56,318 matches
-
birou, urmărind disputa înverșunată. Acum, se știa că cei doi nu prea se înghițeau, primul fiind un realist fără aere intelectualiste, al doilea, în primul rând un om al ideilor, de forță. Marin Preda aproape că zbiera cu spume la gură, citez, absolut exact, cel mai bun aliat al meu fiind memoria: " Și mai lasă-mă naibii cu Marx al tău! Să-l văd eu pe tac-tu că ară pământul de dimineață până seara, că apasă într-una pe coarnele
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
dreptului la replică a fost băgată sub preș. După părerea mea, această lege ar fi trebuit să-și urmeze drumul pînă la capăt și să ajungă la promulgare pe masa președintelui Iliescu. Ne facem că uităm de la mînă pînă la gură, încît de unde ieri susțineam legea și o mai și lăudam pentru europenismul ei, ca dl Iliescu, azi n-o mai considerăm bună și îi lăsăm să ofteze de dorul ei pe vrednicii parlamentari ai puterii și pe amicii lor de la
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
au gîndit la asemenea consecințe. Dorința lor era să strîngă presa de gît și să o învețe cine are puterea în țara asta. Majoritatea parlamentară de la noi a crezut că a găsit o formulă "europeană" de a băga pumnul în gura presei. De altfel avocatul-parlamentar G. Frunda a și spus în Senat că legea dreptului la replică e alcătuită în spirit european și că rostul ei e să nu se transforme presa într-o superputere în România. Am înțeles că inițiatorul
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
Cronicar Un scandal de mari proporții a izbucnit la filiala din Bihor a PSD. Un deputat al acestui partid, Mihai Bar, furios că a pierdut alegerile pentru șefia filialei, și-a dat drumul la gură aducînd grave acuzații atît actualului cît și fostului prefect de Bihor. Acuzațiile deputatului Mihai Bar aduc o nouă lumină asupra cazului Tărău. Sau, cum titrează ZIUA: "Prețul Tărău". Mai pe șleau, deputatul Mihai Bar povestește, reluat de Ziua, că actualul
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
soț cei care primesc darurile tale, ș.a.m.d.". Poruncile sînt altele, căci ceea ce a rămas este lumea îngerului, celelalte întrupări ale divinului s-au retras: "introduci moneda aceea în telefonul public automat/ cu speranța că vei auzi adevărul din gura eroului principal/ dar apelul tău sună în gol". Legătura cu o supramundanul se păstrează totuși în fragmente mitice izolate de restul poemului prin ghilimele: "marele stăpîn al viselor stătea în dreptul ei șoglinziiț cu spatele lipit de suprafața ei/ cu capul
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
și fini e una stabilă, de durată. în anii de ai deceniului nouă, un făcea, cu Trăbănțelu-i, turul finilor literari din provincie, care-i dădeau care ce putea: niște brînză, niște cîrnați, un pui sau doi; cel puțin așa zic gurile rele. Și tot ele, cum că alt are cotă-parte din premiile literare pe care le aranjează finilor săi." Cam așa arată de obicei "dezvăluirile" lui Alexandru Mușina, cam aici se oprește marele și durul său "naturalism". Cu alte cuvinte nimic
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
galimatias conceptual, de , , specifice unui spațiu cultural marginal, provincial (în sensul cel mai rău al termenului)." Să ne întoarcem la un citat anterior? Mai bine nu pentru că Alexandru Mușina nu doar că folosește și el bibliografia orală, dar ascultă chiar "gurile rele". în sprijinul aceleiași teze împotriva postmodernismului: " Mi se pare jalnic că - la 10 ani după ce mii de tineri au murit ca noi să fim liberi - discutăm, iarăși și iarăși, despre postmodernismul românesc. Nu ne asumăm, bărbătește, vina - intelectulă, socială
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
explică frumoasa mea poveste. De fapt o pasiune nu poate dura ani întregi. Ea trebuie să se desfășoare într-un timp limitat, măsurat. Înainte de a muri, bărbatul meu a pronunțat un cuvânt important, pe care eu l-am pus în gura unui erou dintr-un roman, dar a trebuit să treacă mulți ani ca să-l pot folosi în scop literar. Există lucruri care ni se par sfinte și pe care eu, ca scriitoare, nu le-am utilizat decât după o lungă
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
perspectivă", se joacă cu ordinea lucrurilor și întoarce pe dos toată realitatea cu un apetit nebun pentru luat în râs. De exemplu, aerul condiționat din mașina unui ministru de Finanțe îi explică naivului aer de munte ("care îl asculta cu gura căscată, cum se cade să ne ascultăm semenii care reușesc în viață") toate șmecheriile și parvenirea lumii bune de azi, și promite să-și trântească la bătrânețe o vilă la munte, că-i place zona. Lucrurile cele mai banale și
