461 matches
-
nu observă blocada decât după ce trecuse de strada care reprezenta ultima lui șansă de a o ocoli. Încercă să frâneze și să se întoarcă, dar în spatele lui deja era oprit un camion de colectat gunoi, care îl bloca. Șoferul și gunoierii înțeleseseră despre ce era vorba, așa că abandonaseră mașina, punându-se la adăpost. Sachs privi din nou la cei patru adolescenți teribiliști. - La adăpost! îi îndemnă ea. Rânjind batjocoritor, o ignorară. Sachs ridică din umeri și se îndreptă către Camaro, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
amplasamentele lor cu saci de nisip, postate de-a lungul șoselei din jur. Jim Își linse degetele, savurînd ultimele rămășițe din cartoful dulce de sub unghiile lui roase. Căldura catrtofului Îi potolea durerea sîcÎitoare de dinți. Îi urmări la lucru pe gunoierii chinezi, fiind tentat să se strecoare printre sîrme și să li se alăture. Erau atîtea mărci noi de avioane japoneze! Doar la vreo patru sute de metri depărtare de cursele de fazani, era corpul prăbușit al unui Hayate, unul dintre puternicele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și În lagărul Lunghua, valorile unei Anglii dispărute supraviețuiau. Oricît de neadevărat era acest lucru, Jim era bucuros să-l ajute pe doctorul Ransome În orice mod. — Amatus sum, amatus es, amatus est... În timp ce recita perfectul simplu, Jim observă că gunoierii chinezi fugeau de lîngă avionul distrus. Grupul de hamali se răspîndise, aruncîndu-și coșurile cu pietre. Soldatul japonez sări din compresor și alergă, cu pieptul gol, spre amplasamentele antiaeriene ale căror tunuri cercetau cerul. Deja o linie luminoasă se ivi dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
lanțul de coteț ca să nu mai iasă pe stradă. Cine vrea să-l vadă să vină la el la coteț. Tu și fetele lui nea Ene o să-i duceți oase pentru că madam Stancu, croitoreasa, a tăiat o găină, adică un gunoier i-a tăiat găina că ei Îi este milă să taie găini și precis o să rămână multe oase. În acest timp, cățelușa Laika se Învârtește În jurul Pământului la bordul satelitului artificial Sputnik 2. Cum au prins-o hingherii ca să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
popor / S-așezăm o lege dreaptă / Să dăm pâine tuturor. TU ai mâine examenul de diplomă. Examenul de absolvire a patru clase primare. Cu diploma, când vei fi mare Îți poți câștiga o pâine. Vatman la I.T.B., paznic, muncitor necalificat, gunoier sau chiar hingher. Hingher nu-ți place, că ți-e milă. Ai emoții pentru ziua de mâine. O să fie o comisie ca atunci când a venit delegația sovietică și v-a făcut cadou cărți și atlase În limba rusă. De ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din așa ceva? Dă-te la o parte, să scuip. După același Anglada, nici moartea prietenului său Isidoro Fosco nu-i dădea pace. Dar eu nu cred, nici chiar dacă ar sta scris În almanah. Pe vremea când el era un simplu gunoier, contele, consul și milionar, nu-i dădea decât sfaturi. Moartea unui asemenea prieten e mai curând o binefacere, dacă n-ai nevoie de el ca să-i moi oasele În bătăi. Afacerile nu-i mergeau nici ele prea rău: armatelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
drogați; travestit În gabor, a făcut, vreme de douăzeci și trei de zile, lampa mică În pântecele unei corăbii daneze, mâncând și bând doar o salbă de roți din brânză de Olanda; la Cape Town s-a alăturat preaonorabilei bresle a gunoierilor și nu și-a precupețit ajutorul dat grevei din Săptămâna Puturos-Duhnitoare; un an mai târziu, prostimea din Montevideo se bătea pe străzi și la răspântii pe frugalele azime de mălai cu care făcea negoț un tânăr Încliftat În straie exotice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lovit scurt, cu cotul. Îl mai lovesc și-acum, după unsprezece ani, și geme. Cu toate că stau la etajul șase, de unde zăresc tramvaiele, căciulile, pensionarii cu șepci de baseball, pe una scrie Thriller, cîinii, cărucioarele, vălătucii de funingine În tornade de gunoieri, discoteca cu firma luminată ritmic NEVADA, și studentele sau ce sînt cu pantofi cu botul lat și decolteu care m-a stupefiat de mic. CÎnd stăteam la etajul doi, decolteul era mai adînc. Praful urcă pînă la mine, așa cum stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de vorbă cu profesori, primari, medici, avocați, un scriitor, vînzători de țigări, șoferi, copii și studenți, am discutat fără complexe, Într-o franceză aproximativă, naturalețea lor te dezinhibă instantaneu, sînt fundamental veseli, liniștiți, catolici, le-am studiat armonia trăsăturilor, inexplicabilă, gunoierii au fizionomii de intelectuali, polițiștii umblă cu chipuri aristocratice, coafezele prezintă o linie perfectă a nasului, e ilogic, și rafinamentul cvasiconstant al profilurilor Îți creează invincibila dorință de-a te privi În oglindă, lucru ce devine la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
