722 matches
-
avea și Bucureștii, capitala sîngeroasei revoluții anticomuniste, un memorial al holocaustului roșu, în care să fie prezente și Canalul, și Gherla, și Aiudul, și Piteștiul, cu sinistrul cortegiu de orori comise de cei ce, după război, au înfipt ghearele în grumazul țării și care nici astăzi nu vor să și le scoată? Să nu așteptăm ca răspunsul la această amară întrebare să vină din partea recentului vizitator al Washingtonului. 16 aprilie Vedem la tv, în comentariul excelent nicotinic al Găbiței, că academicianul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă la brîu, în plin soare, cu barba mare și chica bogată în vînt... Îl văd, în amintire, prin fîneață, ca un cal slobod". Îi și place, în zăvoaiele Buciumului, să aibă în preajmă un cal, să-l bată pe grumaz, să-i facă schițe. Cîinele-i și el prezent. E o fotografie de familie, reprodusă în excepționala monografie, din 1988, a regretatului Mihai Ispir, fotografie care, cu vegetația sălbatică a Buciumului, e parcă replica ironic agrestă la una din scenele burghez-pariziene
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cuvinte provin din substratul trac, iar 40 au o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura acesteia. Acad.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Slovacia și când ? a Întrebat Învățătorul. Glasurile copiilor sunau ca niște clopoței sub bolta senină a cerului. Au răspuns toți că meleagurile lor au fost dezrobite de români. Învățătorul zâmbea mulțumit de răspuns. Am zâmbit și noi. Nodul amar din grumaz, stârnit de aducerile-aminte, nu l-am mai simțit. Am avut un simțământ de mândrie față de contribuția noastră de sânge În războiul dreptății, din munții Tatra. Cum au aflat că suntem români, Învățătorul și copiii s-au apropiat de noi cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pas, Nu are nimene un cânt să semene Cu al tău glas. Spune-ne cântecul ce-n nopți lunatece Adese-l cânți Când luna tremură pin ceți apatece, Pin codrii sfinți. Vin iubite! Cungiura-voi Cu-al meu braț al tău grumaz Și lipi-voi a mea față De-arzătorul tău obraz. SIRENA Vin iubite, căci zăpada Dulce-a sânului păstrez! Ah! tot visu-mi, ah! tot dorul E ferice să te vezi. Vin iubite, ah, te cheamă Al meu suflet îndrăgit, Nici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
văzut...... Apoi tu... ești poet... Ce fericit ești că ești poet... Cerul și pământul ție-ți sânt de două ori mai frumoase decum li pare altor muritori... Eu aș vrea să fiu nevasta unui poet... Dar pîn-atunci, unchiule... (îi încongiură grumazul cu amândouă mînile) să ședem așa ca în timpii când eu eram de 7 ani și tu... de câți ani erai tu?... de vo 50? Ai? {EminescuOpVIII 327} [ȘTEFAN] Va să zică acu sunt de 60. Bine! Frumoasă vîrstă-mi dai, nepoțică! (ap
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dacă se întâlnește cu dracul, poate să-l lege „cu brăcinarul” și să-l „bată mereu”, până ce acesta îi dă banii (comorile) peste care e stăpân (29, p. 173). „Vânătorul [...], scoțând degrabă o sfoară, prinse pe dracul cu ea de grumaz”, se spune într-o legendă din Bucovina, publicată de Simeon Florea Marian în 1879 (95). Când se rătăcește un obiect, se crede că acesta a fost furat de dracul. Pentru a-l recupera, copiii recurg la un fel de conjurație
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ostășesc și armele] și brâul de aur cum să cade viteazului [...] Deacă-l văzu pre el, zmău turnă să fugă. Sv[â]ntul Gheorghe ajunse-l și-l înpunse el prin gură și [își] deștinse [= descinse] brâul și-l legă de grumazi și-l deade la fată și-i zâse ei : „Du-l în cetate !”. Fata tremura și-l ducea. Sv[â]ntul Gheorghe bătea-l cu grăbaciul [= gârbaciul] (115). Cele două variante prezentate indică limpede direcția involuției motivului mitic, de la tipul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de oameni cari și-au făcut demult din patriotism o meserie și al căror trecut ne spune îndestul vor ce fi capabili să facă în viitor. Toată lumea este sătulă de domnia acestor paraziți. Națiunea voiește să răsufle un moment, căci grumajii [î]i sunt apăsați de politica d-lui Brătianu, care o înăbușește. Ea are trebuință de repaos spre a-și reculege puterile și a reîncepe munca zilnică, muncă fără de care popoarele ca și indivizii nu pot trăi. Acest repaos, această
