1,516 matches
-
-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să strângă hrană, de prisosință să aibă peste iarnă. Greierii, de jale cântă trist și prelung prin toamnă târzie, în al serii amurg. În brațe răsfirate, Cerul plumburiu cuprinde Pământul cu tenu-i măsliniu. Pe creștet sărută copacii desfrunziți, de cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
într-o retină și-n samovarul plin cu ceai. Și plâng dar tu n-ai nicio vină și nici nu știi în care rai, M-am exilat din neglijență, Și am rămas să mă consume, O nestatornică prezență a unui greier fără nume. Te-așez pe umărul cel stâng, Când din copac aleg un măr, Și mușc din el acerb și plâng, Când sunt orbită de-adevăr. În fum de smirnă mai stau trează sperând că ai să mă găsești, Când
ACEEAȘI VINĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382430_a_383759]
-
Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului CE SE-NTÂMPLĂ? Unde-s păsările care În a zorilor răcoare, Pe sub frunze tupilate, Anonime, talentate, Ne întâmpinau voioase, Cu priviri prietenoase, Fredonând, ca o chemare, Cântece fermecătoare? Unde-s greierii din seară Care în apus de pară Ne cântau, plini de candoare, Cu viori și cu chitare Și apoi întreaga noapte Petreceau în lanuri coapte, Ori în iarba foșnitoare Privind luna visătoare? De ce toamna e pustie? Ce se-ntâmplă pe
CE SE-NTÂMPLĂ? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382440_a_383769]
-
Fiindcă flăcăi de ieri, azi l-au uitat. Mi-e dor de liniștea de dimineață Când păsărele-n geam îmi ciripeau. Și când tot satul prinde iară viață Mi-e dor de toate ce mă alintau. Mi-e dor de greierii ce cântâ-n iarbă De trilul lor să mă doară auz. Și să nu-mi fie, practic, nicio scârbă Sau eu să fiu vreo clipă mai confuz. Mă-ntorc la mine-acasă, la obârșii La satul meu și țarina străbună. Unde mereu
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
2016 Toate Articolele Autorului Se opresc mereu,mereu, deasupra casei mele Carul Mare, Carul Mic, și alte mii de stele Luna stă în loc și ea tăcând sub geana nopții Eu mai construiesc un vis și-l leg de stâlpul porții. Greierii înmărmuriți stau din cântat o clipă, E-o tăcere de granit pe-a timpului aripa. Par stejarii nemișcați statui fără suflare, Cerul parcă s-a ascuns și noaptea-i tot mai mare. Cade roua pe pamant și-mi picura pe
MAI CONSTRUIESC UN VIS de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383866_a_385195]
-
este acceptată. Tocmai monstrul întâlnit frecvent pe stradă. Cultura vestică nu numește furtul ci „vulpe! restituie găina altfel te va vizita vânătorul cu lunga sa armă”. În plus, în renumite fabule apusene, munca este ridicată la loc de mare cinste (greierul și furnica) respectiv lăcomia este pedepsită (ursul rămas fără coadă). La noi lenea este preamărită. Până și-n rai asculți veșnic țambalele îngerilor, probabil și cu-n păhărel în față. Până și frumosul poem Miorița acceptă tâlhăria. Nu mai miră
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe acorduri ruginițe de chitară, În eterul unei lumi de primăvară, Te aștept, iubito, să mă-mbălsămezi, Înflorindu-mă în ochii tăi - livezi. Și greierii-și fac locuință-n cortul meu, Cu o verandă care duce-n ochiul greu, Ce mă privește, ce priveste câte sunt... Tu lasă-mă să fiu drum de pământ. Poate liniștea este o taină-a firii, Ce se indura de
PE ACORDURI RUGINITE DE CHITARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383869_a_385198]
-
sânge al poporului său o sinceră explozie de iubire Vocile treceau în cadență pe lângă Poet într-o liniște de fanfară militară Poetul a deschis buzele de zmeură fragedă Și raze de soare îi ieșeau printre cuvintele leneșe Gândurile Efebului sunt greieri iar metaforele serenade de licurici ce îmbracă noaptea din basmele cu Ali Baba Revoluția s-a ridicat de pe bancă și a plecat cum femeia coaptă din patul amantului părăsit iar sfârcurile s-au înțepenit de laptele înțelepciunii Poetul refuză singurătatea
POETUL ȘI REVOLUȚIA, DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383399_a_384728]
-
Îmi licăresc a mea fără de margini durere! Te văz printre raze, azurul de noapte senină... Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tine Dar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplină Doar țârâitul de greieri... alină plânsul din mine. Citește mai mult TE CAUT VIAȚĂPe care dintre drumurile tale să apuc?Fugar prin adâncuri de ceață, mă-ndoiTe caut, te strig, după tine mă ducAi rămas departe, departe... mult înapoi! Privesc amar, netrecute abisuri despart