G. —Grădină. Nu. —Garaj. — Nu. — Atunci ce-ar putea să fie... Gasetofon? —Daaaaa! Ești deșteaptă, mami. Mă străduiesc, draga mea. Zău mă străduiesc. Să nu uit Scrisori de mulțumire. Dezmembrat bradul de Crăciun și ascuns În saci de gunoi de gunoierii care nu vor să ia brazii de Crăciun ( Nu e treaba noastră, scumpa). Cec pentru orele la centrul Bouncy Babies (94 £ pe trimestru - mai ieftin să-l Înscrii la pregătire pentru astronauți). Maiou de balerină nou pentru Emily (albastru, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
prietenul ei În patul nostru cât am fost noi la Glyndebourne. 5/ Arnica pentru vânătăi (dulăpiorul din baie). 6/ Ignația pentru supărări (sticla galbenă, pe noptiera mea). 7/ Poștașul se numește Pat (pe bune); băiatul cu ziarele e fată (Holly). Gunoierii vin marțea dimineață; nu iau resturile din grădină. Ponturi pentru Crăciun În Caietul Maro - fii generos! 8/ După Înmormântare, băieții ar putea să meargă la Maggie, psiholog-consilier la sanatoriul pentru bolnavii incurabili. Cam alternativă pentru gustul tău, dar cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu mansardă și lucarne. Fațada unei bodegi, acum închisă, este în lucru și pășește cu grijă printre bucățile de tencuială căzute pe trotuar. Citește meniul afișat în fereastra mânjită cu var"Ciorbă de burtă, mititei, friptură și vin bun". Un gunoier cu obrazul mâncat de o barbă neîngrijită, golește apatic în tomberonul său mizeria adunată în pubelele adunate pe lângă ziduri. La câțiva metri depărtare, un chefliu întârziat discută aprins cu un sergent de stradă. Chiar dacă încearcă din răsputeri să stea drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să mănînc! Îl ținurăm așteptînd-o pe Ana, care nu veni decât după o săptămână, când era prea tîrziu: o găsii pe Matilda în bucătărie cu purcelul întins pe grătarul de lemn de la baie îl măcelărise cel care îl tăiase, un gunoier, după cum îmi spuse. Făcea cârnați din carnea pentru cârnați. Stătea pe un scăunel, cu burta mare, și învîrtea la mașina de tocat, care mergea ca vai de lume. O întrebai dacă pot s-o ajut. "Vezi-ți de treabă", îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de ce nu-i trage o bătaie s-o facă să zacă pe-o vangă o lună de zile? Și la ce-ar ajunge? îi spuneam. Ce deosebire ar mai fi între el și ăștia din spate? E profesor universitar, nu gunoier! Ca să-mi dau seama, acuma, pe patul morții, că ai fost, adică nu că ai fost, ești și acum, fiindcă și acuma suspini după ea, ești mai rău decât un gunoier, fiindcă tot n-o uiți..." Sării în sus, copleșit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el și ăștia din spate? E profesor universitar, nu gunoier! Ca să-mi dau seama, acuma, pe patul morții, că ai fost, adică nu că ai fost, ești și acum, fiindcă și acuma suspini după ea, ești mai rău decât un gunoier, fiindcă tot n-o uiți..." Sării în sus, copleșit de teribila ei înstrăinare de mine, mă așezai lângă ea pe pat, îi apucai mâinile care se smuciră într-un violent spasm să se degajeze, îi căutai privirea atât de dragă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu mecanismele alea metalice din creier...“ „Să-mi spui și mie-odată cine sunt scriitorii ăia cu metal pe creier, roboții noii orânduiri literare... Anti-sufletiștii.“ „Îi găsești în librării. Toți care toacă poezia mărunt, până nu mai rămâne nimic din ea. Gunoierii trecutului, care n-au nimic de spus și culeg de la alții tot ce le trebuie: puțin Arghezi, puțin Bacovia, o idee și de la Eminescu și gata volumul! Original, bineînțeles, cu semnătura lor pe copertă! Așa-ți scot și eu zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
niște șanțuri uriașe; deteriorau apometrele (făcându-i pe vecini să nu mai știe câtă apă au consumat și, în cele din urmă, să se încaiere); defectau sistemul de semnalizare al semafoarelor (după ora 23, toate clipeau pe galben intermitent); plăteau gunoierii să ridice tomberoanele noaptea (zdroncănea toată strada, când ți-era somnul mai dulce); își încercau eșapamentele dimineața (erau preferate motoarele de Aro, negre, pe diesel sau cele de Dacia 1300, care scoteau un fum gri, înecăcios) sau prăjeau punctele de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