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
din Creangă, cu umorul hâtru și culoarea locală a toponimelor, încât s-ar zice că inventează un întreg epos moldav de bețivi sentimentali, studenți căminiști din complexul Tudor Vladimirescu, jupâni de bloc de Dorohoi etc. Aceiași inși autentici, rămași cu gura căscată în fața reclamelor luminoase. Cinstiți călugări care stropesc cu aghiazmă către ele. La această inventivitate epică extraordinară se adaugă talentul de a face din orice subiect ceva absolut original (a se citi Un miros proaspăt de verdeață și gâză tânără
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
reclamelor luminoase. Cinstiți călugări care stropesc cu aghiazmă către ele. La această inventivitate epică extraordinară se adaugă talentul de a face din orice subiect ceva absolut original (a se citi Un miros proaspăt de verdeață și gâză tânără îi însuflețea gura), precum și talentul expresiei deosebite. Cătălin Mihuleac face dintr-o metaforă o narațiune. Și-a intitulat volumul Bar de stepă, prin "contaminație" metaforică de la "lup de stepă" și "stepă financiară". A ieșit un hibrid reușit, cu gene puternice, provenite din meditație
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
să se intre cu bocancii nesimțirii și ai lăcomiei peste ea. Că de suferit vor suferi tocmai copiii de mila cărora Cati-de-Celuloză se zguduie de plâns, n-are importanță. Important e că partidul a mai confiscat un uger la care gurile însetate ale clientelei s-au conectat pline de lăcomie. Să așteptăm, așadar, toamna, când băncile copiilor vor fi pline de manuale virtuale - pentru că pe cele de celuloză le-a păpat lupul cel lacom al îmbuibării de partid. Vom vedea atunci
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
un glacial joc de forme fascinante în sine și la o ontologizare a lui, la "reînvierea" poemului precum a unui organism asfixiat: "Din metafore banale/ se-ncheagă poemul, el e doar/ un mort prin asfixie care trebuie/ reînviat prin respirația gură la gură/ prin respirația trup la trup, viață la viață" (Pămînt roșu). Cuvîntul de ordine al acestei circumspecții restauratoare este ambiguitatea. Categoriile contrare cooperează în virtutea unor enigmatice impulsuri unificatoare ce zac în adîncul lor. Aproapele și departele: "O, de cît
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
joc de forme fascinante în sine și la o ontologizare a lui, la "reînvierea" poemului precum a unui organism asfixiat: "Din metafore banale/ se-ncheagă poemul, el e doar/ un mort prin asfixie care trebuie/ reînviat prin respirația gură la gură/ prin respirația trup la trup, viață la viață" (Pămînt roșu). Cuvîntul de ordine al acestei circumspecții restauratoare este ambiguitatea. Categoriile contrare cooperează în virtutea unor enigmatice impulsuri unificatoare ce zac în adîncul lor. Aproapele și departele: "O, de cît mă apropii
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
focul stins// Desenez cerbul meu cenușiu tot mai mic/ străpuns de săgeți tot mai mari// Și cînt cu sunetul pe care-l scoate fumul/ la prima aprindere a focului// Focul acela stins de mult, răvășit/ de un arc întunecos// La gura peșterii desenez bolovani/ tot mai mari străpunși de un cerb" (Grota). Am putea spune că sub pana lui Ion Stratan acel crepuscul al modelelor (fie și al modelor!) lirice pe care-l reprezintă parodia se preschimbă, mirabil, într-un nou
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
româna standard, tendința mai veche de depreciere și de marcare ironică a formelor citate. Exemplele sînt numeroase: "Nu știu de unde a procurat dumnealui studiile cu pricina, dar am impresia că atunci când nu te pricepi e mai bine să taci din gură" (netreport.ro); "pentru dumneaei, turismul a fost transformat la comandă într-un fel de zonă liberă" (România liberă = RL 2026, 1996, 8); "Dumnealor s-au obișnuit să fie doar în față" (RL 1167, 1994, 1) etc. Utilizarea ironică - nu totdeauna
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
cum spuneam, în perfecțiunea limbii literare. La un moment dat, Miranda îi spune lui Clegg: "Știi ce faci tu? Știi cum ploaia estompează culorile și face ca totul să pară cenușiu? La fel faci tu cu limba engleză. De câte ori deschizi gura o transformi în ceva tern și fără culoare". Această capacitate a lui Clegg de a "ucide" cuvintele (tot ca pe niște lepidoptere colecționate pentru propria plăcere), ca și încercarea Mirandei de a le face să evolueze spre viața veșnică a
