491 matches
-
gândit după aia: „Aruncă-te În Dunăre... Unde să te duci, la ruși?”. Spre seară, ne-au Îmbarcat și ne-au dus, și noaptea ne-au ancorat undeva. Nimeni n-a putut să spună unde suntem. Eram undeva pe un grind, pe un canal din ăsta În Deltă. După puțin timp, am ajuns să doresc Gherla, așa cum era ea. Am Înțeles că suntem duși pentru exterminare, că nu se poate rezista acolo. Trebuie să găsești soluțiile să reziști, și soluțiile erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au reușit să ne sperie și și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: „Gata, s-a terminat cu recoltatul”. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și Îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului, să vină cu vase, cu șlepuri și să-i Încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți și nouă ne-au creat niște greutăți, că trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
găsam noi pe unde ne duceam la dig, și cu aia făceam focu’... Și ați fost ținut doar la Stoenești? Nuu! De la Stoenești ne-a dus la secția Salcia. Și am mai fost pe la Grădina, Sfântu Gheorghe, Periprava și la Grind. Haideți să le luăm pe rând și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare. La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luăm pe rând și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare. La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a dus la secția Grind. Acolea era o insulă... Domne, era o șerpărie... Domne, ce era acolo n-am văzut În viața mea! O pădure numai de tei și vie... De acolo ne-a dus iar, repede... Că nu ne ținea mult, că ne tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iar, repede... Că nu ne ținea mult, că ne tot foia... Io știu ce program avea ei? Nu știu io... da’ te tot ducea de colo-colo... Vreo trei-patru luni Într-un loc, apoi dincolo, dincolo, și tot așa. Și de la Grind ne-a dus la o secție lângă Luciu-Georgeni (sic!)3, da’ nu mai știu cum Îi spunea. Acolo a fost cea mai bună secție În care ne-am trezit noi. La Luciu-Georgeni (sic!) a fost centru’. De ce spuneți că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
327, 347, 349-350, 360, 362, 364-365, 368, 370-371 Ghioroc 72 Gilău 129 Gironde (bac) 305-306, 317-318 Giurgița 329, 340 Giurgiu 71 Glod 182 Govora 339-340, 342 Grădina 22, 24, 104, 117-118, 120-121, 125, 153-154, 310, 317, 329, 336-337, 339, 364 Grind 36, 364 Gura Humorului 241 Gurahonț 35 H Hațeg 146 Hârșova 111, 117-118 Hotoan 25, 287, 293 Hunedoara 35-36, 39, 132, 151 Huși 299 Huta 168 I Iași 21, 52, 60-61, 103, 126, 137, 180, 299, 300, 317, 337, 369
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
exista deja o recunoaștere a domnului Țării Românești, chiar și numai ca locum tenens al împăratului Rudolf II în Transilvania; desfășurarea acestor Diete a avut loc fără consimțământul, cel puțin, al împăratului 585. Este vorba de Dietele din tabăra de la Grindul Făgărașului și Ghimbav (4 mai și 4-6 octombrie 1600), Turda (2-9 septembrie 1600, când nobilimea a refuzat să participe la adunarea convocată de Mihai Viteazul pentru 1 septembrie la Sebeș), Ghimbav (6 octombrie 1600), Leț (25 octombrie 4 noiembrie 1600
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
decembrie 1527, să convoace o altă Adunare a stărilor, specială în acest sens, cu participarea reprezentanților celor trei "națiuni"733. Ferdinand de Habsburg își întărise poziția în Transilvania după încoronarea sa la Alba Regală, în 3 noiembrie 1527. Dieta de la Grind, din 21 ianuarie 1529, în care Nicolae Gerendi, episcopul Transilvaniei, a convocat reprezentanții celor trei "națiuni", are o mare importanță pentru evoluția constituțională a Transilvaniei 734. Adunarea a refuzat să mai recunoască autoritatea împăratului de la Viena, hotărând înființarea unui stat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lungul a peste trei secole. Dezvoltate din Congregațiile generale voievodale, cu rol în general consultativ, Dietele au devenit adunări deliberative, care au început să organizeze viața autonomă a Transilvaniei. În perioada 1529-1540778 au fost convocate diete la Bistrița, Biertan, Cluj, Grind, Iernut, Târgu-Mureș și Turda. Este vorba de perioada pe care o denumim, din punctul de vedere al organizării instituției Adunărilor de stări, tranziția de la Congregațiile generale voievodale la Dieta Principatului Transilvaniei (1529-1540). La 21 ianuarie 1529, a fost convocată Dieta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Târgu-Mureș și Turda. Este vorba de perioada pe care o denumim, din punctul de vedere al organizării instituției Adunărilor de stări, tranziția de la Congregațiile generale voievodale la Dieta Principatului Transilvaniei (1529-1540). La 21 ianuarie 1529, a fost convocată Dieta de la Grind, importantă prin decizia de înființare a unui stat autonom al Transilvaniei. Accentuarea autonomiei după anul 1526 este semnificativă pentru țările din fostul regat al Ungariei. Stările Croației, de pildă, s-au reunit în anul 1527, la Cetinje. Dieta a declarat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
