663 matches
-
reducerea capacității de aluvionare a Dunării (construirea de baraje cu lacuri de retenție, lucrări și măsuri de combatere a eroziunii solului în bazinul Dunării) are un efect eroziv asupra litoralului românesc, cu o evidentă periclitare a plajelor turistice. Iar marele grind litoral deltaic de la nord de gura Sf. Gheorghe, Grindul Sărăturile, este în curs de erodare și dispariție. Schimbări de amploare geologică au avut loc și în nord-estul Câmpiei Române, într-un proces ce a determinat abaterea către est și nord
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu lacuri de retenție, lucrări și măsuri de combatere a eroziunii solului în bazinul Dunării) are un efect eroziv asupra litoralului românesc, cu o evidentă periclitare a plajelor turistice. Iar marele grind litoral deltaic de la nord de gura Sf. Gheorghe, Grindul Sărăturile, este în curs de erodare și dispariție. Schimbări de amploare geologică au avut loc și în nord-estul Câmpiei Române, într-un proces ce a determinat abaterea către est și nord a unor cursuri de apă, pe urma scufundării seismice
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
numită Marea Neagră, precum în colindul "Mînăstirii Albe", de pe "prundul" Mării 17. Pentru Dimitrie Cantemir, cărturar român de la începutul secolului XVIII, numele Mării Negre, din "Descrierea Moldovei", este Marea Neagă, așa cum îl consolidaseră lucrările cartografice ale Evului mediu. De la Insula Peuce la Grindul Caraorman. Istoria celor două insule ale Mării Negre corespunzând litoralului dobrogean leagă mitologia vechilor greci cu aceea a poporului român. Ne vom referi mai întîi la Peuce, identificată astăzi cu marele grind acoperit cu nisipuri al Caraormanului, având un fundament continental
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lucrările cartografice ale Evului mediu. De la Insula Peuce la Grindul Caraorman. Istoria celor două insule ale Mării Negre corespunzând litoralului dobrogean leagă mitologia vechilor greci cu aceea a poporului român. Ne vom referi mai întîi la Peuce, identificată astăzi cu marele grind acoperit cu nisipuri al Caraormanului, având un fundament continental loessoid. Originea acestei insule este legată de originea și formarea Deltei Dunării. Încă din primul stadiu de formare a acestei delte, către finele lui, adică între anii 6900 și 5200 î.e.n.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
carbonizate ale unuia din turnurile de poartă ale cetății romano-bizantine Halmyris, din apropiere (la Murighiol), s-a găsit lemnul de conifere. De fapt și nisipul folosit în mortarul zidăriei acestei cetăți este un nisip cochilifer, identic cu cel al marelui grind din vecinătate. Astăzi pe acest grind, numit Caraorman, o pădure rară de stejari monumentali se luptă să supraviețuiască asaltului nisipurilor mobile, ce iau sub lumina soarelui o culoare strălucitoare alb-roz. Trecerea de la clima mai rece și umedă a perioadei regresiunii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
poartă ale cetății romano-bizantine Halmyris, din apropiere (la Murighiol), s-a găsit lemnul de conifere. De fapt și nisipul folosit în mortarul zidăriei acestei cetăți este un nisip cochilifer, identic cu cel al marelui grind din vecinătate. Astăzi pe acest grind, numit Caraorman, o pădure rară de stejari monumentali se luptă să supraviețuiască asaltului nisipurilor mobile, ce iau sub lumina soarelui o culoare strălucitoare alb-roz. Trecerea de la clima mai rece și umedă a perioadei regresiunii Dacice, la clima caldă a transgresiunii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
transgresiunea Valahă), explică înlocuirea pădurii de conifere cu o pădure de foioase, iar numele turcesc actual Caraorman - Pădure Neagră - dacă nu este o traducere exactă a numelui antic, caracterizează totuși corect aspectul întunecat al unei păduri de conifere. Pe acest grind, arheologii au cercetat tumuli din antichitate cu morminte de incinerare 18. Cea mai veche știre despre insula Peuce o găsim în "Argonauticele" (IV.309-312) lui Apollonios din Rhodos (sec. I î.e.n.). Strabon, în "Geografia" (VII.306), arată că pe această