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
boltă de spumăîmi licăresc a mea fără de margini durere!Te văz printre raze, azurul de noapte senină...Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tineDar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplinăDoar țârâitul de greieri... alină plânsul din mine.... V. ADUN ANII PENTRU TINE, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017. ADUN ANII PENTRU TINE Anii pârguiți și scurși, depănați din ghemul vieții Împărțit-am împreună, ani frumoși ai tinereții
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
nu vrei să-mi vorbești despre tine cel putin spune-mi cum o duceau acei soldați ce își începeau viața militară vreau să-mi povestești ceva în noaptea asta nu te las așa ușor.“ Emil tăcu puțin adunandu-si gândurile, greierii se auzeau cântând prin iarbă în noaptea de vară, stelele străluceau frumos pe bolta cerească, aceasta priveliște stelara în atâtea nopți de veghe îl îndemna pe Emil spre contemplare și visare erau momentele cele mai plăcute pentru el, undeva în
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
ceară rînced și imens. Ultima flașnetă cîntă a speranță, turnuri vechi de apă plîng sentimental, nu mai e nici lapte, nici iaurt sub clanță, Moș Crăciun, o vreme, cică e-n spital. Noi vom fi aceia fără de prihană, cînd nebunii, greieri vor mînca pe străzi, și, cu foi de varză puse peste rană, vom dormi pe zestrea tainică din lăzi. O nevoie oarbă curge peste case, lung e timpul nopții cînd te scalzi în var, sîntem la origini trunchiuri sănătoase, putrezind
OARBA NEVOIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382829_a_384158]
-
oferi niște locuri pe bancă. Până la urmă se împăcară și întreaga nuntă de pisici amână cheful cu miorlăieli, luând loc pe bancă între Grivei și Azorel. Când se termină foiala și se umplură băncile, pe sub caiși apăru o orchestră de greieri, toți în frac, scârțâindu-și instrumentele. Întrebai pe nea Martin: - Dumnealor vin de la câmp? - Da de unde! Vin de la bloc. - Bine, dar nu i-am auzit niciodată cântând în apartament. - Asta-i bună! Să tulbure liniștea locatarilor? Se face repetiție la
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
voi nu va înflori pe mormîntul făgăduinței. Și poate vom striga cu toții: “Iată, fluturi în cîrje se întorc la vetrele lor! E timpul să-ntindem hora, să dăm din mînă în mînă ligheanul cu ciorbă de pește!” Mai cinstiți sînt greierii fostului stadion comunal, ei măcar își fac datoria cînd dă să plouă pe întrerupătoarele memoriei colective, cînd se urcă derbedeii în fîneața publică și încep să strige ca cocoșii, de trei ori, a pagubă. Căci mi-a fost clar dintotdeauna
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ARZĂTOAREA LUMINĂ Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cînd se lasă seara și greierii încep să-și depene cîntecul, mă îmbrac în hainele mele de lucru, și mă duc la fîntîna publică să spun copiilor povești. Apoi urmează o altă dimineață și o altă zi, totul pare că intră în regulile unei negocieri firești
ARZĂTOAREA LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383087_a_384416]
-
când ne-o plimba-ntre astre Că vreau din nou să mă cufund în tine, Primește-mă-n Lacteele lumine Și-n trupul tău cu unduiri măiastre. Abia atunci de vei rosti: Ajunge! Răgaz ți-oi da cât licărul de greier. De n-o să pot dorințele învinge, Mă lasă iar prin tine să cutreier. *** Referință Bibliografică: Nu poți să-mi spui, Ajunge! Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
NU POŢI SĂ-MI SPUI, AJUNGE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383112_a_384441]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LA RUȘII-MUNȚI Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului LA RUȘII-MUNȚI La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul, cu aripi de ceară. Trec lin păstori, Turme spre somn si uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub Bursucău, Satul petrece sorocul... Mândri, " rusenii", Împărățesc holda, locul. Mureșul sfânt, Curge spre ceruri de stele... La cimitir