clonată. Țesătura chirurgicală a implantului. Niște degete metalice, strivite ca o perie de sârmă într-un calup de plastilină. Încerc să trăiesc pur și simplu, să mă scol dimineața și să merg bombănind la servici, să-mi fac meseria de gunoier intelectual patru ore pe zi, să mănânc gogoși sleite în pasaj la Universitate, să citesc ziarele, să beau bere cu colegii, să plec, să mă uit noaptea la Seinfeld, să zic da, totul e-n regulă și va fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi șters-o de pe față, îmbrâncindu-l prietenește. „Acum e rândul meu. Unu: cine și cui îi scrie? Un fraier din facultate, unei pipițe din altă facultate, care i-a sucit mințile.“ „Ce facultate?“ „Robane, ți-au scăpat niște chestii. «Gunoierul intelectual», care vine nu știu câte ore la serviciu (puține, oricum), e unul dintre noi, lucrează la Universitate.“ „Nu-nu-s eu!“, s-a apărat Cezar, cu mâna la gură. „Nu unul din noi trei, boule!“, i-a explicat Mihnea. „Oricine. Nu m-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
omul nostru din scrisori.“ „Și mai e ceva. Poate tâmpitul nu-i cine credem; poate nu noi îl urmărim pe fraierul din scrisori, ci el se uită la noi. Și mai și râde, în timp ce ne examinează lejer. Pe lângă chestia cu gunoierul intelectual, ți-au mai scăpat niște chestii.“ „Ce chestii?“ „Datele fabricate. Astea chiar ar trebui să-ți dea de gândit.“ „Adică?“ „Scrisorile n-au destinatar, sunt semnate indescifrabil. Oricine putea să compileze niște informații și să le dea o formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu e-un proces nerealizabil. Dimpotrivă. Cineva se află într-adevăr în spatele operațiunilor. Cineva care a stat acolo dintotdeauna sau măcar de câteva secole.“ „Economiștii Minții.“, am zis, fără teamă. „Noi.“, a recunoscut scriitorul. „Arhivarii depozitelor neuronale. Negustorii mărfurilor cerebrale. Gunoierii zonei dintre memorie și realitate. S-ar duce lumea de râpă fără Economiștii Minții.“ „E-un punct de vedere.“, am admis. „Altul ar spune că influențați spațiul și epocile. Că vă băgați coada-n istorie.“ „Dar am fost întotdeauna acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Blocatari și operează modificările necesare sau forțează tranzacția, la un preț convenabil companiei. Curățenie neuronală. Albirea memoriei. Costuri minime, eficiență maximă. Te poți gândi la Economiști ca la niște măturători ai spațiului neuro-economic. Niște oameni de afaceri cu halate de gunoieri. Cine crezi că m-a trimis aici, să discut cu dumneata?“ „Credeam că noi te-am adus pe tine...“, i-am atras atenția. „Nu-mi amintesc să fi călătorit eu în portbagaj și cu-atât mai puțin să stau de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în a atribui și accepta neutralitatea și lipsa de schimbare a acestor circumstanțe care de fapt genereaz] alternativele de tip „mâini murdare”. Robert Fullinwider a remarcat c] avem nevoie de politicieni în aceeași m]sur] în care avem nevoie de gunoieri, și în ambele cazuri ar trebui s] ne aștept]m că aceștia s] nu fie prea „curați”. Odinioar], era nevoie de persoane care s] strâng] de pe str]zi „îngr]s]mântul natural” adunat peste noapte, dar, datorit] ingeniozit]ții umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
continuare pe www.supliment.polirom.ro. Cea mai grețoasă meserie din România Am încercat la un moment dat să decid care mi s-ar părea cea mai grețoasă meserie din România de azi. Desigur, primele opțiuni au fost unele clasice. Gunoier, de exemplu. Doar că nu eram prea convins. Clișeul nu mai funcționează. E o profesie ca multe altele. Grea, da, dar nu grețoasă. Aș putea s-o fac liniștit. Când îi văd pe cei de la salubritate, cu mănuși, salopete, containere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
un stăpân. Un vechil pe moșie. Orice fire cu un strop de simț etic ar ceda. Ar lua-o razna, și-ar da demisia sau ar încerca să-și reformeze colegii și abia apoi ar lua-o razna. Munca de gunoier e de o mie de ori mai acceptabilă: te mânjești doar pe dinafară. Iată de ce parlamentarii români au atâtea drepturi și avantaje: salarii imense, dreptul la chiul, dreptul la înșelătorie, dreptul la aroganță, bodyguarzi, mașini de serviciu și câte și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]