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la începutul secolului XIV de către Marino Sanudo cel Bătrân. În secolul XV, savantul Papă Pius al II-lea, cunoscut sub numele de Silvio Piccolomini, vorbește în lucrarea "Cosmografia" despre valahii ce locuiesc insulele Dunării, între care și Peuce. În prezent, Grindul Caraorman adăpostește o pașnică așezare de pescari. În apropiere, spre apus, se află una din rezervațiile Deltei, loc preferat de pelicani. De la Insula Leuke la Insula Șerpilor. Cealaltă insulă, Leuce la romani, se află în largul mării, la răsărit de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Oală" este un vârtej de apă, o bulboană, de la latinul olae, iar o vale rotundă, puțin adâncă, "strachină", de la latinescul catinum, ce a dat cățîn - farfurie. Tot din latină vine și cuvântul "chei" din clavem și "vad" din vadum. Pentru "grind", popular "adausătură", avem latinul adauctus, iar în Țara Făgărașului, unde se irigă pășunile cu pomi prin derivare, "abături" sau "bătătoare" sunt mici canale abătute, de la latinul abductum sau abitus. Am menționat mai înainte evoluția interesantă ce a avut cuvântul latin
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pp. 107-113). 15 Izvoare privind ist. României, I, Edit. Acad. RSR, Buc., 1984 (p. 386). 16 Vulcănescu R., Mitologie română, Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii de istorie a limbii și lingvisticii rom., București, 1965. 22 Vraciu A
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
800 listate în Directiva Habitate) SPA-uri (Special Protection Areas Arii Speciale de Protecție Avifaunistică) desemnate pentru: “*” Speciile din Directiva Păsări (aproximativ 200 specii). Siturile din RBDD și imporțanta lor Delta Dunării Razim Sinoie (SPA) Habitatele lacustre și cele caracteristice grindurilor constituie suportul existenței unei faune de vertebrate extrem de diverse, cu numeroase specii ocrotite la nivel național și internațional. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: număr de specii din anexa 1
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
1970 a publicat studiul „The Consequences of Schooling” în volumul cu titlu semnificativ (editat de N. Overly) The Unstudied Curriculum, NEA, ASCD, Washington, D.C., 1970. 36. P. Jackson, „The Functions of Educational Research”, Educational Researcher, 19 (7), 1990; „The Daily Grind”, în H. Giroux, D. Purpel (eds.), The Hidden Curriculum and Moral Education: Deception or Discovery?, McCutchan Publishing, Berkeley, 1983; Untaught Lessons, Teachers College Press, New York, 1992. 37. P. Jackson, R. Boostrom, D. Hansen, The Moral Life of Schools, Jossey-Bass, San
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai, ziua 3 - vor fi înscrise liste nesfârșite și plictisitoare de localități cu precizarea distanțelor dintre ele, căci așa îi cereau instrucțiunile primite la plecare. Serii de nume, sate după sate, ostroave, afluenți pe stânga și pe dreapta, gârle, pâraie, grinduri, mlaștini, cataracte, cascade, locuri potrivnice navigatului, bolovani dușmănoși în mijlocul râului, vârtejuri ce trebuie ocolite, strâmtori, bucăți de drum unde se putea pluti cu ajutorul pânzelor, altele unde era nevoie de vâsle, altele unde ambarcațiunea trebuia trasă la edec, serii covârșitor monotone
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
B., „sentimentul de comuniune cu cosmicul” (Eugen Simion) este, simultan, unul al neliniștii ontologice. Poetul are timpuriu viziunea declinului universal, a căderii inevitabile, a trecerii: „Ne-apasă vremea, ne-ncovoaie timpul,/ne dă prin oase iarba încolțind;/precum mistreții bălților pe grind,/ simțim mișcând în sânge anotimpul./ Dă-n toamnă lumea, se zbârcește clipa,/curg pieile luminii pe pământ,/în părul rar al cerului, pe rând,/mătreața stelelor se înfiripă./ Încet se șubrezește schelăria./ Marele Cariu roade dedesubt/și cu făina unsă
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
acestora (1 289) erau ruși, iar 259 erau români 968. În anul 1900 în orașul Chilia Veche existau: 475 de case, 8 bordeie, 6 prăvălii, 21 de mori și 59 de fântâni 969. Caraorman era o comună rurală situată pe grindul cu același nume din Delta Dunării. Populația era formată, în cea mai mare parte, din ruși și lipoveni, alături de care trăiau și români. Principalele ocupații ale locuitorilor erau pescuitul și creșterea animalelor. În localitate exista o biserică având hramul "Sf.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost înființată prima școală din comună. La sfârșitul secolului al XIX-lea satul Caraorman avea 127 de case și o populație de 829 de locuitori. Dintre aceștia: 632 erau ruși, 104 români, 62 lipoveni și 19 greci 971. Tot pe grindul Caraorman era situat și cătunul Litcovul care aparținea comunei Caraorman. Locuitorii acestuia erau ruși și se ocupau cu pescuitul și creșterea vitelor. Numărul total al locuitorilor cătunului, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 90, dintre aceștia 72 fiind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al XIX-lea comuna Sfântul Gheorghe avea 144 de case și 10 prăvălii 976. În aceeași perioadă, populația localității era de 829 de locuitori. Dintre aceștia: 592 erau ruși, 108 greci și 102 români 977. Comuna Sfiștofca era situată pe grindul Letea și cuprindea satele Sfiștofca și Periprava. Localitatea avea două biserici lipovenești, câte una în fiecare sat. După anul 1878 în comuna Sfiștofca au fost înființate două școli. Populația era formată din lipoveni, principala ocupație a acestora fiind pescuitul și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