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385330_a_386659]
-
ochi de rouă. Și-a dorit să înflorească Holdele, să înroșească Macii, apoi albăstrele A lăsat printre vâlcele, A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut de floare, Soarelui i-a spus că-i cere Să ardă mai cu putere, Greierilor să compună Muzică, dar foarte bună. A făcut schimbare mare Și-n livezi, și pe ogoare. Vara a fost punctuală, Cu suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Referință Bibliografică: VARA / Gheorghe Vicol : Confluențe
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385333_a_386662]
-
și roteam un băț imaginându-mi că sunt un muschetar care luptă pentru a-l apăra pe rege. Seara, pe podul magaziei, îmbrăcată în hainele mamei, ca să pară costume de epocă, dam spectacole, imaginându-mi că sunt o prințesă. Orchestra greierilor mă acompania. Dar spre sfârșitul vacanței, într-o dimineață, pe masa din cameră au apărut trei volume care prin dimensiunea lor m-au înspăimântat. Dacă erau puse acolo, însemna că mama mi le adusese să citesc. Am luat cu mâna
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
omenească,Și ni se stinge-n rugăciune șoapta,Și lumînarea-ncepe să pălească.Trec peste noi și bune, ca și rele,... X. ARZĂTOAREA LUMINĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017. Cînd se lasă seara și greierii încep să-și depene cîntecul, mă îmbrac în hainele mele de lucru, și mă duc la fîntîna publică să spun copiilor povești. Apoi urmează o altă dimineață și o altă zi, totul pare că intră în regulile unei negocieri firești
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și tipsii, și am visat cum cineva îmi spune că în fiecare noapte oamenii acestor locuri mai uită cîte puțin, astfel încît, în zori, fiecare e altcineva decît a fost la apus, ... Citește mai mult Cînd se lasă seara și greierii încep să-și depene cîntecul,mă îmbrac în hainele mele de lucru,și mă duc la fîntîna publică să spun copiilor povești. Apoi urmează o altă dimineață și o altă zi,totul pare că intră în regulile unei negocieri fireștiîntre
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
se culce și Foișorul focuri mai stinge doar în vis, cînd porumbeii sorții pe cronici de Neculce vor să-și ridice cuibul cel din vechimi prezis, mai drag îmi pare-atuncea, prin lanuri calde, grîul, și-ncep să-înot prin spice și greieri de nebun, și intr-un curți, la caii bătrîni să le scot frîul, să le ofer în baie domnițelor săpun. Și tot dansînd giolarii prin porturi de ocazii, se nărăviră goții și hunii la apel, se mai dădu alarma prin
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
duce să se culceși Foișorul focuri mai stinge doar în vis,cînd porumbeii sorții pe cronici de Neculcevor să-și ridice cuibul cel din vechimi prezis,mai drag îmi pare-atuncea, prin lanuri calde, grîul,și-ncep să-înot prin spice și greieri de nebun,și intr-un curți, la caii bătrîni să le scot frîul,să le ofer în baie domnițelor săpun.Și tot dansînd giolarii prin porturi de ocazii,se nărăviră goții și hunii la apel,se mai dădu alarma prin
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Fibrele se desfăcură emanând mirosuri inconștiente, visuri sparte și déjà-vu-uri deja banale, care îi făcură pe toți să pufnească în râs, dar care totuși miroseau pestilențial. Văzând asta, norii vărsară pe loc o substanță vindecătoare, albă, nimicind zumzăitul miilor de greieri mecanici ce formau lichidul personalității și elixirul voinței. Calmul se restabili imediat, iar buteliile norilor vărsau acum fuioare fine și lungi de zăpadă pură care începură să prindă forță și să se răspândească necontenit. Deodată se auzi un singur strigăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ordine cât de cât rațională. Trăgea cu sete din țigară privind în întunericul grădinii. Un licurici singuratic zbura bezmetic în jurul unui copac, probabil unul din prunii lui Pop din care făcea pălinca aceea grozavă. La început timid, apoi din ce în ce mai tare, greierii își începură concertul nocturn. Din nou se înfioră când își dădu seama că până atunci în jur domnise o liniște nefirească. Ești deja aici? auzi el vocea Ilenei care venise fără s-o audă. Nu eram sigură dacă ai coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]