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
îi acuză, alții îi apără. Există apoi o seamă de parlamentari care sînt plimbați cu mașina de acasă pînă la așa-zisul serviciu și retur, care nu se ostenesc nici să deschidă ușa automobilului (o face șoferul), nici să deschidă gura la dezbateri (bine fac, căci sînt agramați) și care cîștigă totuși cît trei-patru profesori universitari la un loc. Și ei sînt curtați, ca și oamenii de afaceri, măcar atîta timp cît ocupă un scaun la Senat sau la Camera Deputaților
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
strada Dionisie Lupu, urechindu-l pe ambasadorul României la Beijing ca pe ultimul repetent. Culmea e că a avut chiar nesimțirea să se refere la excedentul de kilograme al doamnei ambasador, ca și cum nici usturoi n-ar fi mâncat și nici gura nu i-ar mirosi a obezitate. în fine, asta e țara, ăștia ne reprezintă și în interior și în exterior. Pe acest fond, am nimerit peste inevitabilul Păunescu într-o recentă emisiune a lui Tucă. Flancat de-un popă gureș
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
o pîclă, zice Ion./ Nordul e o valvă a Nopții, adaugă tot el./ Nordul este cînd vezi, spun./ Înconjurăm Turnul cu ceas. Cadranul/ scorojit pare găvanul unui ochi orb./ Pare un ovar gata de fecundat, rîde Timotei./ Să-i umplem gura știrbă cu poemele/ noastre, țipă Varlaam. Prostii, Nordul e/ o mlaștină, o iarbă cleioasă, continuă să/ bolborosească Ion" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Din răsfăț stilistic, e trecut și în cheia următoarelor incompatibilități: "Nordul nu e o temă, nu poate
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
colaboratori fideli și importanți ai regizorului). Spectacolul a început. În acordurile acestui prolog. Ne aflăm cu o oră și patruzeci și cinci de minute înainte de sfîrșitul Regelui. Și cu un sfert de oră înainte ca el să afle verdictul din gura primei sale soții, cinica și revanșarda Marguerite. Nu e doar declinul, ci finalul lui, al regatului, al ideilor. Totul se crapă, se prăbușește, se chircește, intră la apă, se stafidește și moare. Ca și Regele. Este apocalipsa. Deocamdată a lui
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
un aparat represiv gata să înăbușe orice rezistență semnificativă. România de azi a atins culmi ale rafinamentului și în acest domeniu. Deși de ani de zile miniștrii de Interne - indiferent de provenineță, capacitate intelectuală și servilism politic - urlă ca din gură de șarpe că n-au cadre suficiente, că n-au echipament, că nu fac față criminalității în creștere, realitatea e cu totul alta. Purcedeți la următoarea verificare empirică: faceți raportul între civili și "gradați" la manifestările publice mai acătării și
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
conțin informații eronate și care lezează anumite persoane ori Instituții. Ministrul nu dorește în fapt să legifereze acest drept, cît să pună botniță presei. Unele gazete, a declarat recent Minisitrul, "nu vor să fie controlate". I-a zburat porumbelul din gură, cum se zice. Doar că nu e porumbelul păcii, acela desenat de Picasso, ci, dată fiind și funcția d-lui Ministru, e porumbelul războiului. * Oarecum în aceeași ordine de idei, citim în EVENIMENTUL ZILEI din 10 mai că președintele Consiliului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
surîsul perpetuu necesar exhibiției în Buicqul-vitrină al familiei", pînă la omagierea frumuseții în serile de petreceri din palatul Barodin. În plimbări, Aimée "sta ca o poză" solicitînd aplauzele audienței presupuse, cu un "surîs mic, estompat așa fel ca să nu devieze gura de la tiparul ei perfect, sau un alt surîs cu buzele întredeschsie în sus și în jos pe dinții mici. Surîsul nu era în legătură cu nimic din ce vorbeau sau gîndeau cei trei ci numai cu exigențele probabile ale publicului privitor. Deși
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
cu soția sa, o vajnică și cunoscută activistă. Avusese loc un prânz foarte bogat, cu băuturi alese, aduse, precis, în Volga sa neagră, de Gogulică, după cum îl numea M.R.P., între intimi. După desert, Gogu Rădulescu, pufăind cu țigarea în colțul gurii și stând în capul mesei lungi ca de nuntă, o pusese pe nevastă-sa, care în ascuns scria proză, să dea citire unei bucăți de-a ei. Femeia, fostă vânzătoare în tinerețe, citise o proză proletcultistă execrabilă. În încheiere, Gogu
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]