case1055. Localitatea Satul Nou era formată din satele: Pătlăgeanca, Ceatalkioi, Pardina și Satul Nou. Principala ocupație a locuitorilor era pescuitul, dar se practica și agricultura și creșterea animalelor. Satul Pătlăgeanca era situat la 16 km sud-vest de Satul Nou pe grindul Vădanei. La începutul secolului al XX-lea aici locuiau 28 de familii de lipoveni ce aveau 137 de membrii. Aceștia construiseră 38 de case1056. Satul Ceatalkioi era situate tot pe grindul Vădanei, la 7 km sud de Satul Nou. Marea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situat la 16 km sud-vest de Satul Nou pe grindul Vădanei. La începutul secolului al XX-lea aici locuiau 28 de familii de lipoveni ce aveau 137 de membrii. Aceștia construiseră 38 de case1056. Satul Ceatalkioi era situate tot pe grindul Vădanei, la 7 km sud de Satul Nou. Marea majoritate a celor 342 de locuitori ai satului Ceatalkioi erau lipoveni, în localitate existând un număr de 85 de case1057. Principala ocupație a locuitorilor satului Ceatalkioi era pescuitul. Satul Pardina era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
7 km sud de Satul Nou. Marea majoritate a celor 342 de locuitori ai satului Ceatalkioi erau lipoveni, în localitate existând un număr de 85 de case1057. Principala ocupație a locuitorilor satului Ceatalkioi era pescuitul. Satul Pardina era situate pe grindul Letea, 17 km est de Satul Nou. Populația acestui sat era formată din 261 de locuitori, 169 dintre aceștia fiind ruși. În comună existau 47 de case construite de către locuitori 1058. La 1 august 1899 au fost înființate pe grindul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
grindul Letea, 17 km est de Satul Nou. Populația acestui sat era formată din 261 de locuitori, 169 dintre aceștia fiind ruși. În comună existau 47 de case construite de către locuitori 1058. La 1 august 1899 au fost înființate pe grindul Stipoc satele Principele Ferdinand și Fântâna Dulce 1059. În componența comunei Satul Nou intra și cătunul Mila 23 unde locuiau 12 oameni în cele 3 case existente 1060. Satul Letea aparținând comunei Satul Nou era situată pe grindul Letea și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înființate pe grindul Stipoc satele Principele Ferdinand și Fântâna Dulce 1059. În componența comunei Satul Nou intra și cătunul Mila 23 unde locuiau 12 oameni în cele 3 case existente 1060. Satul Letea aparținând comunei Satul Nou era situată pe grindul Letea și avea o populație de 625 de locuitori 1061. În anul 1882 au fost înființate în comuna Satul Nou două școli mixte. În localitate existau două biserici. Prima dintre ele a fost construită în anul 1864 având hramul "Nașterea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru terminarea șoselei Garvăn-Azaclău (...) cea mai importantă șosea a județului, căci ea pune în legătură întreg județul cu orașul Galați"2529. Totodată, se propunea împădurirea Deltei Dunării pentru a stopa inundațiile, fapt ce "ar permite înființarea de sate noi pe grindurile mai ridicate, cum s-a făcut cu înființarea satelor "Principele Carol", "Principele Ferdinand", "Carmen Sylva" și "Floriile", cu locuitori români veniți din stânga Dunării"2530. Datorită faptului că "statul posedă mai în toate comunele însemnate terenuri disponibile rămase de la parcelare"2531
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
textele: „ Delta!...o imensă pace. O pace infinită. O vastă întindere cu apă și stuf... Vastă și reconfortantă, inspirând o liniște și un calm desăvârșit”. (E. Panighiant, Delta Dunării) ...ce este delta...O neîntreruptă rostogolire de ape, o înșiruire de grinduri și coliere de lacuri, o întreagă gamă de aspecte variate-pământuri plutitoare și ostroave, întinderi nesfârșite de stuf, păduri care pot fi de stejar ca acelea de pe gridul Letea, gâze care își petrec viața doar între un răsărit și un apus
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]