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oare Dumnezeu și în zidurile Abației atunci? Violența? - Cu siguranță! Tânărul scoase un hohot de râs gutural și porni o mișcare fluidă, de luptător încercat. Se feri de halebardele celor doi frați-ostași din spate, împlîntînd mici săgeți de lemn în grumazurile celor doi din fața. Călugării se prăbușiră înainte de a realiza ce li se întîmplă. Isidor se răsuci cu iuțeală la atacatori și rupse dintr-o lovitură ambele picioare ale unuia din ei, numai pentru a se folosi de greutatea naturală a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
situație: „iată mai mulți oameni aflați într-o încăpere subpământească, ca într-o peșteră, al cărei drum de intrare dă spre lumină, drum lung față de /lungimea/ întregului peșterii. În această încăpere ei se găsesc, încă din copilărie, cu picioarele și grumazurile legate, astfel încât trebuie să stea locului și să privească doar înainte, fără să poată să-și rotească capetele din pricina legăturilor. Lumină le vine de sus și de departe, de la un foc aprins înapoia lor; iar între foc și oamenii legați
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
celălalt car la care un cal e „de soi ales”, celălalt - „de neam prost”. Calul împovărat de greutate trage în jos, apleacă spre pământ carul gata să-l răstoarne și îngreunează astfel brațul vizitiului. Acest cal e șui, greoi, cu grumaz țeapăn, gât scurt și bot turtit, nesățios și îngâmfat, cam surd de fel și abia dacă mai ascultă de bici. Celălalt cal, vorba lui Socrate, „iubește părerea cea adevărată”, e „cumpătat și rușinos”. Și acum se întâmplă ceva, și nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trei ori. Cuplajul (15-20 secunde) Tehnica Închiderii Întărește meridianul central. Acesta, avînd rolul de a trimite energie În partea superioară a corpului, lucrează În tandem cu meridianul guvernator, cel care trimite energie coloanei vertebrale. Cele două meridiane se Întîlnesc În spatele grumazului. Metoda Cuplajului concetează cele două meridiane, realizînd o punte Între energii, Între partea din față și cea din spate a corpului și Între cap și tors. Îmbunătățește coordonarea și stabilizează toate energiile, inclusiv cele ale aurei care vă Înconjoară. Este
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vreme pe seama lui Nicolae Costin („Pseudo - M. Costin”), care nu s-a dat în lături de la efortul de a se informa pentru mici demonstrații de patologie. Lui Dumitrașcu Cantacuzino - zise el - „i s-au tâmplat moartea” din cauza unei „boalfe” „la grumazi în chip de tragăn”. Gheorghe Duca Vodă, așezat de un cronicar între victimele lui Șerban Cantacuzino (otravă, plasată prin intermediul unor „leși”), a murit de „cataroi”. El și-a văzut moartea venind: „Sosind văleatul 7193 eară cel de la Hristos 1685, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deosebire). „Pseudo - M. Costin”, de pildă, nu s-a dat în lături de la efortul de a se informa pentru mici demonstrații de patologie, cum ar fi descrierea bolii lui Dumitrașcu Cantacuzino („i s-au tâmplat moartea” din pricina unei „boalfe” „la grumazi în chip de toagă”) sau consemnarea - am văzut - a rezultatelor autopsiei - înserat de discurs medical modern, în cadrul căruia trupul neînsuflețit este altfel privit datorită unor schimbări în imaginar - la care a fost supus cadavrul (care, brusc, devine vizibil într-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și un balaur mare întru dânsa, având în gura lui un om cu fața în jos, văzându-se până la mijloc; și moartea aproape lângă dânsul, înlăuntru și ea în groapă; și ține în mână o seacere mare, pre care în grumazul bărbatului o pune și îl trage pre dânsul jos”. Cartea de pictură bisericească, indicând direcția „în jos”, recomanda și alte explicații: „Iară la groapă [scrie] acéstea: «A tot mâncătoriul iadul și moarteaț. Iară la acela pre carele îl înghite balaurul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de astăzi numesc un „experiment imaginar” (Gedankenexperiment). „Socrate platonicul” propune conlocutorului său Glaucon să-și închipuie că omenirea din toate timpurile s-a născut și a crescut în condițiile constrângătoare ale unei spelaion („peșteră”): legați de mâini, de picioare, de grumaz, oamenii din cavernă nu pot vedea decât umbrele trecătoare ale diverselor lucruri care se perindă în peșteră. Este tot ce pot cunoaște și considera adevărat. În elina platonică se folosea adverbul aléthes (alhvqe") pentru a desemna acest adevăr aparent. Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cântecului haiducesc. Dezrădăcinarea atrage după sine pierderea sentimentului identității: „Nu știu. Mă caut. Dar nu mai sunt eu!”, declară, arghezian, poetul. Și poeziile erotice sunt influențate de Arghezi: „Ți-am căutat părul, fruntea și genele,/ Ochii tăi albaștri și sprâncenele,/ Grumazul, umerii rotunzi și mâinile care/ Știu să te-nfioare-n dezmierdare...” (Cântec pustiu). Nuvelele de maturitate ale lui N. sunt reunite în secțiunea La capătul drumului din volumul colectiv Povești fără țară și în Cetăți sfărâmate. Primele sunt cinci povestiri cu tematică
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
a cânta construcția socialistă. El face la începutul acestui nou drum o mărturisire a cărei ingeniozitate trebuie prețuită: Noi cei deprinși cu chiu-n căciulă Azi, liberi, ne simțim ca-n haină nouă. Poetul simte a-i lipsi jugul pe grumaz. Vitalismul lui era blestemător la lupta de doborâre, acum misiunea lui e de a cânta construcția pașnică și de a sta de veghe prin cântec împotriva vrăjmașilor ei. Este ceva ce năzuiește M. Beniuc să facă de câtăva vreme, desfășurându
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu blândețe, Înconjurat de aura strălucitoare a luminii de sus, măreț și smerit, purtând În mâini un lanț. El Însuși a legat strâns gâtul Satanei, apoi mâinile la spate, l-a azvârlit În tartar, i-a pus piciorul sfânt peste grumaz și i-a zis: Toată vremea aceasta ai făcut multe rele; n-ai vrut să te potolești cu nici un chip. Astăzi te arunc În focul veșnic. A chemat Iadul și i-a poruncit: Ia-l pe acest cap al răilor
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a bocet. Gâfâind, în cămeșă, apăru și Costan cu o sticlă murdară de untdelemn. - Bagă-i untul de lemn în gură, îl îndemnă Hortolomei. Noul venit prinse vaca de nări și-i vârî adânc în beregată gâtul șipului. Răsucindu-și grumazul, vita, aproape înecată, fu nevoită să înghită cu bale uleiul. - De-acuma dați-i drumul și fugăriți-o. Tremurici mână vita roșie pe drumeagul dinspre bahnă, făcu un ocol către livada popii și de acolo o aduse înapoi. Umflată pepene
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
orbitoare. Lângă moară, la sănii, animalele începeau să se dezmorțească. Obosit de lumină, un căluț șezu din ronțăit și închise ochii. Capul îi scăpăta de somn. Lângă sania cu oplene un bou își lingea arar tovarășul în timp ce acesta, clipocind, tindea grumazul către omăt. Pe urmele sclipitoare rupte de sănii, picuraseră măciulii de fân. Atent în toate părțile, printre ele călca un ciocârlan. în ușa morii ieși un moș cu căciula trasă pe nas și mânecile cojocului împreunate. Privind peste streșina căciulii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fruntea încoronată cu crăci. Proptit o clipă, copacul se clătină. Morarul încerca să-i abată tăria împingându-l la mal. Abia atunci începu adevărata luptă cu puhoiul care, izbind, se trăgea spre gaura căscată în opust. încordate, vinele pocneau iar grumazul omului se înroșise. încet-încet, apa se dovedea mai tare. Morarul cercă să îndrepte trunchiul de-a lungul sforului, să-l poată scăpa prin strungă; dacă puterea copacului ar fi venit de-a curmezișul, izbitura ar fi rupt opustul și l-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
am greșit tunelul! Poftim, caporal? Cred că am greșit tunelul, domnule, zise cel din față către unul mai din spate. Nu era cufundat în întuneric. Se opriră. "Domnul" se strecură printre alți zece soldați și Gardieni și îl luă de grumaz pe un adolescent pirpiriu și un pic înspăimântat. Uite, băiete, care-i treaba! Ne-ai zis că ne vei conduce la intrarea subterană în colegiu. Deja ne-ai pierdut o dată când am luat-o pe un coridor greșit. Acum ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se organizau cu greu și răspundeau focului. Câteva secunde după începerea haosului, când știau că atenția inamicilor avea să fie în cu totul altă parte, cei doi Vagabonzi care se făcură nevăzuți, se aruncară asupra ariergărzii și făceau progrese sfâșiind grumazurile și sfârtecând piepturile soldaților neatenți și slab pregătiți. Cei din față se avântară și ei asupra rândului trei de Gardieni și din două salturi erau lângă prada lor și făceau prăpăd. Corvium se mișca în același ritm cu ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]