bazează pe hotărârile dietelor din anul 1541788. Al. Herlea 789 consemna convocarea unui număr de șapte diete între 1529-1540, în perioada domniei lui Ioan Zápolya. Având în vedere opinia autorului, cele șapte diete au ca punct de plecare Dieta de la Grind, în 1529 și cel final la 1540, exclusiv Dieta de la Sighișoara, convocată de Ștefan Mailat și Emeric Balassa. Din această perspectivă, Herlea plasează Dietele Transilvaniei într-o clasificare trihotomică, care permite identificarea următoarelor perioade de evoluție: a) domnia lui Ioan
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
corespunde adevărului istoric. În același timp însă, ei propun încadrarea activității dietale care începe la 29 august 1540, perioadei Principatului. Având în vedere situația politică și statutul politio-juridic la Transilvaniei după bătălia de la Mohács (1526), opinăm că între Dieta de la Grind, din 21 ianuarie 1529, și dietele anului 1540 se derulează o perioadă de tranziție spre instituția Dietei Principatului autonom. De aceea, inclusiv dietele din august și decembrie 1540, de la Sighișoara și Turda, trebuie relaționate acesteia. Așezarea și consolidarea instituției în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Idem, Mihai Viteazul și Dietele transilvane în perioada autonomiei electorale, în Revista Fundației cultural-științifice "Mihai Viteazul-Călugăreni", an 5, nr. 7, 1999, pp. 11-14. 586 Monumenta Comitialia, IV, pp. 389-391, 529-530 (pentru Dieta de la Turda); Ibidem, p. 392-395 (pentru Dieta de la Grind); Idem, pp. 396-403, 551-559 (pentru Dieta de la Leț/Lecz); Ibidem, p. 577-589 (pentru Dieta de la Cluj). 587 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 32-33, 147-148. 588 V.Al. Georgescu, Types et Formes, pp. 122-123. 589 Ibidem. A se vedea și: V.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vite. Cu toate acestea, în anumite perioade ca urmare a înregistrării unui mai important spor demografic și zonele de câmpie acoperite și ele altădată în bună parte cu păduri, au fost populate de autohtoni, satele fiind situate de obicei pe grinduri sau pantele mai înalte din preajma râurilor sau a lacurilor. Prezența unor așezări și necropole mai numeroase în Câmpia Bărăganului, zonele din preajma Dunării sau din sudul interfluviului Prut-Nistru a fost atestată, fie în perioada secolelor VI-VII d. Hr., fie
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de familii, rareori depășind cu puțin această cifră. Așezările se aflau de obicei de-alungul unei platforme de teren sau pante mai line, bine însorite, situate în apropierea unor surse de apă, râuri sau lacuri, uneori folosindu-se pentru locuire și grindurile mai înalte în zonele de câmpie. Asemenea locuri propice pentru întemeierea satelor au rămas neschimbate în toată perioada marilor migrații și au fost preferate și în perioadele ulterioare din evul mediu. Este de reținut și faptul că, în pofida situației politice
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi în segmente cu grinduri înalte. Totuși, pentru arealul bazinului au fost preferate terasele superioare, inferioare și văile râului Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului, Racovei, Tutovei, Lohanului, Stemnicului, Bogdanei, Stavnicului, Jarovățului, Similișoarei, Similei, Crasnei, Iezerului etc. În consecință, gruparea pe distanțe mici și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului și o movilă din dreptul șoselei Vaslui-Crasna, s-a identificat o așezare cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii fragmentare. Amplasată pe platoul Albeștilor (200-300m altitudine), pe un promontoriu de forma unui grind, stațiunea a beneficiat de câteva sondaje (1976-1978) care au descoperit o locuință adâncită (cu ceramică în inventar) și o groapă de provizii (Gr. 1/1977), cu resturi cerealiere, din care s-au extras două loturi de semințe carbonizate; ambele complexe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sat, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1965; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 164, nota 1; Teodor 1997c, p. 108. b) La Grădinărie: pe un grind aflat în partea dreaptă a Râului Tutova, la aproximativ 2 km nord-vest de sat, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile IX-X. Cercetare N. Zaharia, 1959. Materialul aparține Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 146. 