
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
echipă redutabilă de scriitori combatanți. În T. se publică sau se reproduc versuri de Andrei Mureșanu, Aron Cotruș, Corneliu Vințan, Florica Ciura-Ștefănescu, Iustin Ilieșiu, Nichifor Crainic (Cântecul pământului), I. D. Pietrari ș.a. Elie Dăianu recenzează volume de poezii ale lui G. Gregorian și I. D. Pietrari și semnează mai multe articole cu pseudonimul Pascu Ludeanu. Mai colaborează Sebastian Bornemisa, V. Nițescu, Isaia Tolan, Ionel Pop, Eugen Hulea, E. Nicoară. M. Pp.
TRIBUNA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
o revistă de bună ținută cultural-științifică, T. se transformă, în ultimii ani, într-o publicație preponderent politică. Alți colaboratori: George Caragață, Florin Marinescu, George Barbu, Ioan Guția, C. Dragnea, Grigore Nandriș, Aurelia Avramescu, Mircea Handoca, Constantin Cârjaliu, George Constantinescu, Al. Gregorian, Claudiu Tudorancea, C. Michael-Titus, Dan Simonescu, Nicolae Lăpușneanu, Dominik Nicol, Radu Negru, Valentin Hossu-Longin, C. Moldoveanu, S. Al. Bacher, Georges I. Duca, Miriam Waddington, Șt. Cazimir, Mac Linscott Ricketts, Aloise L. Tăutu, Traian Golea, Bogdan Nisipoiu, Nicolae Scurtu, Theodore Ticu
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
N. Batzaria ș.a. Din 1925 Șt. Brăiloiu îngrijește o „Pagină culturală” la care scriu Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic, Ion Pillat, I.U. Soricu, Radu D. Rosetti, Ion Sân-Giorgiu, Victor Eftimiu, Emil Isac, George Vâlsan, George Gregorian, Alfred Moșoiu, I.M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu ș.a. Din Franța, Pompiliu Păltănea trimite „Scrisori pariziene”, iar André Tardieu glosează pe marginea mișcării politice din Europa (1926). Tot acum Marcu Beza (uneori sub iscălitura Augur) inaugurează o trecere în revistă
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Seișanu, N. Batzaria ș.a.), comentariile literare se vor păstra, în linii mari, în limitele tradiționale, fără excesele din alte ziare („Cuvântul”, „Curentul”, „Porunca vremii” etc.) și reviste. În anii premergători și în timpul celui de-al doilea război mondial colaborează George Gregorian, D. Iov, V. Demetrius, Al. Iacobescu, Aron Cotruș, N. Davidescu, Mircea Dem. Rădulescu, Al. Sabaru, Olga Greceanu (cu însemnări de călătorie), Damian Stănoiu, Cluceru Dinu (Constantin Dona), Vintilă Horia, Pan M. Vizirescu ș.a. Alături de Adrian Maniu, care asigură fără întrerupere
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
cu textul polemic Pictura românească, replică la un articol al Olgăi Greceanu despre începuturile picturii naționale, iar Virgil Carianopol cu Popas în literatură, unde dezaprobă invidia, egoismul ce caracterizează tagma scriitoricească și aduce un elogiu modestiei unor poeți ca George Gregorian, I. Gr. Periețeanu și Iovan Ducić. O recenzie necruțătoare la traducerea lui N. Bogdan din Plutarh, Viețile paralele ale oamenilor iluștri: Alexandru cel Mare și G. Iulius Caesar, îi aparține lui N.I. Barbu. Din când în când se includ și
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
nouă ani de apariție, gazeta se mai considera încă „o trâmbiță sunătoare de luptă și de victorie” într-o epocă de „cras materialism”. Ambițiosul program sămănătorist este ilustrat cu versuri de Sterian Ciucescu, Maria Staiculescu, Al. Iliescu, Lucian Costin, Al. Gregorian, Al. C. Aldea, Nelu Cristescu, V. Popa Măceșanu, V. Stoenescu-Odaia, Neculai P. Chirica, dar și de Virgil Carianopol, E. Ar. Zaharia, Ion Potopin, Ion Apostol Popescu, Eusebiu Camilar. Se publică proză de Mihail Lungianu, Olga Leontenescu, Victor Săndulescu-Toplița, iar D.
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]