111. Simila (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Grădinărie: la 1,5 km sud de sat, pe un grind mai mare de pe dreapta apei Bârladului, la doar 150m de confluența acesteia cu Râul Simila, în grădina satului, s-au desfășurat săpături (1964) ce au indicat prezența unei stațiuni, din care s-au dezvelit trei locuințe, două având cuptoare din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apă sărată. Lunca și terasele joase ale Dunării. Reprezintă o unitate aparte care se întinde la exteriorul celorlalte diviziuni ale Câmpiei Române, având lățimi maxime în aval de Călărași (peste 30 km). Există, în afara albiei Dunării, numeroase brațe secundare, bălți, grinduri cu zăvoaie (păduri de salcie, plopi etc.), suprafețe drenate și folosite în agricultură, diguri. Pe terasele inferioare sunt așezate sate, orașe cu multe întreprinderi și cu instalații portuare (Calafat, Turnu Măgu rele, Giurgiu, Brăila, Galați), terenuri cultivate. DE REȚINUT Câmpia
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
-lea d. Cr. Unele așezări mici din delta propriu-zisă au fost atestate la finele primului mi leniu, dar majoritatea datează din secolul al XIX-lea. În prezent, în Deltă există 25 de așezări, între care un oraș — Sulina, concentrate pe grindurile mai întinse, cele mai mari fiind Sulina, Chilia și Sf. Gheorghe; se adaugă, la sud de delta propriu-zisă, încă 26 de sate, situate la contactul câmpiei litorale cu podișul. AMINTIȚI-Vă condițiile de formare a deltelor; delte mari pe Glob
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cele mai mari fiind Sulina, Chilia și Sf. Gheorghe; se adaugă, la sud de delta propriu-zisă, încă 26 de sate, situate la contactul câmpiei litorale cu podișul. AMINTIȚI-Vă condițiile de formare a deltelor; delte mari pe Glob; definiția noțiunilor: grind, lagună, cap; caracteristicile vânturilor care bat dinspre est - nord - est. RELIEFUL 37 Cu adevărat, Delta Dunării e o minune care încheie cu vrednicie șirul atâtor lucruri minunate pe care le-a văzut Dunărea de la izvor până la mare. SIMION MEHEDINȚI Notați
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
un golf. Aluviunile transportate de Dunăre și cele aduse de curenții marini au creat bancuri de nisip desfășurate de la vest la est și, respectiv, de la nord la sud. Când acestea au atins suprafața apei, în golf a apărut uscatul, respectiv grindurile (cu NOȚIUNI NOI cordon de nisip (perisip) - formă de acumulare a aluviunilor transportate de marile fluvii de-a lungul țărmurilor joase sub influența curenților marini și a valurilor. 38 GEOGRAFIE FIZICĂ dimensiuni variabile) încadrate de canale prin care se scurgeau
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sistem de lacuri de tip lagună. Delta Dunării este, așadar, o creație comună a fluviului și a mării în condițiile unor maree reduse care au facilitat depunerea aluviunilor. Relieful. Regiunea deltei este o câmpie în formare alcătuită din relief pozitiv (grindurile) și relief negativ (brațele Dunării, canalele, gârlele, depresiunile lacustre, mlaștinile). Uscatul deltaic reprezintă numai 13% din suprafață și este alcătuit din: - grinduri fluviale longitudinale, cu orientări de la vest la est, care însoțesc brațele Dunării și au altitudini între 0,5
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
reduse care au facilitat depunerea aluviunilor. Relieful. Regiunea deltei este o câmpie în formare alcătuită din relief pozitiv (grindurile) și relief negativ (brațele Dunării, canalele, gârlele, depresiunile lacustre, mlaștinile). Uscatul deltaic reprezintă numai 13% din suprafață și este alcătuit din: - grinduri fluviale longitudinale, cu orientări de la vest la est, care însoțesc brațele Dunării și au altitudini între 0,5 - 5 m; - grinduri fluvio-maritime, cu orientări de la nord la sud, create prin acțiunea comună a Dunării și a mării (de exemplu, Letea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]